Reguli, dispozitii aparare incendii

REGULI ŞI DISPOZIŢII  DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR PENTRU

DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT DIN  JUDEŢUL MUREŞ(model)

Cuprins

CAPITOLUL I. REGULI ŞI DISPOZIŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR PENTRU DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT  

 

 

1.1. Domeniu de aplicare 2
1.2. Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor 2
  1.2.1. Obligaţii generale  
  1.2.2. Obligaţiile Consiliului Judeţean  
  1.2.3. Obligaţiile Consiliului Local  
  1.2.4. Obligaţiile primarului  
  1.2.5. Obligaţiile administratorului sau conducătorului instituţiei  
  1.2.6. Obligaţiile utilizatorului  
  1.2.7. Obligaţiile salariaţilor   
  1.2.8. Obligaţiilor proiectanţilor şi executanţilor  
  1.2.9. Obligaţiile asociaţiilor de proprietari  
  1.2.10. Dispoziţii finale  
1.3. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor 13
  1.3.1.    Conţinutul organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor  
  1.3.2.    Structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor  
  1.3.3.      Actele de autoritate, documente specifice şi evidenţe privind apărarea împotriva incendiilor  
  1.3.4.      Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă  
CAPITOLUL II. REGULI GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ
 

 

2.1.  Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea

construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor

 

25

2.2. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis 28
2.3. Reglementarea fumatului 31
2.4. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare 32
2.5. Colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi a ambalajelor şi distrugerea lor 34
2.6. Reguli pentru sezonul rece 35
2.7. Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase 36
2.8. Reguli şi măsuri de P.S.I. la amenajarea pomului de iarnă 37
2.9. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în locuinţele unifamiliale / multifamiliale / gospodăriile populaţiei  

38

2.10. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în spaţii destinate persoanelor cu dizabilităţi/solicitanţilor de azil 40
2.11. Inscripţii şi marcaje 40
2.12. Marcarea conductelor 42
2.12. Marcarea coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie 42
2.13. Marcarea instalaţiilor electrice 43
2.14.  Marcarea spaţiilor de depozitare 43
2.15.  Marcarea aparaturii de măsură şi control 43
2.16. Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor 44
  2.16.1. Scopul şi domeniile de aplicare  
  2.16.2. Cerinţe specifice şi categorii de instructaje  
  2.16.3. Instructajul introductiv general  
  2.16.4.  Instructajul specific locului de muncă  
  2.16.5. Instructajul periodic  
  2.16.6. Instructajul pe schimb  
  2.16.7. Instructajul special pentru lucrări periculoase  
  2.16.8. Instructajul la recalificarea profesională  
  2.16.9. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei  
  2.16.10. Înregistrarea şi confirmarea instructajului  
  2.16.11.    Organizarea activităţii de instruire  
  2.16.12. Cerinţe privind materialele necesare pentru instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă  
  2.16.13. Dispoziţii finale  
 CAPITOLUL  III.REGULI ŞI MĂSURI P.S.I. LA CONSTRUCŢII SOCIAL ADMINISTRATIVE, SĂLI AGLOMERATE, LOCUINŢELOR  

 

 

3.1. Construcţii social-administrative 57
3.2. Cluburi, discoteci, săli de jocuri 58
3.3. Săli de spectacole, teatre, case de cultură, cămine culturale 59
3.4. Arhive, biblioteci, muzee, expoziţii 60
3.5. Bănci 64
3.6. Spitale, cabinete medicale 69
3.7. Săli de sport, stadioane, clădiri administrative, complexe sportive, spaţii cazare sportivi, patinoare artificiale, piscine acoperite 70
3.8. Şcoli, grădiniţe, creşe 82
3.9. Târguri, oboare şi pieţe 83
3.10. Lăcaşuri de cult 84
 CAPITOLUL IV.REGULI ŞI MĂSURI PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR  SPECIFICE UNOR SECTOARE DE ACTIVITATE  

 

 

4.1. Garaje şi platforme de parcare 86
4.2. Ateliere de întreţinere şi reparaţii auto 88
4.3. Autovehicule care pleacă în cursă 90
4.4. Autostivuitoare, electrocare, electrostivuitoare 90
4.5. Staţii de pompe 91
4.6.  Staţii de compresoare 91
4.7.  Staţii de reglare a gazelor 93
4.8. Staţii pentru încărcat acumulatoare 94
4.9.  Staţii de alimentare cu carburanţi 94
4.10. Staţii de acetilenă 95
4.11. Ateliere de prelucrare a metalelor 96
4.12. Ateliere de tapiţerie şi velatură 98
4.13. Gări, depouri, aeroporturi 99
4.14. Staţii livrare butelii GPL 103
4.15. Ateliere mecanice şi electrice 108
4.16. Ateliere pentru prelucrat metale prin electrocoroziune 110
4. 17. Ateliere de forjă şi de tratamente termice 111
4.18. Ateliere de turnătorie 112
4. 19. Acoperiri metalice 113
4. 20.  Depuneri metalice, chimice, electrochimice 114
4.21. Şlefuirea şi polizarea mecanică 116
4.22. Degresarea şi decaparea suprafeţelor metalice 116
4.23. Vopsirea suprafeţelor metalice 117
4.24  Pregătirea vopselelor 118
4.25. Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare etc. 118
4.26. Uscarea suprafeţelor vopsite 119
4.27 Ateliere de fabricarea sticlei şi a ornamentelor 120
4.28. Ateliere foto 122
4.29 Ateliere de pictură, reclame comerciale, firme luminoase 123
4.30. Filaturi de bumbac, lână, vigonie 124
4.31. Ţesături şi tricotaje 125
4.32. Confecţii şi tricotaje 126
4.33.  Blănărie, pielărie 126
4.34. Încălţăminte 127
4.35. Ateliere prelucrare mase plastice, cauciuc şi vulcanizare (reguli generale) 130
4.36.  Ateliere prelucrare cauciuc 131
4.37. Ateliere de vulcanizare 132
4.38. Ateliere reparaţii Radio-TV 133
4.39. Ateliere bijuterii 134
4.40. Ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare 137
4.41. Staţii şi oficii de calcul 140
4.42. Staţii de preparare a mixturilor asfaltice 143
 CAPITOLUL V.REGULI ŞI MĂSURI  PENTRU PREVENIREA  ŞI STINGEREA INCENDIILOR ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI

 

 

 

 

5.1. Prevederi Generale 151
5.2. Depozite de material lemnos 152
5.3. Fabrici de cherestea 154
5.4. Uscătorii 155
5.5. Ateliere pentru prelucrarea lemnului 156
5.6. Ateliere de vopsitorie şi finisaj 158
5.7. Ateliere pentru instrumente muzicale 160
5.8. Ateliere pentru articole de sport 161
5.9. Fabrici de placaje, panele,  furnire 161
5.10. Fabrici de PAL 162
5.11. Fabrici de PFL –  procedeu umed 162
5.12. Fabrici de făină de lemn 163
5.13. Ateliere de tapiserie 164
5.14. Ascuţitorii 165
5.15. Ateliere pentru preparat lacuri pentru finisare  mobilier 165
5.16. Staţii de filtre 167
5.17. Preparare adezivi 167
CAPITOLUL VI.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A

INCENDIILOR LA DEPOZITE

 

 

 

6.1. Prevederi generale 169
6.2. Depozite închise 170
6.3. Depozite deschise 172
6.4. Depozite şi magazii de lichide combustibile (depozit PECO) 173
6.5. Depozite de recipiente transportabile, cu gaze comprimate sau lichefiate 176
6.6. Depozite de vopsele, lacuri şi solvenţi 177
6.7. Depozite de carbid 178
6.8. Depozite de cărbuni 179
6.9. Depozite de butelii 180
6.10. Depozite de mărfuri en-gross 182
 CAPITOLUL VII.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE

A INCENDIILOR  ÎN AGRICULTURĂ

 

 

 

7.1. Adăposturi pentru animale şi păsări 184
7.2. Bucătării furajere 185
7.3. Depozite de furaje fibroase şi grosiere 185
7.3. Depozite de furaje fibroase şi grosiere 186
7.5.Depozite de plante tehnice 187
7.6. Reguli şi măsuri P.S.I. specifice campaniei de recoltare a cerealelor 188
7.7. Reguli şi măsuri specifice unor procese tehnologice 189
7.8. Prelucrarea deşeurilor în făină furajeră 190
7.9. Activitatea din abatoarele de animale şi păsări 190
7.10. Producţia de mezeluri, preparate din carne 191
7.11. Piscicultură 191
7.12. Fabricarea preparatelor din lapte şi fabricarea laptelui praf 191
7.13 Industrializarea legumelor şi fructelor 192
7.14. Depozite 192
7.15. Tuneluri de uscare 193
7.16. Lucrări în sere de legume şi flori 194
7.17. Sortare-ambalare 194
7.18.Sectoare de prelucrare mecanică de in, cânepă, bumbac 194
7.19.Sectoare de topire in, cânepă 195
7.20. Întreprinderi de prelucrare a inului, cânepii şi bumbacului 195
7.21. Mori de cereale şi decorticare, secţii de panificaţie 196
7.22. Depozite de făină, tărâţe, saci şi ambalaje 197
7.23. Secţii de cernere a făinii, de preparare şi coacere a aluatului pentru pâine 198
7.24. Magazii de produse finite 198
7.25. Produse de laborator, patiserii 198
7.26. Industrializarea sfeclei de zahăr 199
7.27. Centre de vinificaţie şi distilerii 200
7.28. Fabricarea berii 201
7.29. Îmbutelierea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare 203
 CAPITOLUL VIII.REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE

A INCENDIILOR LA UNITĂŢI TURISTICE

 

 

 

8.1. Reguli generale 204
8.2. Unităţi de cazare (hoteluri, vile) 205
8.3. Structuri de turism rural (cabane, căsuţe, campinguri) 205
8.4. Unităţi de alimentaţie publică (restaurant, pensiuni, cantină, bufete, baruri) 206
 CAPITOLUL  IX.REGULI  ŞI  MĂSURI  DE  PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR    LA  EXPLOATAREA  INSTALAŢIILOR ELECTRICE  ŞI  DE  ÎNCĂLZIRE  

 

 

9.1 Instalaţii electrice de forţă şi iluminat, aferente construcţiilor 208
9. 2. Aparate echipamente şi utilaje electrice 210
9.3. Instalaţii şi utilaje care produc electricitate statică 212
9.4.  Motoare electrice 213
9.5. Posturi de transformare electrice 214
9.6. Instalaţii electrice de distribuţie(circuite primare) 215
9.7. Baterii de acumulatoare 216
9.8. Instalaţii de măsură, protecţie, automatizări, comandă, control şi telemecanică 217
9.9. Gospodării  de cabluri  în  centrale  şi  staţii  electrice 218
9.10.  Sisteme şi instalaţii de încălzire 219
9.11. Instalaţii de încălzire centrală 220
9.12. Mijloace de încălzire locală 220
9.13. Centrale termice de încălzire 224
9.14. Instalaţii de ventilaţie şi de transport pneumatic 226
9.15. Instalaţii de anunţare şi alarmare în caz de incendiu 229
 CAPITOLUL  X.REGULI ŞI MĂSURI  LA EXPLOATAREA  ŞI  ÎNTREŢINEREA  INSTALAŢIILOR  ŞI  MIJLOACELOR  DE  PREVENIRE  ŞI  STINGERE  A  INCENDIILOR  

 

 

10.1.  Instalaţii de semnalizare a incendiilor 230
10.2. Instalaţiile şi mijloacele de stingere a incendiilor 231
10.3. Hidranţi de incendiu 233
10.4. Instalaţii de stingere cu apă pulverizată 236
10.5. Instalaţii de stingere cu abur 236
10.6. Instalaţii de stingere cu bioxid de carbon 237
10.7. Instalaţii de stingere cu spumă 238
10.8. Mijloace de stingere 238
CAPITOLUL XI.IGNIFUGAREA ŞI TERMOPROTECŢIA  ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII  

 

 

11.1. Norme generale 240
CAPITOLUL XII.ORGANIZAREA INTERVENŢIEI LA INCENDII

(SERVICII VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ)

 

 

 

12.1.Criterii de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă 243
12.2. Sectoarele de competenţă ale serviciilor voluntare 243
12.3. Criterii privind organizarea serviciilor voluntare 244
12.4. Criterii operaţionale ale serviciilor voluntare 244
12.5. Clasificarea serviciilor voluntare 245
12.6. Criterii privind încadrarea cu personal a serviciilor voluntare 246
12.7. Criterii privind dotarea serviciilor voluntare 247
12.8. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare 248
12.9.Condiţii de încadrare a personalului voluntar în serviciile de urgenţă voluntare 248
12.10.Contractul de voluntariat 249
12.11. Drepturi şi obligaţii ale personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare 249
12.12. Încetarea contractului de voluntariat 252
12.13. Criterii de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă 253
12.14. Criterii privind organizarea serviciilor private 254
12.15. Criterii operaţionale ale serviciilor private pentru situaţii de urgenţă 255
12.16. Clasificarea serviciilor private 256
12.17. Criterii privind încadrarea cu personal a serviciilor private 256
12.18. Criterii privind dotarea serviciilor private 257
12.19. Criterii specifice pentru serviciile private, constituite  ca societăţi comerciale prestatoare de servicii 258
12.20. Regulamentul de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă 259
12.21. Planificarea şi organizarea activităţii de prevenire desfăşurată de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă 260
12.23. Desfăşurarea şi finalizarea activităţii de prevenire prestate de serviciile voluntare 262
12.24. Desfăşurarea şi finalizarea activităţii de prevenire prestate de serviciile private 263
  ANEXA 1  – DOTAREA grupelor de intervenţie şi echipelor specializate  
  ANEXA 2 – CRITERII SPECIFICE care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a  serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 3 – DOCUMENTELE de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii, serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 4 – STRUCTURA – CADRU a regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 5 – CONTRACT DE VOLUNTARIAT  
  ANEXA 6 – Certificat nominal de voluntar  
  ANEXA 7 – Legitimaţie de voluntar  
  ANEXA 8 – la criteriile de performanţă – DOTAREA echipajelor/grupelor de intervenţie şi echipelor specializate  
  ANEXA 9 – la criteriile de performanţă -CRITERII SPECIFICE care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a  serviciilor private pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 10 –  la criteriile de performanţă – DOCUMENTELE de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii serviciului privat pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 11 –  la criteriile de performanţă – STRUCTURA-CADRU a Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă  
  ANEXA 12 –  la regulament – GRAFIC DE CONTROL  
  ANEXA 13 – la regulament -GRAFIC DE CONTROL  
  ANEXA 14 – la regulament – PROGRAMUL serviciului de rond  
  ANEXA 15 –  la regulament – CARNET cu constatările rezultate din control  
  ANEXA 16 –  la regulament – NOTĂ DE CONTROL  
  ANEXA 17-   la regulament – NOTĂ DE CONTROL  
  ANEXA 18 – la regulament – REGISTRU cu constatările din serviciul de rond  
CAPITOLUL XIII.NORME SPECIFICE DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR LA EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE PENTRU CONSTRUCŢII, INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII FINE  
13.1 Norme pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pentru utilajele navale de extracţii a agregatelor minerale 293
13.2 Norme specifice de prevenirea incendiilor în industria materialelor de construcţii 295
13.3. Uscătorii şi cuptoare 297
13.4. Instalaţii de producere a elementelor de construcţii  din mase plastice (PVC, PAS. polistiren) 299
13.5 Norme specifice de prevenirea şi stingerea incendiilor în industria sticlei şi ceramicii fine 300
ANEXE  

 

 

  ANEXA nr.1- NUMĂR   ORIENTATIV de stingătoare portative pentru unele categorii de construcţii 303
  ANEXA nr. 2 PLANUL   DE   INTERVENŢIE 304
  ANEXA  3 METODOLOGIE de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu                                          306
  Anexa 4Încărcare text…Metodologie privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu 313
    ANEXA Nr. 1 la metodologie  Schema logică de management  al riscurilor de incendiu în faza de proiectare  
    Schema logică de management  al riscurilor de incendiu în faza de exploatare  
    ANEXA Nr. 2 – la metodologie  –  Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu  
    ANEXA Nr. 3 la metodologie  Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu  
    ANEXA Nr. 4 la metodologie –  Tabel pe baza căruia se poate face corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor  
    ANEXA Nr. 5 la metodologie –  Model grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil  
    ANEXA Nr. 6 la metodologie –CERERE-TIP DE AUTORIZARE/REAUTORIZARE A PERSOANELOR FIZICE PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI CONTROL AL RISCURILOR DE INCENDIU  
    ANEXA Nr. 7 la metodologie –CERERE-TIP DE AUTORIZARE/REAUTORIZARE A PERSOANELOR JURIDICE PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI CONTROL AL RISCURILOR DE INCENDIU  
    ANEXA Nr. 8 la metodologie – AUTORIZAŢIE pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control  al riscurilor de incendiu  
    ANEXA Nr. 9 la metodologie – AUTORIZAŢIE pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control  al riscurilor de incendiu  
  ANEXA 5 –  RAPORT DE INTERVENŢIE 337
  Anexa nr.6PERMIS DE LUCRU CU FOC 339
  ANEXA 7 – PLANUL TEMATIC anual de pregătire a membrilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă 341
  ANEXA 8 – REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A CONCURSULUI CERCURILOR DE ELEVI „PRIETENII POMPIERILOR „ 345
   Anexa 9  – Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă 362
   

 

 

 

CAPITOLUL I.  REGULI ŞI DISPOZIŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA

INCENDIILOR PENTRU DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVATE

 1.1. Domeniu de aplicare

 1.1.1. Prezentele reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor sunt aplicabile domeniului public şi privat din judeţul Mureş.

