Ordin MAI 181 din 2010 – REGULAMENT privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor
Cap. I. Dispoziţii generale
Art. 1 Prezentul regulament are drept scop stabilirea competenţelor şi responsabilităţilor structurilor ministerului pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc al căror management a fost repartizat Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit legii.
Art. 2 Structurile din compunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi asigurarea funcţiilor de sprijin sunt:
a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare IGSU;
b) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, denumit în continuare IGJR;
c) Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare IGPR;
d) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, denumit în continuare IGPF;
e) Inspectoratul General de Aviaţie al MAI, denumit în continuare IGAv;
f) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare DEPABD;
g) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS;
h) Direcţia generală pentru relaţiile cu instituţiile prefectului, denumită în continuare DGRIP, şi instituţia prefectului;
i) Direcţia generală management operaţional, denumită în continuare DGMO;
j) Direcţia medicală, denumită în continuare DM, prin structurile de specialitate aflate în coordonare/subordine;
k) Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiilor, denumită în continuare DGCTI;
l) Direcţia generală logistică, denumită în continuare DGL.
Structuri organizatorice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă
Art. 4(1) Organismele din cadrul instituţiilor publice centrale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
a) Comitetul pentru situaţii de urgenţă din cadrul MAI – denumit în continuare comitet ministerial;
b) Centrul de decizie al Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, denumit în continuare CNCAOP;
c) comitetele pentru situaţii de urgenţă organizate la ministere şi instituţii publice centrale.
(2) Structurile cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă sunt:
a) Centrul Operaţional Naţional, denumit în continuare CON, organizat la nivelul IGSU pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc repartizate ministerului, inclusiv a celor generate de evenimentele publice de amploare şi care nu necesită activarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, denumit în continuare CNCCI;
b) Centrul operaţional de comandă, denumit în continuare COC din cadrul CNCAOP, pentru gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
c) centrele operaţionale/operative organizate la nivelul inspectoratelor generale, mai puţin cel de la IGSU;
d) centrele operaţionale şi comandamentele operaţionale pentru situaţii de urgenţă, organizate în cadrul inspectoratelor judeţene/structurilor teritoriale.
Art.5(1) Managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă repartizate MAI este asigurat de către comitetul ministerial sau CNCAOP, în funcţie de natura acestora.
(2) IGSU asigură, prin CON, gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice pentru următoarele tipuri de riscuri:
a) incendii;
b) accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
c) accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului;
d) explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate;e) căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
f) poluări marine în zona costieră, împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
(3) IGJR asigură, conform actelor normative în vigoare, gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă.
(4) DGRIP asigură gestionarea situaţiilor de urgenţă în cazul avarierii grave a sistemelor de gospodărire comunală.
Art. 6.Structurile aparţinând altor ministere şi/sau instituţii publice centrale prevăzute în prezentul regulament şi care au stabilite sarcini pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă vor interveni potrivit planurilor de cooperare, documentelor operative existente la fiecare structură sau la solicitarea instituţiei care coordonează acţiunile de intervenţie.
Art. 7 În cazul apariţiei şi a altor tipuri de risc sau ameninţări ce pot genera situaţii de urgenţă pe teritoriul României şi/ori cu efecte transfrontaliere, neprevăzute de actele normative în vigoare şi repartizate MAI de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet Naţional, în vederea asigurării managementului sau asigurării unor funcţii de sprijin, comitetul ministerial va lua măsuri pentru repartizarea şi coordonarea activităţilor de gestionare a acestora cu sprijinul ministerelor şi al celorlalte organe centrale abilitate de lege.
Capitolul III .Responsabilităţile structurilor din cadrul MAI cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă art. 8-29.
Capitolul IV. Responsabilităţile structurilor din subordinea/coordonarea instituţiilor publice centrale cu care se cooperează în gestionarea situaţiei de urgenţă din domeniul de competenţă al MAI, art.21-38.
V.Conducerea şi coordonarea
Art. 39.Ordinele/Dispoziţiile privind întrebuinţarea structurilor din subordinea/coordonarea MAI pentru gestionarea unor situaţii de urgenţă din domeniul de competenţă şi realizarea funcţiilor de sprijin constituie atributul:a) comandanţilor/şefilor structurilor teritoriale, în cazul acţiunilor de intervenţie estimate a se desfăşura în zona de competenţă;
b) inspectorilor generali (similari), în cazul acţiunilor de intervenţie în care sunt necesare forţe şi mijloace din afara zonei de competenţă a structurii teritoriale.
