Atribuții primar și autorități situații de urgență

Atribuții primar și autorități situații de urgență
  1. Generalități
  2. Organizarea Sistemului Național  respectiv componența comitetelor județene și locale pentru situatii de urgenta
  3. Atribuțiile componentelor Sistemului Național
  4. Asigurarea resurselor umane, materiale și financiare
  5. Sancțiuni

Prevederi legale situații de urgență:

Vezi:

1.Generalități

Articolul 1(1) Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de alta natura necesare restabilirii stării de normalitate.

(2) Sistemul Național este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de organisme, organe și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura și de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezenta ordonanța de urgență.

Art. 2 În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile folosite au următorul înțeles:

a) situația de urgență – evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;

g) managementul situației de urgență – ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate;

j) tipuri de risc – cazuri de forță majoră determinate de incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masa, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamitați naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

k) gestionarea situațiilor de urgență – identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;

l) intervenția operativă – acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia;

m) evacuarea – măsura de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alerta ori producerii unei situații de urgență și care consta în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigura condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici.

Art. 4(1) Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență se întreprind, în condițiile legii, după caz, acțiuni și măsuri pentru:

a) avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;

b) declararea stării de alertă;

c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;

d) intervenția operativă cu forte și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;e) acordarea de ajutoare de urgență;

f) instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată;

g) solicitarea sau acordarea de asistență internațională;

h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice;

i) alte măsuri prevăzute de lege.

 Starea de alertă conform Articolul 4^1 din  Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21 din 2004   reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020, 

Articolul 4^2(1) Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Mai multe informații aici.

1.Organizarea Sistemului Național

1a.Sistemul Național are în compunere(art. 6.) :

 Comitetele pentru situații de urgență sunt(art. 7) :

  • a) abrogată;
  • a^1) Comitetul național pentru situații de urgență;
  • b) comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență;
  • c) Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență;
  • d) comitetele județene pentru situații de urgență;
  • e) comitetelor  locale pentru situaţii de urgenţă.

(2) Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.( Punctul 8, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020,  )

(2) Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.( Punctul 8, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020 )

Articolul 8 Abrogat.( pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014)

Articolul 8^1(1) În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează Comitetul național pentru situații de urgență, denumit în continuare Comitetul național, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte.

(2) Comitetul național are trei vicepreședinți, după cum urmează:

a) ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne;

b) ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice;

c) șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Comitetul național este un organism interinstituțional format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, în funcție de tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

(4) În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.

(5) Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național.

(6) Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au calitatea de membri ai Comitetului național.( Articolul 8^1 din Capitolul II a fost completat de Punctul 10, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020,  )

(7) Organizarea, funcționarea și componența Comitetului național se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(Articolul 8^1 din Capitolul II a fost completat de Punctul 10, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020,  )

Articolul 8^2(1) Pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național poate solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific.

(2) Comitetul național și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre.(la 30-12-2014, Art. 8^2 a fost modificat de pct. 4 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. )

Articolul 9(1) La ministere și la alte instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență se constituie și funcționează sub conducerea miniștrilor, respectiv a conducătorilor instituțiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete ministeriale.

(2) Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituției publice centrale, după caz, și are în componenta persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului și din unele instituții și unități aflate în subordinea acestuia, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

(3) În componenta comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptați și reprezentanți ai altor ministere și instituții cu atribuții în domeniu.

Articolul 10(1) La nivelul municipiului București se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.

(2) Din comitetul prevăzut la alin. (1) fac parte primarul general, primării de sectoare, șefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală, manageri ai unor instituții, regii autonome și societăți comerciale care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

(2^1) În cadrul comitetului prevăzut la alin. (1), inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.(la 30-12-2014, Alin. (2^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, )

(3) Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.

Articolul 11(1) La nivelul județelor se constituie, sub conducerea prefecților, comitete județene pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete județene.

(2) Din comitetul județean fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență

.(2^1) În cadrul comitetului județean, inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.(la 30-12-2014, Alin. (2^1) al art. 11 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014. )

(3) Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor județene se stabilesc prin ordine ale prefecților.

Articolul 11^1(1) În municipiul București și județul Ilfov, competențele prevăzute la art. 10 și 11 se exercită, după caz, de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență sau de comitetul județean, în funcție de zona afectată sau potențial a fi afectată.(la 30-12-2014, Art. 11^1 a fost introdus de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, )

Articolul 12(1) La nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București, precum și al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete locale.