Apărarea împotriva incendiilor a oamenilor şi bunurilor aparţinând domeniului public şi privat din judeţ, constituie o problemă de interes public la care trebuie să participe cu forţe şi mijloace toate persoanele fizice şi juridice de pe raza judeţului, sau care desfăşoară activităţi ori se află în tranzit pe teritoriul judeţului Mureş.

1.1.2. Situaţia de pericol existentă din momentul observării, semnalizării sau anunţării unui incendiu, până la terminarea operaţiunilor de intervenţie, constituie o urgenţă publică de incendiu.

1.1.3. Autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice şi juridice care au în administrare bunuri aparţinând domeniului public şi privat din judeţ, sunt obligate să ia toate măsurile necesare în scopul apărării acestora împotriva incendiilor.

1.1.4. Persoanele fizice şi juridice, răspund potrivit legii de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg din existenţa sau utilizarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice pe care le deţin sau administrează, de activitatea desfăşurată sau în legătură cu aceasta, de produsele pe care le folosesc, le prelucrează, le furnizează, le transportă, stochează sau le comercializează.

a) pentru evitarea propagării şi pentru stingerea incendiilor consiliile judeţene, consiliile locale, persoanele fizice şi juridice de pe raza judeţului Mureş, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra cost;

b) organizarea colaborării şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, se prevăd în Planurile de intervenţie şi se comunică Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „HOREA” al judeţului Mureş.

1.1.5. Prezentele norme din care fac parte integrantă anexele 1-10 se aplică cumulativ cu celelalte acte normative, iar în cazul unor neconcordanţe se aplică legea mai severă.

1.2. Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor

1.2.1. Obligaţii generale

1.2.1.a. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.

 1.2.2.b) Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.

 1.2.3.c) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit legii, şi suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie.

1.2.1.2.   În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă.

1.2.1.3. În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.

1.2.1.4. În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii:

a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor;

b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;

c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.

1.2.1.5. La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinţă asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriză, părţile sunt obligate să prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor.

1.2.1.6. a) Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile judeţene, consiliile locale, persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art.8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau pe bază contractuală.

b) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, cu avizul inspectoratelor.

1.2.1.7. Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii, echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia să conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu.

1.2.1.8. a) Autorităţile administraţiei publice centrale şi celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să angajeze cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, atestaţi potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaţiile de cadru tehnic şi personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaţionale aprobate conform legislaţiei în vigoare.

b) Consiliile locale şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu şi care au obligaţia prevăzută la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.

c) Numirea şi schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, după caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.

d) Neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor specifice atrage schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, situaţie care trebuie comunicată de angajator în termen de 48 de ore de la (angajare) schimbarea din funcţie, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, după caz.F

e) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale care desfăşoară activităţi economice autorizate pe teritoriul României, precum şi celelalte entităţi legal constituite, neprevăzute la alin. (1), îndeplinesc atribuţiile pe linia apărării împotriva incendiilor în nume propriu, prin titularul de drept al entităţii.

1.2.2. Obligaţiile Consiliului Judeţean

Consiliul Judeţean are următoarele obligaţii principale:

1.2.2.1. Aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Mureş şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia;

1.2.2.2. Instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului cu acordul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „HOREA” al judeţului Mureş.

1.2.2.3. Analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi hotărăşte măsuri de optimizare a acesteia.

1.2.2.4. Asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu;

1.2.2.5. Prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

1.2.2.6. Hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

1.2.2.7. Sprijină organizatoric, material şi financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;

1.2.2.8. Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării măsurilor de interes judeţean pentru apărarea împotriva incendiilor.

1.2.2.9. Îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege.

1.2.3. Obligaţiile Consiliului Local

Consiliul local are următoarele obligaţii principale:

1.2.3.1. Aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează;

1.2.3.2. Emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;

1.2.3.3. Instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

1.2.3.4. Înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

1.2.3.5. Desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;

1.2.3.6. Prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;

1.2.3.7. Cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice;

1.2.3.8. Asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

1.2.3.9. Analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;

1.2.3.10. Asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precum şi mijloacele de comunicaţii necesare;

1.2.3.11. Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.

1.2.4. Obligaţiile primarului

Primarul are următoarele obligaţii principale:

1.2.4.1. Asigură elaborarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;

1.2.4.2. Asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;

1.2.4.3. Coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului;

1.2.4.4. Asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;

1.2.4.5. Asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;

1.2.4.6. Dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite;

1.2.4.7. Asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

1.2.4.8. Organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;

1.2.4.9. Asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;

1.2.4.10. Asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;

1.2.4.11. Asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată;

1.2.4.12 Informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unităţii administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie;

1.2.4.13 Analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;

1.2.4.14. Comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi;

1.2.4.15. Asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei;

1.2.4.16. Analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor;

1.2.4.17. Îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a comunităţii locale.

1.2.5. Obligaţiile administratorului sau conducatorului instituţiei

Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:

1.2.5.1. Să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

1.2.5.2. Să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

1.2.5.3. Să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege şi să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;

1.2.5.4. Să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora; e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

1.2.5.5. Să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

1.2.5.6. Să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă;

1.2.5.7. Să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

1.2.5.8. Să asigure constituirea, conform art. 1.2.1.8. alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;

1.2.5.9. Să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

1.2.5.10. Să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta;

1.2.5.11. Să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

1.2.5.12. Să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;

1.2.5.13. Să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

1.2.5.14. Să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

1.2.5.15. Să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să trimită acestuia raportul de intervenţie;

1.2.5.16. Să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;

1.2.5.17. Să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.

1.2.6. Obligaţiile utilizatorului

Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:

1.2.6.1. Să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;

1.2.6.2. Să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;

1.2.6.3. Să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;

1.2.6.4. Să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

1.2.6.5. Să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol de incendiu.

1.2.7. Obligaţiile salariaţilor     

Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:

1.2.7.1. Să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cu-noştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

1.2.7.2. Să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

1.2.7.3. Să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

1.2.7.4. Să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;

1.2.7.4. Să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

1.2.7.5. Să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

1.2.7.6. Să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor

1.2.8. Obligaţiile proiectanţilor şi executanţilor

Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:

1.2.8.1. Să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

1.2.8.2. Să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

1.2.8.3. Să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

1.2.8.4. Să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

1.2.8.5. Să asigure asistenţa tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, până la punerea în funcţiune.

Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:

1.2.8.6. Să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

1.2.8.7. Să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum şi la organizările de şantier;

1.2.8.8. Să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.

Proiectanţilor şi executanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la capitolele 1.2.5. – 1.2.7..

1.2.9. Obligaţiile asociaţiilor de proprietari

Privind organizarea activităţii de P.S.I.:

1.2.9.1. Să numească din rândul membrilor comitetului executiv un responsabil cu probleme de P.S.I.;

1.2.9.2. Să asigure executarea controalelor P.S.I. de către o comisie numită în acest sens luând măsuri de înlăturare a neregulilor constatate.

1.2.9.3. Să analizeze semestrial activitatea de P.S.I. luând măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia.

1.2.9.4. Să desfăşoare activitatea de educare a locatarilor privind cunoaşterea normelor de prevenire precum şi a modului de acţiune în caz de incendiu. În acest sens se vor afişa la fiecare scară sarcinile ce revin locatarilor în caz de incendiu.

1.2.9.5. Să asigure dotarea cu mijloace de stingere conform normelor în vigoare.

1.2.9.6. Să primească şi să rezolve sesizările locatarilor privind P.S.I. în limita competenţei.

1.2.9.7. Să mobilizeze cetăţenii (locatarii) la stingerea incendiilor, cu mijloacele pe care le au la îndemână.

1.2.12.8. Conducerea asociaţiei trebuie să interzică:

  • blocarea sau îngustarea căilor de acces, evacuare;
  • depozitarea materialelor  combustibile  în  poduri,  case  de  scări,   subsoluri;
  • depozitarea substanţelor inflamabile în locuinţe, garaje în cantităţi mai mari de 25 l;
  • exploatarea instalaţiilor  de  încălzire,  electrice  cu  improvizaţii  sau contrar normelor în vigoare;
  • modificări, schimbări de destinaţie care ar periclita securitatea la foc a clădirii;
  • blocarea hidranţilor interiori, stradali sau a conductelor uscate;
  • compartimentări şi  amenajări  de boxe, de magazii, ateliere în poduri sau subsolurile tehnice;
  • fumatul şi focul deschis în poduri şi subsoluri;
  • amenajarea de parcări, garaje pe căile de acces, prin blocarea hidranţilor stradali sau conductelor uscate.