Art. 40(1) Pentru a asigura permanenta informare a Comitetului ministerial în cazul producerii situaţiilor de urgenţă, transmiterea informaţiilor se realizează prin rapoarte operative preliminare, de intervenţie şi de evaluare a intervenţiei.
(2) Raportarea acţiunilor de intervenţie se efectuează de către organismele nominalizate la art. 4 şi are ca scop informarea operativă a structurilor de conducere. Se realizează prin culegerea, analizarea şi prelucrarea informaţiilor şi datelor transmise pe timpul organizării, pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, în vederea concentrării oportune şi coordonării unitare a forţelor şi mijloacelor, precum şi pentru aprecierea desfăşurării intervenţiei.
(3) În stare de normalitate sau în situaţia în care nu sunt activate centrele pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei, rapoartele operative şi cele de intervenţie se primesc şi se transmit, pe cale ierarhică, potrivit precizărilor ordinelor şi dispoziţiilor de linie ale ministrului administraţiei şi internelor şi ale secretarului de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică, respectiv ale secretarului de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului, sau rapoartelor stabilite prin arhitectura Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare SMISU, la nivel naţional, ministerial şi judeţean.
(4) Raportarea operativă se va face imediat şi pe timpul producerii situaţiei de urgenţă, folosind mijloacele de comunicaţii şi informatică.
(5) Rapoartele privind producerea unei situaţii de urgenţă şi cele referitoare la întrebuinţarea structurilor pe timpul asigurării misiunilor din domeniul de competenţă al IGSU vor fi transmise către CON.
(6) Rapoartele privind producerea unei situaţii pe linia ordinii şi siguranţei publice şi cele cu privire la întrebuinţarea structurilor vor fi transmise către COC/CNCAOP.
(7) Rapoartele privind producerea situaţiilor de urgenţă determinate de avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală vor fi transmise către DGRIP din cadrul MAI.
(8) Informaţiile ce vor fi centralizate şi care vor constitui baza de date în vederea elaborării rapoartelor către Comitetul Naţional, Comitetul ministerial sau Centrul de decizie al CNCAOP, după caz, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 41(1) Conducerea structurilor MAI care îndeplinesc misiuni ca urmare a producerii unor situaţii de urgenţă este asigurată de către Comitetul ministerial sau CNCAOP, după caz.
(2) Conducerea structurilor inspectoratelor generale/similar este asigurată de către inspectorul general/similar.
(3) Conducerea inspectoratelor judeţene/similar este asigurată de către inspectorul şef/similar.
(4) Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat.
(5) Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.
(6) Raportarea privind evoluţia situaţiei operative se realizează ierarhic până la nivelul conducerii MAI prin inspectoratele generale.
Art. 42(1) Coordonarea se realizează prin centrele operaţionale ale structurilor cu atribuţii, după cum urmează:a) pentru situaţiile de urgenţă din domeniul riscurilor naturale, tehnologice sau biologice care nu presupun evenimente publice de amploare şi pot genera situaţii de urgenţă, de către Centrul Operaţional Naţional;
b) pentru evenimente publice de amploare ce pot genera situaţii de urgenţă, de către Centrul operativ de conducere al CNCAOP;
c) la nivelul inspectoratelor generale/similar, de către centrele operaţionale/dispecerate, respectiv C.O.N. în cazul IGSU;
d) la nivel judeţean coordonarea structurilor de intervenţie se realizează prin centrele operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă sau al altor structuri, după caz.
(2) Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare şi complexitate ridicată, potrivit procedurilor în vigoare, se activează următoarele structuri de coordonare/conducere a intervenţiei:
a) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, denumit în continuare CNCCI, cu sediul în localitatea Ciolpani şi back-up-ul dispus în localul IGSU din Bucureşti;
b) centrele judeţene de coordonare şi conducere a intervenţiei, denumite în continuare CJCCI, cu locaţiile stabilite de către fiecare inspectorat pentru situaţii de urgenţă.