(2) Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului, sectorului sau municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectiva, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență

.(3) Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziție a primarului.(la 10-03-2005, Art. 12 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 15 din 28 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 7 martie 2005. )

Articolul 13(1) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, asigura coordonarea unitară și permanenta a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.(la 10-03-2005, Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 15 din 28 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 7 martie 2005. )

(2) În cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se organizează inspecția de prevenire, centrul operațional național și alte structuri adecvate pentru managementul situațiilor de urgență, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicații, informatica și relații publice.––––-

Alin. (2) al art. 13 a fost modificat prin înlocuirea sintagmei Inspectoratul General cu sintagma Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, conform art. II din LEGEA nr. 15 din 28 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 7 martie 2005.

(3) Centrul operațional îndeplinește permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnica operațională la nivel național a situațiilor de urgență.

(4) Abrogat.(la 30-12-2014, Alin. (4) al art. 13 a fost abrogat de pct. 8 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. )

(5) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență asigura, potrivit competentelor legale, cooperarea și reprezentarea la nivel național în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.–––––

Alin. (5) al art. 13 a fost modificat prin înlocuirea sintagmei Inspectoratul General cu sintagma Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, conform art. II din LEGEA nr. 15 din 28 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 7 martie 2005.

Articolul 14(1) Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență, denumite în continuare servicii de urgență profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care funcționează ca inspectorate județene și al municipiului București, asigura în zonele de competenta coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

(2) În cadrul serviciilor de urgență profesioniste se organizează inspecții de prevenire, centre operaționale și alte structuri adecvate pentru gestionarea situațiilor de urgență, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicații, informatica și relații publice.

(3) Centrele operaționale prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcțiile prevăzute la art. 13 alin. (3) la nivelul județelor, respectiv al municipiului București.

(4) Serviciile de urgență profesioniste, prin centrele operaționale, asigura secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene și al Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență.

(5) Serviciile publice de urgență asigura, potrivit competentelor legale în unitățile administrativ-teritoriale în care funcționează, cooperarea în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.

Articolul 15(1) La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor – cu excepția municipiului București -, orașelor, sectoarelor municipiului București și comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgență, denumite în continuare centre operative.( Punctul 11, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020)

(2) La Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.(la 14-05-2020, Alineatul (2) din Articolul 15 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 14 mai 2020 )

(3) Centrele operative prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcțiile prevăzute la art. 13 alin. (3), în domeniile de competenta, ale ministerelor și instituțiilor publice centrale respective.(4) Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorității respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituției publice centrale sau prin dispoziție a primarului.

(5) Centrele operative asigura secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).

Articolul 15^1(1) Atunci când comandantul acțiunii este șeful Departamentului pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operațională a situațiilor de urgență la nivel național se realizează prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției, care asigură suportul decizional pentru comandantul acțiunii la nivel național și pentru Comitetul național.

(2) Organizarea, funcționarea și componența Centrului național de coordonare și conducere a intervenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(la 14-05-2020, Articolul 15^1 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 14 mai 2020 )

Articolul 15^2(1) La nivelul județelor și al municipiului București se înființează centrele de coordonare și conducere a intervenției care asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București.

(2) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției pentru situații de urgență au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

(3) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției își desfășoară activitatea în spații puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale sau de către inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București.(4) În funcție de aria și complexitatea situației intervenite se pot crea centre de coordonare și conducere a intervenției la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, șeful Departamentului pentru situații de urgență.(la 04-02-2014, Art. 15^2 a fost introdus de pct. 9 al art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 4 februarie 2014. )

Articolul 15^3Cheltuielile curente și de capital ale centrelor prevăzute la art. 15^1 și art. 15^2 se asigură din bugetele instituțiilor care administrează spațiile în care acestea funcționează.(la 30-12-2014, Art. 15^3 a fost introdus de pct. 10 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. )

Articolul 16(1) În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean sau al municipiului București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate.

(2) Comandantul acțiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulți comandanți ai intervenției aflați la locul producerii evenimentului excepțional, de grupa operativă și de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.