1.2.10. Dispoziţii finale

1.2.10.1. (1) Organizarea, conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor în unităţile structurilor de apărare şi securitate naţională se realizează potrivit prevederilor prezentei legi, pe baza normelor aprobate de conducătorii structurilor respective, cu avizul Inspectoratului General.

      (2) La unităţile din structurile prevăzute la alin. (1) Inspectoratul General şi inspectoratele exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, numai la solicitarea comandanţilor sau a şefilor acestora.

1.2.10.2. Intervenţia pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanţe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, pe calea ferată şi aeroporturi se asigură de operatorii economici care administrează sectorul respectiv, cu asistenţa tehnică a inspectoratelor.

1.2.10.3. (1) Laboratoarele de încercări la foc se autorizează în condiţiile legii.

(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1.2.10.4. (1) Mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentelor de protecţie specifice se introduc pe piaţă şi se utilizează conform legii.

  (2) În domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, republicată, introducerea pe piaţă a produselor prevăzute la alin. (1) se face pe baza evaluării conformităţii faţă de reglementările elaborate de Inspectoratul General.

(3) Metodologia de certificare a conformităţii produselor prevăzute la alin. (2) se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1.2.10.5. (1) Proiectarea, executarea, verificarea, întreţinerea şi repararea sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor se efectuează de către persoane fizice şi juridice atestate.

 (2) Atestarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, aprobată de ministrul administraţiei şi internelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1.2.10.6. În localitatea unde funcţionează servicii de urgenţă profesioniste, consiliul local nu are obligaţia constituirii serviciilor de urgenţă voluntare.

1.2.10.7. Personalul serviciilor de urgenţă nu răspunde de pagubele inerente procesului de intervenţie.

1.2.10.8. (1) Personalul serviciilor de urgenţă profesioniste care a îndeplinit o perioadă de minimum 10 ani atribuţii privind apărarea împotriva incendiilor, căruia i-au încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier specialist, diferenţiat pe categorii de personal.

(2) Modul de eliberare şi drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

1.2.10.9. (1) Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor.

(2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgenţă se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 (3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, în colaborare cu autoritatea naţională pentru reglementarea activităţilor de învăţământ, aprobat prin ordin al acestei autorităţi şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1.3. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor

1.3.1.   Conţinutul organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor

1.3.1.1. Organizarea apărării împotriva incendiilor presupune:

  1. stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
  2. elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziţii, hotărâri şi altele asemenea, prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;
  3. elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şi evidenţelor specifice privind apărarea împotriva incendiilor;
  4. organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;
  5. planificarea şi executarea de controale proprii periodice, în scopul depistării, cunoaşterii şi înlăturării oricăror stări de pericol care pot favoriza iniţierea sau dezvoltarea incendiilor;
  6. analiza periodică a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
  7. elaborarea de programe de optimizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor;
  8. îndeplinirea criteriilor şi a cerinţelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevăzute de actele normative în vigoare;
  9. realizarea unui sistem operativ de observare şi anunţare a incendiului, precum şi de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;
  10. asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
  11. planificarea intervenţiei salariaţilor, a populaţiei şi a forţelor specializate, în caz de incendiu;
  12. analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea împrejurărilor şi a factorilor determinanţi, precum şi a unor măsuri conforme cu realitatea;
  13. reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor în relaţiile generate de contracte/convenţii;
  14. asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fişele de instruire.

1.3.2.   Structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor

1.3.2.1. În cadrul autorităţilor consiliului judeţean, al consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale, al instituţiilor publice şi al operatorilor economici, în funcţie de nivelul riscului de incendiu şi de specificul activităţii, se constituie, după caz, următoarele structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor:

  1. compartiment de apărare împotriva incendiilor, compus din două sau mai multe cadre tehnice sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
  2. cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor numit exclusiv pentru această activitate, conform legii;
  3. serviciu public voluntar sau privat pentru situaţii de urgenţă.

1.3.2.2. În vederea îndeplinirii atribuţiilor pe linia apărării împotriva incendiilor, consiliile locale şi operatorii economici care nu au obligaţia, prin lege, să angajeze cel puţin un cadru tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor sau personal de specialitate, prevăzut la art.

1.3.2.1. lit. b), pot desemna din rândul personalului propriu un salariat care să îndeplinească şi atribuţii specifice în domeniul apărării împotriva incendiilor sau pot încheia un contract cu o persoană fizică sau juridică atestată, în condiţiile legii.

1.3.2.3. La nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor prevăzut la art. 1.3.2.1. lit. b) se desemnează de consiliul local.

1.3.2.4. Activităţile de prevenire a incendiilor se desfăşoară de către personalul din compartimentul de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, pe baza regulamentului elaborat de  Inspectoratul General  pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor,

1.3.2.5. Atribuţiile pentru structurile prevăzute la art. 1.3.2.1. se stabilesc şi se detaliază astfel încât să permită îndeplinirea obligaţiilor legale care revin administratorului operatorului economic/conducătorului instituţiei, respectiv autorităţilor administraţiei publice.

1.3.2.6. Pentru celelalte categorii de salariaţi atribuţiile din domeniul apărării împotriva incendiilor se stabilesc în fişele posturilor.

Actele de autoritate, documente specifice şi evidenţe privind apărarea împotriva incendiilor

1.3.3.1. Actele de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor emise de consiliul local sunt:

  1. decizia de aprobare a planului de analiză şi acoperire a riscurilor aferent unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă;
  2. hotărâri privind modul de organizare a apărării împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială;
  3. reguli şi măsuri specifice de apărare împotriva incendiilor, corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;
  4. dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;
  5. raportul semestrial de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
  6. măsuri de optimizare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
  7. documente privind serviciul public voluntar pentru situaţii de urgenţă: hotărâre de înfiinţare, regulament de organizare şi funcţionare, dispoziţie de numire a şefului serviciului;
  8. dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform legii.

1.3.3.2. Documentele specifice privind apărarea împotriva incendiilor emise de primar sunt:

  1. planul de analiză şi acoperire a riscurilor;
  2. fişa localităţii, la solicitarea inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, conform modelului prezentat în anexa nr. 6 la Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.474/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fişa localităţii se trimite la inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
  3. raport de analiză a dotării cu mijloace de apărare împotriva incendiilor, întocmit anual, la o dată anterioară definitivării bugetului local.

1.3.3.3. Documentele şi evidenţele specifice apărării împotriva incendiilor la unităţile administrativ-teritoriale trebuie să cuprindă cel puţin:

  1. planul de analiză şi acoperire a riscurilor;
  2. fişa localităţii, la solicitarea inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
  3. avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, obţinute pentru construcţiile, instalaţiile tehnologice şi pentru alte amenajări din patrimoniul propriu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
  4. date ale personalului din cadrul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de performanţă;
  5. lista operatorilor economici/instituţiilor cu care s-au încheiat contracte de închiriere/ convenţii, cu specificarea obiectului de activitate al acestora şi a numărului şi termenului de valabilitate ale contractului/convenţiei; registrele pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul, inclusiv pentru arderea miriştilor;
  6. rapoarte de intervenţie ale serviciului public voluntar pentru situaţii de urgenţă;
  7. fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
  8. evidenţa exerciţiilor de intervenţie efectuate cu serviciul public voluntar pentru situaţii de urgenţă, având anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;
  9. rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat competente;
  10. programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu.

1.3.3.4. Actele de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor emise de administratorul operatorului economic/conducătorul instituţiei sunt:

  1. dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
  2. instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă;
  3. dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;
  4. dispoziţie privind organizarea instruirii personalului;
  5. dispoziţie de constituire a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă ori contract/ convenţie cu un alt serviciu privat pentru situaţii de urgenţă;
  6. dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire a funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu;
  7. reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale;
  8. convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării împotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă asupra bunurilor imobile/antrepriză;
  9. dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform legii;
  10. măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.

1.3.3.5. Documentele şi evidenţele specifice apărării împotriva incendiilor ale operatorilor economici/instituţiilor menţionate la art. 1.3.1.1. lit. c) trebuie să cuprindă cel  puţin:

  1. planul de analiză şi acoperire a riscurilor al unităţii administrativ-teritoriale, în partea ce revine operatorului economic/instituţiei;
  2. fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.474/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fişa obiectivului se trimite la inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
  3. raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;
  4. documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc;
  5. avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
  6. certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate;
  7. registrele instalaţiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii după atestatele firmelor care au efectuat/efectuează proiectarea, montarea, verificarea, întreţinerea, repararea acestora sau care efectuează servicii în domeniu;
  8. registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;
  9. date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de performanţă;
  10. lista operatorilor economici/instituţiilor cu care a încheiat contracte de închiriere/ convenţii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora şi a numărului şi termenului de valabilitate ale contractului;
  11. planurile de protecţie împotriva incendiilor;
  12. evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei;
  13. evidenţa exerciţiilor de intervenţie efectuate, având anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;
  14. rapoartele de intervenţie ale serviciului privat pentru situaţii de urgenţă;
  15. fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
  16. lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii;
  17. grafice de întreţinere şi verificare, conform instrucţiunilor producătorului/ furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii şi sisteme care pot genera incendii sau care se utilizează în caz de incendiu;
  18. rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat competente;
  19. programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu.