(3) CNCCI poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze, astfel:
a) galben – alertă: toate atribuţiile privind gestionarea situaţiei de urgenţă aflate în această fază se transferă personalului din tura de serviciu de la CNCCI, care se suplimentează cu specialişti din structurile specializate ale IGSU; activitatea se desfăşoară, conform procedurilor, în spaţiile alocate CNCCI;
b) portocaliu – activare parţială a CNCCI: personalul din faza precedentă – galben, care se suplimentează cu specialişti din alte structuri specializate ale IGSU, precum şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale responsabile sau care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea tipului de risc manifestat, conform legislaţiei în vigoare; activitatea se desfăşoară în spaţiile alocate CNCCI, conform procedurilor;
c) roşu – activare totală: personalul din faza precedentă – portocaliu este suplimentat, până la încadrarea completă prevăzută în organigrama CNCCI, cu specialişti din cadrul tuturor instituţiilor publice centrale cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare; activitatea se desfăşoară în spaţiile alocate CNCCI, conform procedurilor.
(4) La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti – Centrul operaţional judeţean/al municipiului Bucureşti care îşi desfăşoară activitatea pe timp de normalitate îşi creşte capacitatea de management prin alertarea personalului din structurile proprii şi din alte structuri specializate, activându-se CJCCI, respectiv CMBCCI.
(5) Atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, Comitetul Naţional, respectiv comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, funcţionează în aceeaşi locaţie cu CNCCI, respectiv CJCCI/CMBCCI, atunci când evoluţia situaţiei de urgenţă va impune activarea centrelor, în baza procedurilor aprobate, pe cele 3 faze.
Art. 43(1) Structurile din subordinea/coordonarea MAI, prin centrele operaţionale si dispecerate, asigură pregătirea, organizarea, coordonarea şi cooperarea pe timpul acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea planurilor de intervenţie şi cooperare şi a procedurilor specifice de intervenţie, corespunzător tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, evidenţiate în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor.
(2) Cooperarea structurilor din subordinea/coordonarea MAI se va realiza prin centrele operaţionale/dispecerate.
(3) Responsabilitatea privind modul de conducere şi coordonare a structurilor revine conducătorilor instituţiilor, potrivit competenţelor conferite de lege.
(4) În toate situaţiile de urgenţă, la organizarea cooperării se vor specifică modalităţile de intervenţie şi relaţionarea forţelor care au atribuţii în domeniu.
(5) Informaţiile privind producerea situaţiilor de urgenţă se primesc în centrul operaţional si dispeceratul structurilor teritoriale ale instituţiilor din cadrul MAI, de regulă, prin sistemul unic de apeluri în situaţii de urgenţă – 112.
(6) Între centrele operaţionale/operative legăturile de comunicaţii trebuie realizate astfel încât să asigure comunicarea cu CNCCI, CNCAOP, CON din cadrul IGSU, CANUR din cadrul IGSU, centrele operaţionale pentru situaţii de urgenţă ale structurilor din subordinea ministerului, cu cele ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale şi centrele operative judeţene implicate, cu comandantul acţiunii, punctul de comandă mobil înaintat şi şefii de dispozitive.
Articolul 45Schema fluxului informaţional pentru managementul situaţiilor de urgenţă din domeniul de competenţă al MAI este prevăzută în anexa nr. 3.
Capitolul VII Dispoziţii finale
Articolul 46 Atribuţiile comitetelor ministeriale şi ale centrelor operative, precum şi competenţele acestora sunt cele prevăzute de legislaţia specifică domeniului situaţiilor de urgenţă.
Articolul 47 Detalierea rolului, locului şi responsabilităţilor structurilor reprezentate în CNCCI sunt precizate în regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, elaborat de IGSU şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 48 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.
=
Anexa 1 la regulament
Tipuri de misiuni pe care structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor le pot desfăşuraîn vederea asigurării funcţiilor de sprijin stabilite în competenţă
I. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora
1. Monitorizarea pericolelor
2. Evaluarea riscurilor:
a) contaminări chimice, biologice, radioactive ale aerului, solului şi apei;
b) cutremure, alunecări, prăbuşiri de teren în zone locuite, miniere, cu elemente de infrastructură şi zone nepopulate;
c) explozii şi incendii;
d) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
e) contaminări de produse vegetale şi produse de origine animală, epizootii şi zoonoze;
f) avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală;
g) atacuri teroriste şi managementul consecinţelor acestora;
h) blocarea sau surprinderea persoanelor şi/sau animalelor în medii ostile vieţii;
i) evenimente publice de amploare;j) avalanşe;
k) inundaţii, accidente grave.