(3) Desemnarea și competențele comandantului acțiunii și comandantului intervenției se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.(la 30-12-2014,

Art. 16 a fost modificat de pct. 11 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. )

Articolul 17.Structura, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și  centrelor operative  se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.(la 04-02-2014, Art. 17 a fost modificat de pct. 10 al art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 4 februarie 2014. )

Articolul 18(1) Sistemul de comunicații, de prelucrare automată și de stocare a datelor necesare funcționării Sistemului Național se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale celor din dotarea Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ale altor componente ale sistemului național de apărare și securitate națională.

(la 04-02-2014, Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 11 al art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 4 februarie 2014. )(2) Modalitățile de utilizare a sistemului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.

Articolul 19.Principalele funcții de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale și unele organizații neguvernamentale, în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în cadrul managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(la 30-12-2014, Art. 19 a fost modificat de pct. 12 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 30 decembrie 2014. )

2.Atribuțiile componentelor Sistemului Național

Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii  (art. 20):

a) examinează şi propune spre adoptare Guvernului Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

b) analizează şi supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcţionare şi dotare a comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, precum şi fluxul informaţional-decizional;

c) declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declară încetarea stării de alertă;

d) hotărăşte, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judeţene sau al municipiului Bucureşti;

e) propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a „stării de urgenţă” în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judeţene sau al municipiului Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;

f)hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României.

g) coordonează, pe teritoriul naţional, activitatea forţelor internaţionale solicitate pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;

h) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv pentru operaţionalizarea Sistemului Naţional şi a structurilor de intervenţie în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniu;

i)formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

j) iniţiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judeţene şi al municipiului Bucureşti;

k) analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţă;

l) stabileşte modul de cooperare a structurilor Sistemului Naţional cu alte autorităţi şi organisme ale statului român sau internaţionale abilitate în managementul stărilor excepţionale;

m) coordonează informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de urgenţă;

n) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite potrivit legii.

o) propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

2.Comitetetul judeten are urmatoarele atributii principale(art.22):

  • informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;
  • evalueaza situatiile de urgenta produse in unitatile administrativ-teritoriale, stabilesc masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;
  • declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta la nivel judetean sau in mai multe localitati ale judetului si propun instituirea starii de urgenta;
  • analizeaza si avizeaza planurile judetene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;
  • informeaza Comitetul National si consiliul judetean asupra activitatii desfasurate;
  • indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

3.Comitetul local are urmatoarele atributii principale(art.24):

  • informeaza prin centrul operational judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;
  • evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, stabilesc masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;
  • declara, cu acordul prefectului, starea de alerta pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;     
  • analizeaza si avizeaza planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiei de urgenta;
  • informeaza comitetul judetean si consiliul local asupra activitatii desfasurate;
  • indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.

Art. 24^1.Departamentul pentru Situații de Urgență îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență;

b) informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României și a președintelui României, după caz, asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență sau a producerii situațiilor de urgență;

c) monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională;

d) coordonarea activităților, la nivel național, în domeniul rezilienței comunităților;

e) integrarea acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență;

f) implementarea proiectelor cu finanțare externă în domeniul situațiilor de urgență, protecției civile și al cooperării civil-militare;

g) implementarea managementului calității în sistemul național de urgență;

h) coordonarea metodologică și evaluarea activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătății;

i) colaborarea cu instituțiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice și evaluării activităților de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic;

j) coordonarea activităților de acordare, solicitare și/sau primire a asistenței/sprijinului internațional în cazul situațiilor de urgență de amploare;

k) elaborarea și supunerea spre aprobarea organismelor competente a strategiei naționale de dezvoltare a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

l) coordonarea activității metodologice de formare în unitățile de învățământ din cadrul structurilor aflate în coordonare;

m) comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competență ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională.(la 14-05-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 19, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 68 din 14 mai 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 14 mai 2020 )