1.3.3.6. Documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva incendiilor se actualizează de către cei care le-au întocmit şi aprobat, dacă:

  1. s-au produs modificări ale actelor normative şi ale reglementărilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora;
  2. s-au produs modificări ale personalului cu atribuţii stabilite conform acestora; s-au produs modificări referitoare la construcţii, instalaţii sau la specificul activităţii.

1.3.3.7. (1) Prevederile art. 1.3.3.4. şi 1.3.3.5. se aplică la operatorii economici şi la instituţiile care au un număr de salariaţi cel puţin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru întreprinderile mici.(vezi OMAI 106/09.01.2007)

(2)    Pentru operatorii economici, instituţiile şi alte persoane juridice ce desfăşoară activităţi în domeniu reglementat de o autoritate, care nu se încadrează în prevederile alin. (1), administratorul, conducătorul sau persoana cu funcţii de conducere, după caz, asigură organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor prin emiterea următoarelor documente:

  • instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă;
  • reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;
  • organizarea instruirii personalului;
  • dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire a funcţionării ori utilizării construcţiilor/ amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu;
  • reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale.

(3) Operatorii economici, instituţiile şi celelalte persoane juridice prevăzute la alin. (2) asigură următoarele documente şi evidenţe specifice apărării împotriva incendiilor:

  • documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc;
  • avize/autorizaţii de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
  • certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate;
  • registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;
  • organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă;
  • fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
  • lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii;
  • rapoartele întocmite în urma controalelor autorităţii de stat şi măsurile şi acţiunile proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu.

Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă

1.3.4.1. (1) Prin loc de muncă, în înţelesul prevederilor prezentelor norme generale, se înţelege:

  • secţie, sector, hală/atelier de producţie, filială, punct de lucru şi altele asemenea;
  • depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
  • atelier de întreţinere, reparaţii, confecţionare, prestări de servicii, proiectare şi altele asemenea;
  • utilaj, echipament, instalaţie tehnologică, sistem, staţie, depozit de distribuţie carburanţi pentru autovehicule, depozit cu astfel  de  produse,  punct de desfacere  a buteliilor cu GPL pentru consumatori;
  • laborator;
  • magazin, raion sau stand de vânzare;
  • sală de spectacole, polivalentă, de reuniuni, de conferinţe, de sport, centru şi complex cultural, studio de televiziune, film, radio, înregistrări şi altele asemenea;
  • unitate de alimentaţie publică, discotecă, club, sală de jocuri electronice şi altele asemenea;
  • clădire sau spaţiu amenajat în clădire, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii: spital, policlinică, cabinet medical, secţie medicală, farmacie şi altele asemenea;
  • construcţie pentru cazare;
  • compartiment, sector, departament administrativ funcţional, construcţie pentru birouri, cu destinaţie financiar-bancară;
  • bibliotecă, arhivă;
  • clădire sau spaţii amenajate în clădiri, având ca destinaţie învăţământul, supravegherea, îngrijirea sau cazarea ori adăpostirea copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost;
  • lăcaş de cult, spaţiu destinat vieţii monahale;
  • clădire şi/sau spaţiu având destinaţia de gară, autogara, aerogara şi staţie de metrou;
  • fermă zootehnică sau agricolă;
  • punct de recoltare de cereale păioase sau de exploatare forestieră;
  • amenajare temporară, în spaţiu închis sau în aer liber.

              (2) Atunci când pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiaşi clădiri îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici sau alte persoane juridice sau persoane fizice autorizate, locul de muncă se delimitează la limita spaţiilor utilizate de aceştia, iar utilităţile comune se repartizează, după caz, proprietarului clădirii ori, prin înţelegere, operatorilor economici sau persoanelor juridice respective.

1.3.4.2. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:

  • prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor tehnologice care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea şi a mijloacelor care le pot genera, precum şi prin stabilirea şi aplicarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor;
  • organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor ;
  • afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;
  • organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuării bunurilor, prin întocmirea şi afişarea planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de evacuare pe traseele stabilite;
  • elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea propriu-zisă şi verificarea efectuării acesteia;
  • marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripţii ori mijloace de atenţionare.

1.3.4.3. La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:

  • prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
  • gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
  • dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentaţia tehnică de proiectare;
  • verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
  • menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.

1.3.4.4. (1) Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde:

  • stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă, a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, a conducătorului locului de muncă, proprietarului / patronului / administratorului, precum şi a specialiştilor şi  a altor forţe stabilite să participe  la stingerea incendiilor;
  • stabilirea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor, a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului, precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă;
  • stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor / bunurilor, pe schimburi de lucru şi în afara programului;
  • organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi, după caz, la echipamente şi utilaje tehnologice.

(2) Datele privind organizarea activităţii de stingere a incendiilor la locul de muncă prevăzute la alin.(1) se înscriu într-un formular tipărit pe un material rezistent, de regulă carton, şi se afişează într-un loc vizibil, estimat a fi mai puţin afectat în caz de incendiu.

(3) Datele se completează de conducătorul locului de muncă şi se aprobă de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor.

(4) Structura-cadru a formularului prevăzut la alin.(2) este prezentată în anexa nr.1 la prezentele norme generale, aceasta putând fi completată, după caz, şi cu alte date şi informaţii.

1.3.4.5.  (1) Intervenţia la locul de muncă presupune:

  • alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie, precum şi la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;
  • salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite;
  • întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate;
  • acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi, după caz, acţionarea lor manuală:
  • evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei;
  • protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură, fum, gaze toxice;
  • verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.

              (2) Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin.(1) nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, precum şi în afara programului de lucru, în zilele de repaus şi sărbători legale.

1.3.4.6. Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu, noaptea, în zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte situaţii, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.

1.3.4.7. Planurile de protecţie împotriva incendiilor prevăzute la art. 1.3.3.5. lit. k) şi art. 1.3.4.2.  lit. d) sunt:

  • planul de evacuare a persoanelor;
  • planul de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase;
  • planul de intervenţie. 

1.3.4.8. (1) Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel:

  • pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;
  • pe încăperi, dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane;
  • pentru încăperile destinate cazării, indiferent de numărul de locuri.

             (2) Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi în locurile vizibile, astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele,  iar în încăperi, pe partea interioară a uşilor.

             (3) Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii, pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau scări exterioare.

             (4) Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor:  stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor, posibilităţile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii.

             (5) Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme generale.

1.3.4.9. (1) Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.

            (2) La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă, cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere.

            (3) Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective, pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii, cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde.

            (4) Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită.

            (5) Planurile de depozitare  se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi, precum şi la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie.

1.3.4.10. (1) Planurile de intervenţie se întocmesc pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de operativitate şi eficienţă a operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, potrivit legii.

              (2) Planul de intervenţie se avizează de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti. Modelul planului-cadru de intervenţie este prezentat în anexa nr.3 la prezentele norme generale.

1.3.4.11.  Planurile de protecţie împotriva incendiilor se actualizează ori de câte ori este cazul, în funcţie de condiţiile reale.

1.3.4.12. (1)  Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 1.3.4.2. lit. c), se elaborează pentru locurile de muncă stabilite de administrator/conducător, obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.

              (2)    Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor cuprind:

  • prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în vigoare;
  • obligaţiile salariaţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
  • regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în funcţiune;
  • evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie;
  • prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc, precum şi a regulilor şi măsurilor de prevenire a acestora.

 (3) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează de şeful sectorului de activitate, instalaţie, secţie, atelier, se verifică de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor şi se aprobă de administrator/conducător.

             (4) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se afişează, în întregime sau în sinteză, în funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv.

             (5) Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor se păstrează la cadrul tehnic sau la persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor.

1.3.4.13.  Salariaţii de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucţiunile prevăzute la art. 1.3.4.12. au obligaţia să le studieze, să le însuşească şi să le aplice.

1.3.4.14. (1) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se completează în toate cazurile cu informaţiile din planurile de intervenţie, acolo unde acestea sunt întocmite.

(2) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se actualizează la modificări, modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări.

(3) Fiecare instrucţiune de apărare împotriva incendiilor trebuie să aibă înscrisă data întocmirii/ reviziei şi data aprobării.

1.3.4.15. (1) Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare şi/sau informare, prevăzute la art. 1.3.4.2. lit. f), se execută, se amplasează şi se montează conform reglementărilor şi standardelor de referinţă.