……………………………………………………
II. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea
1. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei
a) pregătirea şi prezentarea de lecţii în sistemul educaţional de toate gradele;
b) pregătirea şi prezentarea de informări şi materiale documentare în cadrul sistemului instituţional de pregătire a personalului propriu;
c) pregătirea şi prezentarea prin mass-media a unor materiale cu caracter instructiv-educativ;
d) generalizarea şi promovarea experienţei pozitive prin mijloacele la dispoziţia structurilor;
e) informarea celorlalte autorităţi despre probabilitatea producerii unei situaţii de urgenţă, efectele probabile, modul de cooperare şi măsurile de protecţie ce trebuie adoptate;
f) coordonarea acţiunilor de formare şi pregătire profesională a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă în calitate de autoritate de reglementare.
2. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice:
a) despre stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
b) despre iminenţa producerii situaţiilor de urgenţă, atunci când se deţin informaţii în acest sens;
c) despre situaţiile de urgenţă cu efect transfrontalier, atunci când se deţin informaţii în acest sens înaintea operatorilor economici sursă de risc;
d) despre probabilitatea producerea situaţiei de urgenţă, efectele probabile, modul de cooperare şi măsurile de protecţie ce trebuie adoptate.
3. Avertizarea populaţiei:
a) în ceea ce priveşte iminenţa manifestării unei situaţii de urgenţă;
b) transmiterea către populaţie şi structurile interesate a unor informaţii privind producerea unor situaţii de urgenţă cu efecte asupra populaţiei şi mediului.
III. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor
a) pregătirea din timp a capabilităţilor ce vor acţiona în folos propriu şi în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, la solicitare;
b) menţinerea în permanentă stare de funcţionare a mijloacelor tehnice, echipamentelor şi materialelor destinate intervenţiei;
c) pregătirea continuă a personalului asupra modului de acţiune;
d) punerea la dispoziţie a resurselor umane, financiare şi materiale în vederea desfăşurării misiunilor de intervenţie .
VII. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă:
a) suplimentarea capacităţii de spitalizare pentru fiecare unitate spitalicească proprie, din subordine sau coordonare;
b) instalarea spitalelor de campanie;
c) instalarea unor puncte de prim ajutor în afara unităţilor spitaliceşti;
d) instalarea unor puncte de triaj medical în afara unităţilor spitaliceşti;
e) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă;
f) acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate de producerea situaţiilor de urgenţă;
g) acordarea primului ajutor prespitalicesc;
h) preluarea medicamentelor, a instrumentarului şi a altor materiale sanitar-farmaceutice şi produse de uz veterinar provenite din ajutoare internaţionale şi distribuirea acestora către structurile abilitate;
i) acordarea asistenţei medicale de urgenţă pentru echipele de intervenţie aparţinând structurilor naţionale sau internaţionale participante la gestionarea situaţiei de urgenţă;
j) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical.
IX. Localizarea şi stingerea incendiilor:
a) localizarea, limitarea propagării, stingerea incendiilor şi lichidarea consecinţelor acestora, inclusiv a incendiilor în masă;
b) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier.
X. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:
a) stabilirea perimetrelor de securitate/siguranţă;
b) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale în vederea neutralizării efectelor unor materiale periculoase;
c) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate.
XVII. Logistica intervenţiilor:
a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin în raport cu domeniul de activitate, precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia;
b) întocmirea şi actualizarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a planurilor de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) actualizarea şi modificarea, după caz, potrivit reglementărilor legale în vigoare, a normativelor tehnice şi/sau a unor inventare de complete;
d) aplicarea, potrivit prevederilor legale, a procedurilor de achiziţii a unor categorii de materiale şi tehnică prin proceduri simplificate;
e) asigurarea carburanţilor şi/sau unor piese de schimb pentru mijloacele tehnice ale echipelor de intervenţie internaţionale care acţionează/au acţionat pe teritoriul naţional.
XIX. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială, psihologică şi religioasă:
a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată;
b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă;
c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, operatori economici, instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate;
d) acordarea asistenţei psihologice prin structurile specializate şi SNCR din România, cu sprijinul Colegiului Psihologilor sau al altor organizaţii profesionale.
Pompierii Români - Servicii comunitate 