Art.25. Inspectoratul General are următoarele atribuții principale:Modificat (1)

a) analizează, evaluează și monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluției acestora în scopul identificării stărilor potențial generatoare de situații de urgență, propunând totodată măsuri pentru avertizarea populației și prevenirea agravării situației;

b) asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul țării, a măsurilor și acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;

c) asigură informarea operativă a ministrului administrației și internelor și a instituțiilor interesate asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență sau producerii situațiilor de urgență în teritoriu, printr-un sistem informațional propriu;

d) coordonează derularea programelor naționale de pregătire în domeniul apărării împotriva dezastrelor;

e) coordonează activitățile de prevenire și de intervenție desfășurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum și constituirea grupelor operative pentru coordonarea și sprijinul răspunsului în situații de urgență în zonele grav afectate;

f) transmite și urmărește îndeplinirea deciziilor Comitetului Național;

g) asigură informarea populației prin mass-media despre iminența amenințării ori producerea situațiilor de urgență, precum și asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;

h) asigură coordonarea tehnică și de specialitate a centrelor operaționale și a centrelor operative și asigură menținerea permanentă a fluxului informațional cu acestea;

i) cooperează cu organismele de profil pe plan internațional, pe baza convențiilor la care statul român este parte, și urmărește respectarea acestor convenții în domeniul situațiilor de urgență;

m) acordă asistență tehnică de specialitate autorităților publice centrale și locale privind gestionarea situațiilor de urgență;

n) propune ministrului administrației și internelor participarea cu forțe și mijloace la înlăturarea efectelor situațiilor de urgență în afara teritoriului țării, potrivit tratatelor, acordurilor și înțelegerilor internaționale la care România este parte;

o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență la nivel național și elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru astfel de situații;

Art.26 -Serviciile de urgență profesioniste au următoarele atribuții principale:

a) organizează și desfășoară activități specifice de prevenire a situațiilor de urgență;

b) participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competență, pe care le supun aprobării prefecților;

c) exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;

d) acordă asistență tehnică de specialitate privind gestionarea situațiilor de urgență;

e) monitorizează prin centrele operaționale evoluția situațiilor de urgență și informează operativ prefecții și Inspectoratul General; Modificat (1)

f) planifică, organizează și desfășoară pregătirea pentru răspuns, în cazul situațiilor de urgență, a subunităților de intervenție din subordine;

g) fac propuneri comitetelor pentru situații de urgență și Inspectoratului General privind gestionarea și managementul situațiilor de urgență; Modificat (1)

h) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și de cooperare specifice tipurilor de riscuri;

i) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și urmăresc menținerea legăturilor de comunicații între centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum și cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;

j) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și le înaintează organismelor și organelor abilitate;

k) gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență din zonele de competență;

4.Centrul  operativ cu activitate permanenta au urmatoarele atributii principale (art.27 alin.1):

  • centralizeaza si transmit operativ la centrul operational al Inspectoratului General date si informatii privind aparitia si evolutia starilor potential generatoare de situatii de urgenta;
  • monitorizeaza situatiile de urgenta si informeaza Inspectoratul general pentru Situatii de Urgenta si celelalte centre operationale si operative interesate;
  • urmaresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie si cooperare specifice tipurilor de riscuri;
  • asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor, precum si mentinerea legaturilor de comunicatii cu centrele operationale si operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin in acest scop;
  • centralizeaza solicitarile de resurse necesare pentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta si fac propuneri pentru asigurarea lor;
  • gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta;
  • indeplinesc orice alte atributii si sarcini privind managementul situatiilor de urgenta.

5.Centrele operative temporare care se constituie numai la declararea stării de alertă,(art.27 alin.2): pe timpul funcționării lor, îndeplinesc atribuții similare celor prevăzute la alin. (1). Documentele și baza de date referitoare la situațiile de urgență, deținute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităților respective.

Art.28. Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale au obligația, potrivit competențelor lor, să transmită Inspectoratului General sau, după caz, direct ministrului administrației și internelor ori primului-ministru datele și informațiile referitoare la situațiile potențial generatoare de situații de urgență, precum și despre evoluția și consecințele acestora.

Articolul 29 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență asigura transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Național către autoritățile administrației publice centrale și locale, în vederea gestionării, în mod unitar, a situațiilor de urgență.

3.Asigurarea resurselor umane, materiale și financiare

Resurse umane

Art.30(1) Resursele umane necesare funcționării Sistemului Național se asigură prin intermediul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale.

(2) Personalul Inspectoratului General, centrelor operaționale și al centrelor operative este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.

 Resursele materiale

Articolul 32(1) Cheltuielile curente și de capital ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

(2) Cheltuielile curente și de capital ale centrelor operaționale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanțează din bugetul Ministerului Administrației și Internelor și/sau din bugetele consiliilor județene, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(3) Cheltuielile curente și de capital ale centrelor operative se finanțează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(4) Achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare funcționarii Sistemului Național se face conform legislației în vigoare.