(2) În anumite situaţii,  indicatoarele pot fi însoţite de înscrisuri explicative şi în limbi de circulaţie internaţională.

(3) Obligaţia de a amplasa, de a monta şi de a păstra integritatea indicatoarelor revine conducătorului locului de muncă

 CAPITOLUL II. REGULI GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ

2.1.  Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea

construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor

2.1.1. Măsurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor privesc:

  • controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a activităţilor, pe timpul desfăşurării şi după încheierea acestora;
  • stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice în vederea reducerii riscului de incendiu ori a consecinţelor incendiilor;
  • menţinerea condiţiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor în siguranţă şi pentru securitatea echipelor de intervenţie în cazul izbucnirii unui incendiu;
  • întreţinerea în stare operativă a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.

2.1.2. (1) Exploatarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, maşinilor şi utilajelor de orice categorie se face conform reglementărilor tehnice specifice.

(2) Exploatarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) cu defecţiuni, improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materialele sau substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate este interzisă.

(3) La utilizarea mijloacelor tehnice prevăzute la alin. (1) este obligatorie respectarea instrucţiunilor de funcţionare, verificare şi întreţinere, precum şi a măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor,  emise şi aprobate  potrivit legii.

2.1.3. Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice (de gaze, electrice, de apă, de încălzire, de ventilare, de climatizare şi altele asemenea) se interzic:

  • neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare;
  • funcţionarea fără sistemele, aparatele şi echipamentele necesare conform instrucţiunilor de funcţionare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate;
  • întreţinerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare;
  • depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a acestora;
  • executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificări de către personal neautorizat.

2.1.4. (1) Menţinerea în bună stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pământ a descărcărilor electrice atmosferice este obligatorie la construcţii şi instalaţii, utilaje şi echipamente tehnologice, conform reglementărilor tehnice specifice.

           (2) Utilizarea sistemelor de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice conform instrucţiunilor specifice şi reglementărilor tehnice este obligatorie.

2.1.5. (1) în spaţiile cu risc mare de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariaţilor şi al altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.

          (2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător sau care pot produce scântei prin funcţionare, lovire sau frecare în spaţii sau în locuri cu risc de explozie este interzisă.

2.1.6.  (1) Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţă de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.

  • Se interzice folosirea sobelor şi a altor mijloace de încălzire defecte, cu improvizaţii, supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum şi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile,
  • Verificarea, repararea, izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii.

2.1.7. (1) Pe timpul transportului, depozitării şi manipulării produselor sau substanţelor combustibile se ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora, astfel încât la contactul dintre ele să nu se producă ori să nu se propage incendiul.

  • Produsele şi substanţele combustibile se transportă, se manipulează şi se depozitează în ambalaje adecvate, realizate şi inscripţionate corespunzător, în vederea identificării riscurilor de incendiu şi stabilirii procedeelor şi substanţelor de stingere ori de neutralizare adecvate.
  • Dispunerea materialelor periculoase în depozit se face potrivit planului de depozitare.

(4) La elaborarea planurilor de intervenţie se ţine seama de compatibilitatea produselor sau substanţelor combustibile cu substanţele de stingere.

2.1.8. (1) Deşeurile şi reziduurile, scurgerile şi depunerile de praf sau de pulberi combustibile se îndepărtează ritmic prin metode şi mijloace adecvate, obligatoriu la terminarea fiecărui schimb de lucru, şi se depun în locuri special destinate depozitării sau distrugerii lor.

  • Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide, cum sunt cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş, care conţin astfel de produse, se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate.
  • Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care se reutilizează, se depozitează, cu asigurarea distanţelor de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii, culturi agricole, suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile, în funcţie de natura şi de proprietăţile fizico-chimice ale acestora.
  • Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care nu se reutilizează, se distrug conform reglementărilor specifice.

2.1.9.  (1) Materialele şi substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se păstrează în condiţii adecvate naturii lor, bine ventilate şi luându-se măsuri de control şi preîntâmpinare a fenomenului de autoîncălzire.

  • Prevenirea apariţiei fenomenului de autoaprindere se urmăreşte şi la depozitarea furajelor şi plantelor tehnice, conform reglementărilor specifice.
  • Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje şi plante tehnice se face la distanţe de siguranţă, astfel încât eventualele incendii produse la acestea să nu pericliteze vecinătăţile.

2.1.10. Toate instalaţiile/conductele prin care circulă substanţe lichide sau gaze se marchează prin culori specifice de identificare a naturii substanţei, respectiv pericolului acesteia, prevăzute de normele tehnice specifice.

2.1.11. (1) Tratarea sau protejarea materialelor şi elementelor de construcţii combustibile şi/sau a structurilor din alcătuirea construcţiilor sau a instalaţiilor cu substanţe de termoprotecţie ori ignifuge se efectuează potrivit reglementărilor tehnice specifice.

  • Lucrările de termoprotecţie se execută numai de către personal atestat, conform normelor tehnice specifice.
  • Calitatea lucrărilor de ignifugare executate se certifică prin rapoarte de încercare emise de laboratoare autorizate conform legii.

2.1.12. Elementele de limitare a propagării focului, de izolare termică şi de etanşare la fum şi la gaze fierbinţi din alcătuirea construcţiilor şi a instalaţiilor se menţin permanent în bună stare, pentru a-şi îndeplini rolul stabilit.

2.1.13.       (1) în construcţiile civile/publice şi de producţie, cantităţile de materiale şi de substanţe combustibile utilizate nu trebuie să conducă la depăşirea densităţii sarcinii termice stabilite prin reglementări tehnice sau prin documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie.

(2) În sălile aglomerate şi de sport, pe stadioane sau pe alte arene sportive ori în incinte amenajate pentru activităţi cu public este interzis accesul publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.

(3) Depozitarea şi utilizarea în spaţii publice a mijloacelor, produselor şi substanţelor prevăzute la alin. (2) este permisă numai în locurile amenajate în acest scop şi cu respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

2.1.14. (1) La clădiri administrative/birouri, activitatea se organizează astfel încât să nu se creeze aglomerări ale publicului, care să îngreuneze sau chiar să blocheze evacuarea în caz de incendiu.

(2) Pe timpul exploatării încăperilor, compartimentelor şi spaţiilor aferente clădirilor administrative trebuie luate măsuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu prin limitarea la strictul necesar a cantităţilor de materiale combustibile şi a eventualelor surse cu potenţial de aprindere a acestora.

2.1.15. (1) în sălile aglomerate ori amenajările temporare în care se desfăşoară activităţi cu public nu se admite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită prin proiect.

  • Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se realizează astfel încât să se asigure culoare de trecere cu lăţimi care să permită deplasarea publicului către ieşirile din sală.
  • În incintele prevăzute la alin, (1), scaunele sau băncile se fixează de pardoseală astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică şi să asigure evacuarea rapidă şi fără accidente a publicului.
  • La finalizarea activităţii în sala aglomerată sau amenajarea temporară se execută un control de verificare pentru depistarea şi înlăturarea eventualelor nereguli în domeniul prevenirii incendiilor pe timpul exploatării.
  • Se recomandă asigurarea unui sistem de alarmare în caz de incendiu, cu mesaj preînregistrat.     

2.2. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis

2.2.1. (1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept.

      (2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.

      (3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.

      (4) Arderea miriştilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.

      (5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc, respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc, fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

      (6) Luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.

2.2.2. (1) Reglementarea de către administratorul operatorului economic/conducătorul instituţiei sau, după caz, de consiliul local a modului de executare a lucrărilor cu foc deschis presupune:

  • stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum şi a persoanelor care le supraveghează;
  • stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis;
  • nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;
  • descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului de lucru cu foc;
  • aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări.

              (2) Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului.

2.2.3. (1) Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcţii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile este interzisă.

(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor.

(3) Lucrările menţionate la alin. (1) şi la art. 2.1.1. alin. (4) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.

 (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) —(3) sunt obligatorii instruirea personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi informarea serviciului privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă.

2.2.4. (1) Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 2.1.3. alin. (3), se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

     (2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.

      (3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

2.2.5. Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:

  • pregătirea locului;
  • instruirea personalului;
  • controlul după terminarea lucrării.

2.2.6.(1) Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.

(2) Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.

2.2.7. În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:

  • supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;
  • strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
  • închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;
  • interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă;
  • neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări, schele etc;
  • evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.

2.2.8. După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, prevăzut la art. 2.1.5., trebuie să asigure următoarele măsuri:

  • verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc;
  • descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de măsuri în consecinţă;
  • verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;
  • depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
  • reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
  • colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat.

2.2.9. (1) Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, operă, operetă, a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă.

           (2)  Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flăcării în situaţiile menţionate la alin. (1), cu condiţia asigurării condiţiilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiului, după cum urmează:

  • evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine, perdele etc;
  • folosirea unor suporturi incombustibile;
  • prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greşită etc;
  • stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului;
  • nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea şi intervenţia în caz de incendiu;
  • asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor;
  • anunţarea, după caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situaţii de urgenţă, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.Pentru spectacolele de tipul menţionat la (1), care au loc pe timpul unei stagiuni, se transmite la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean, la începutul stagiunii, programul spectacolelor respective.

2.3. Reglementarea fumatului

2.3.1. (1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie în cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituţii publice şi se face prin dispoziţie scrisă, dată de persoana cu atribuţii de conducere.

(2) Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau ai amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză.

(3) În dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează :

  • locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise, conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite;
  • locurile amenajate pentru fumat;
  • persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri şi sectoare de activitate;
  • alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.

(4) Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii.

(5) Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul „loc pentru fumat„.

(6) Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanţă mai mare de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc, 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite.

(7) Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:

  • scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;
  • instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare în caz de incendiu:
  • mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.

(8) Scrumierele din  interiorul clădirilor se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere,  cum ar fi draperii,  perdele, jaluzele.

(9) Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia, cartonul, textilele, este interzisă.

(10) Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă.

(11) Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

2.4. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare

2.4.1. Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri:

  • întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor;
  • păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate;
  • funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică, conform reglementărilor tehnice;
  • funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate;
  • organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii, în condiţiile legii.

2.4.2. (1) Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

               (2) Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

2.4.3. (1) Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor, cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare.

         (2) Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală.

         (3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigură închiderea automată a uşilor, se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare.

         (4) Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.

2.4.4. (1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială.

         (2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc, care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie.

2.4.5. (1) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:

  • construcţiile şi încăperile acestora;
  • instalaţiile tehnologice şi anexe;
  • depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare;
  • mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale;
  • dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapele de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea;
  • tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;
  • vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare şi altele asemenea;
  • alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

(2) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare, potrivit reglementărilor tehnice specifice, prezenţa mijloacelor de la alin. (1) şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate.

2.4.6. (1) Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum sunt reţele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată şi altele asemenea, se menţin, indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor.

(2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

2.4.7. Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie, electrocutare, radiaţii, locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice.

2.4.8. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, se marchează corespunzător şi se menţin libere.

2.4.9. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare, pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate, şi se marchează corespunzător.

2.5. Colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi a ambalajelor şi distrugerea lor

2.5.1. Deşeurile şi reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie.

Se colectează:

  1. pulberile, rumeguşul şi talaşul, scamele sau resturile textile şi alte deşeuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereţi, instalaţii, maşini, utilaje, aparatură, canale sau alte locuri, precum şi maculatură de birotică;
  2. scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalaţii, maşini şi utilaje, din canale sau din alte locuri;
  3. ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);
  4. depunerile de grăsimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalaţiilor de evacuare.

2.5.2. Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor.

Gestionarea acestora presupune:

  1. nominalizarea, după caz, a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii;
  2. indicarea regimului de colectare şi curăţare;
  3. locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare;
  4. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
  5. completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii.

2.5.3. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş etc.), care conţin astfel de produse, se colectează în cutii sau în vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate.

2.5.4. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care se reutilizează, se vor depozita, cu asigurarea distanţelor de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii, culturi agricole, suprafeţe împădurite şi alte materiale combustibile, în raport de natura şi de proprietăţile fizico – chimice ale acestora.

2.5.5.  Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticlă reutilizabile se curăţă, se spală, sau se neutralizează de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate.

2.5.6. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizează, se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate şi amplasate astfel încât să nu pună în pericol viaţa oamenilor, clădirile, instalaţiile, culturile agricole, suprafeţele împădurite şi alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie să posede autorizaţiile prevăzute de lege.

2.5.7. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile, care degajă prin ardere substanţe sau compuşi periculoşi pentru viaţă sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor în vigoare şi ale prezentelor dispoziţii generale.

 2.6. Reguli pentru sezonul rece

2.6.1. Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate, asigurându-se buna funcţionare a:

  • instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la agenţi economici, instituţii publice şi la gospodăriile populaţiei (surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum etc.);
  • instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă, precum şi cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor;
  • serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;
  • dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;
  • conductelor şi furtunurilor de aburi de la instalaţiile de stingere, precum şi a celor din diverse instalaţii de producţie şi auxiliare.

2.6.2. Componentele instalaţiilor de stingere cu apă, care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi nu sunt prevăzute cu dispozitive fixe de încălzire, vor fi protejate împotriva îngheţului.

2.6.3.  Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru deszăpezirea drumurilor şi a căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie.

2.6.4. Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în  funcţiune  a  instalaţiilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă, asigurându-se menţinerea permanent liberă a acestora.

2.6.5. Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate şi, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

2.7. Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase

2.7.1. (1) în perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeţene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu şi, după caz, administratorii operatorilor economici/ conducătorii instituţiilor din zonele menţionate trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice.

          (2) Măsurile speciale pe timpul secetos cuprind:

  • identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii:
  • interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;
  • restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive;
  • asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;
  • intensificarea controalelor în zonele cu culturi agricole şi în locuri cu vegetaţie forestieră, mai ales cele frecventate pentru agrement;
  • asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă pentru incendiu.

(3)  Măsurile speciale stabilite sunt aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi, după caz, populaţiei.

2.8. Reguli şi măsuri de P.S.I. la amenajarea pomului de iarnă

2.8.1. La alegerea şi procurarea unui brad (pom) de iarnă se va ţine seama de următoarele:

  • bradul să fie proaspăt în ajunul sărbătorilor de iarnă, cu maximum 2-3 zile până la montarea şi ornamentarea lui,  în  zece  zile  de la tăiere, bradul pierde 40 – 50% din conţinutul de apă, iar în următoarele 4 – 5 zile pierderea ajunge la 80% în afară de aceasta, răşina  conţine esenţe volatile care sporesc potenţialul de inflamabilitate;
  • dacă bradul a fost  cumpărat cu mai multe zile înainte, nu se va monta  imediat în casă,  conservându-se  într-un bazin cu apă;
  • în cazul alegerii unui brad artificial se va controla dacă nu este bun conductor de electricitate (în acest caz nu se poate utiliza) se va da o atenţie deosebită instalaţiilor electrice care trebuie să fie bine izolate).

2.8.2. În ce priveşte alegerea locului de aşezare a pomului, se impun următoarele:

  • pomul de iarnă va fi montat în apă astfel încât să nu blocheze căile de acces – uşi, scări de incendiu sau trasee pe care se poate face evacuarea în caz de incendiu;
  • pomul se va aşeza departe de sobele în care se face foc, de calorifere, de alte aparate de încălzire;
  • se va lăsa distanţă faţă de perdele, draperii, pereţi acoperiţi cu hârtie sau ţesături;
  • sub pomul de iarnă nu se vor aşeza lucruri care se aprind sau ard uşor.

2.8.3. La aranjarea pomului de iarnă se va ţine cont de următoarele reguli:

  • pomul nu se va monta în suport din lemn;
  • pentru aşezare se recomandă un vas mare umplut cu piatră;
  • vasul sau trepiedul de metal nu va fi mascat cu vată, hârtie colorată sau alte materiale uşor inflamabile;
  • în cazul folosirii de trepiede, acestea vor avea dimensiuni mai mari care să asigure o stabilitate cât mai sigură a pomului.

2.8.4.  La iluminatul unui pom se va avea  în vedere:

  • instalaţia de iluminat să fie alimentată de la o pilă electrică sau baterie al cărui voltaj să nu prezinte pericol de incendiu;.
  • conductoarele şi legăturile să fie bine izolate;
  • instalaţia de iluminat să nu fie lăsată aprinsă în perioadele de timp când nu sunt persoane în încăperea respectivă, sau pe timpul nopţii (odihnei);
  • ghirlandele luminoase să aibă contacte perfecte cu sursa de energie care exclude producerea unor scurtcircuite sau scântei;
  • ramurile joase ale pomului se vor îndepărta de lampa de culoare ce se aşează la baza pomului;
  • artificiile vor fi aşezate numai pe ramurile înalte, încât nici o ramură să nu fie deasupra lor, aprinderea să se facă numai în prezenţa unor persoane mature care nu vor părăsi încăperea până ce acestea nu au ars complet;
  • în cazul folosirii unor lumânări, acestea se pot plasa numai pe ramurile înalte, încât deasupra flăcării să nu existe ramuri sau ghirlande de hârtie care pot lua foc.