Resurse financiare

Art.33.Fondurile bănești pentru realizarea și desfășurarea activităților de management al situațiilor de urgență la nivel central și local se asigură din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, după caz, precum și din alte surse interne și internaționale, potrivit legii.

Art.34-  Salarizarea și alte drepturi ale personalului din centrele operaționale se stabilesc și se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgență profesioniste.Modificat

(2) Salarizarea și alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc și se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcționarii publici din ministerele respective.

4.Sancțiuni

Art. 36 Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, potrivit dispozițiilor legale, răspunderea administrativă, contravențională sau penală, după caz.

Art.37 Constituie contravenții la prevederile prezentei ordonanțe de urgență următoarele fapte:

  • a) neconstituirea comitetelor pentru situații de urgență;
  • b) neconstituirea centrelor operative pentru situații de urgență;c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri;
  • d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență;
  • e) neîntocmirea planurilor de evacuare;
  • f) neîntocmirea planurilor de intervenție și de cooperare;
  • g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populației despre declararea stării de alerta în cazul situațiilor de urgență sau pentru evacuare.

(2) Sancțiunile contravenționale se aplica persoanelor fizice sau juridice, după caz.

Articolul 39 Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atribuții de îndrumare, control și constatare a încălcării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, anume desemnat de inspectorul general.

5. Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 41(1) Regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri se aproba prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului care coordonează managementul situațiilor de urgență specifice riscurilor respective.

Articolul 42(1) Hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării.

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă.

(3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Articolul 43 Serviciile publice pentru situații de urgență și celelalte forte, organe și organizații prevăzute în regulamentele, planurile, programele și documentele operative pentru gestionarea situațiilor de urgență răspund, potrivit dispozițiilor legale, de îndeplinirea acțiunilor, măsurilor, funcțiilor de sprijin și sarcinilor ce le revin.

Articolul 44(1) Pe măsura constituirii organismelor, organelor și structurilor din compunerea Sistemului Național, acestea preiau, corespunzător prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, atribuțiile comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, comisiilor de protecție civilă și ale comisiilor de evacuare, iar comisiile respective își încetează activitatea.

(2) Mijloacele tehnice și de comunicații, precum și documentele comisiilor prevăzute la alin. (1) se predau noilor structuri pe baza de protocol.

Articolul 45(1) Pe timpul situațiilor de urgență, societățile comerciale periclitate sau afectate constituie celule de urgență, care conlucrează cu structurile Sistemului Național.

Concluzie : în gestionarea situatiilor de urgenta sunt constituite urmatoarele organisme si structuri:

  • Comitete pentru situații de urgență
  • Departamentul pentru Situații de Urgență
  • Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;
  • Comitete ministeriale pentru situatii de urgenta;
  • Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta ;
  • Comitetele judetene pentru situatii de urgenta;
  • Comitetele  locale pentru situaţii de urgenţă
  • Centre operativecu activitate permanenta;
  • Centre operative cu activitate temporara;
  • Celulele de urgenta;
  • Serviciile voluntare pentru situații de urgenta;
  • Serviciile private pentru situații de urgenta .
  • Comitete pentru situații de urgență pot fi: național, ministerial, județean, municipal și local).
  • Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.

Vezi

a.Protecție civilă și situații de urgență:

b.Modele plan analiza riscuri, Hotărâri ale Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Mun. Piatra Neamț:

Planul de analiză și acoperire a riscurilor în Municipiul Piatra Neamț 2017 (detalii – format .pdf)

  • Hotărâri C.L/ nr. 2 din 15.03.2017 inundatii  – detalii (format .pdf)
  • Hotărâri C.L. nr. 2 din 15.03.2017 arderea miristirilor – detalii (format .pdf)
  • Reguli de comportare în cazul producerii unor situații de urgență – incendii, cutremure, inundații, alunecării de teren, muniții neexplodate – detalii (format .pdf)
  • Semnificația codurilor de culori pentru avertizările hidro-meteorologice de scurtă și medie durată (detalii – format .doc)

c.Mai multe materiale  protectia civilă Primăria Piatra Neamț (informare preventiva, planuri, hotărâri, legislatie, aici.

Mulțumesc pentru vizită.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.