2.8.5. Decorarea unui pom de iarnă se va face ţinând seama  de următoarele:

  • ornamentaţia să fie aşezată departe de sursele de incendiu ca: instalaţia de iluminat, artificii, lumânări;
  • ghirlandele să fie supuse în prealabil operaţiei de ignifugare;
  • ca elemente de ornamentare să se folosească în număr cât mai mare globuri şi alte obiecte din sticlă (nu se recomandă folosirea vatei);
  • darurile să nu se suspende în pom ci să fie aşezate la baza lui.

2.8.6. Persoanele care fumează nu se vor apropia de pomul de iarnă cu ţigara aprinsă, nu se vor arunca resturi de ţigări lângă suportul pomului, se va evita plasarea de scrumiere  sub sau în apropierea  pomului de iarnă.

2.8.7. Pentru intervenţie în caz de incendiu, în apropierea pomului se va ţine un vas cu apă în care, pentru estetica locuinţei se pot ţine flori. Se recomandă de asemenea, existenţa unui stingător sau pled umezit.

 

2.9. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în locuinţele unifamiliale / multifamiliale / gospodăriile populaţiei

2.9.1. în locuinţele unifamiliale / multifamiliale / gospodăriile populaţiei se interzic:

  • utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii;
  • suprasolicitarea reţelei electrice prin folosirea simultană a mai multor receptori;
  • nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reşou, radiator şi altele asemenea;
  • folosirea siguranţelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat;
  • folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol de incendiu, cum sunt: depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri şi altele asemenea;
  • folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol atât în spaţii cu pericol de explozie, respectiv în încăperi în care sunt depozitate produse petroliere, cât şi în lanuri de cereale, pajişti, în păduri şi în apropierea acestora;
  • aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare;
  • folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;
  • folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/ conductei de gaz; verificarea se face numai cu emulsie de apă cu săpun;
  • încălzirea cu flacără a buteliilor ori folosirea acestora în poziţie culcată, răsturnată sau înclinată;
  • transvazarea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;
  • păstrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz şi altele asemenea, în locuri în care au acces copiii;
  • nesupravegherea copiilor, precum şi blocarea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune.
  • depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii, bidoane cu produse petroliere şi altele asemenea, în podurile clădirilor;
  • folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile; afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale incombustibile şi se amplasează independent de celelalte construcţii din gospodărie.

2.9.2. În locuinţe de tip unifamilial sau în apartamentele blocurilor de locuit, carburanţii sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se păstrează numai în ambalaje metalice special destinate, închise ermetic, în locuri protejate şi fără a se depăşi 25 I.

2.9.3. Măsurile de prevenire a incendiilor privind instalaţiile electrice, de încălzire, de gaze/GPL, fumatul, depozitarea, utilizarea focului deschis, colectarea deşeurilor, precum şi cele împotriva descărcărilor electrice atmosferice/electricităţii statice se aplică şi în locuinţele unifamiliale/multifamiliale/gospodăriile populaţiei.

2.9.4. Pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu se recomandă amplasarea în bucătării a unui stingător sau a unei pături de incendiu.

 

2.10. Măsuri generale de prevenire a incendiilor în spaţii destinate persoanelor cu dizabilităţi/solicitanţilor de azil

2.10.1.(1) în spaţiile destinate persoanelor cu dizabilităţi se interzice:

  1. fumatul;
  2. utilizarea lumânărilor, chibriturilor, lămpilor cu gaz sau a altor surse cu flacără;
  3. utilizarea pentru încălzire a reşourilor şi radiatoarelor electrice.  (2) Nu este permis accesul persoanelor cu dizabilităţi în zonele de lucru cu foc.

2.10.2. Pentru evacuarea în condiţii eficiente şi sigure se asigură:

  • un sistem de alarmare în caz de incendiu, adecvat utilizatorilor;
  • un telefon cu legătură directă la serviciul public voluntar sau privat pentru situaţii de urgenţă/serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă cel mai apropiat;
  • marcarea uşilor camerelor cu culori, după cum urmează:

 

  1. roşu — persoane care nu se pot evacua singure;
  2. galben — persoane care necesită sprijin la evacuare;
  3. verde — persoane care se evacuează singure;
  4. marcarea direcţiei de evacuare pentru spaţiile în care se află persoane cu deficienţe de vedere prin pictograma corespunzătoare în relief, amplasată pe perete la o distanţă de circa 120 cm faţă de sol;
  5. organizarea de exerciţii speciale de evacuare pentru persoanele cu deficienţe psihice.

2.10.3. în centrele de cazare şi primire a solicitanţilor de azil, aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, se asigură afişarea de instrucţiuni de prevenire a incendiilor şi de comportament în caz de incendiu într-o limbă de circulaţie internaţională şi se verifică înţelegerea lor corectă de către aceştia.

 

2.11. Inscripţii şi marcaje

2.11.1. Este obligatorie marcarea cu indicatoare executate şi montate conform standardelor (STAS 297/1-68 şi STAS 297/2-68), astfel:

  1. cu indicatoare de interzicere (roşu pe alb):
    • locurile cu pericol de incendiu şi explozie şi cele în care este interzis fumatul şi focul deschis;
    • locurile unde este interzisă utilizarea unor substanţe stingătoare sau de altă natură;
  2. cu indicatoare de avertizare (negru pe galben):
    • uşile şi obloanele din elementele de compartimentare împotriva incendiilor sau obturatoarele de pe instalaţiile de ventilaţie, exhaustare şi transport pneumatic, care trebuie închise în caz de incendiu;
    • lipsa ieşirii în caz de incendiu într-o anumită direcţie;
    • utilajele care trebuie oprite în caz de incendiu;
    • locurile unde se găsesc lichide şi gaze combustibile şi alte substanţe şi materiale explozive;
    • locurile unde se degajă gaze toxice în caz de incendiu;
    • elementele de construcţii ce se pot prăbuşi în caz de incendiu;
    • căi de acces ce nu se pot utiliza în caz de incendiu.
  3. cu indicatoare de siguranţă (alb pe verde):
    • scările, ieşirile şi traseele căilor de evacuare în caz de incendiu;
    • corpurile de iluminat de siguranţă.
  4. cu indicatoare de informare (alb pe albastru):
    • numerele de telefon ale serviciului de pompieri civili şi ale pompierilor militari;
    • tabloul electric general şi întrerupătorul general;
    • clădirea serviciului de pompieri civili;
    • locurile unde este necesară protejarea căilor respiratorii;
  1. cu indicatoare de informare referitoare la instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor (alb pe roşu):
  • avertizoarele de incendiu manuale şi detectoarele;
  • hidranţii de incendiu interiori şi exteriori;
  • mecanismele de acţionare a cortinelor metalice, trapele pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, vanelor, pompelor de incendiu, instalaţiilor cu spumă, abur şi gaze inerte;
  • centralele de avertizare a incendiilor, aparatele de control şi semnalizare pentru instalaţiile sprinkler;
  • panourile de incendiu;
  • rezervoarele, bazinele şi rampele de alimentare cu apă în caz de incendiu.

În situaţii justificate se vor prevedea şi monta şi alte indicatoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor, ale căror inscripţii se stabilesc cu acordul organelor de pompieri militari.

2.11.2. Indicatoarele din interiorul clădirilor în care activitatea se desfăşoară în mod curent noaptea sau în timpul zilei, cu lumină artificială ori cu iluminat natural  insuficient, vor avea asigurată iluminarea artificială.

2.11.3. În încăperile care prin destinaţia lor funcţionează noaptea sau la lumină artificială, se vor folosi indicatoare luminoase de securitate sau reflectorizante.

2.11.4. În clădirile prevăzute cu instalaţii pentru iluminat de siguranţă (avarie) iluminarea indicatoarelor care se referă la evacuarea persoanelor din încăperi, va fi asigurată prin circuite alimentate de la reţeaua separată a iluminatului de siguranţă sau de la altă sursă independentă de energie.

Această prevedere este obligatorie şi pentru indicatoarele care marchează poziţia hidranţilor interiori şi a comenzilor de manevrare a instalaţiilor speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (cortine metalice, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, vane, drencere) din clădirile publice cu aglomerări de persoane, care funcţionează noaptea sau la lumină artificială.

2.11.5. Indicatoarele se execută pe tăblii metalice, plastic, placaj, carton, hârtie groasă, plăci de sticlă, materiale transparente, tuburi pentru indicatoare luminoasei ori direct pe pereţii clădirilor.

2.11.6. Indicatoarele se montează în locuri vizibile, la înălţime adecvată pentru a putea fi observate cu uşurinţă.

2.12. Marcarea conductelor, a coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie

2.12.1. Conductele care transportă fluide în instalaţii terestre şi navale se vor marca cu culori convenţionale, conform STAS 8589.

2.12.2. Ventilele de pe conductele de gaze şi lichide se marchează cu poziţiile “ÎNCHIS” şi “DESCHIS”.

2.12.3. Coşurile de fum din pod sau de pe acoperiş (acolo unde nu este pod) şi canale de ventilaţie vor fi marcate conform STAS 6793 cu literele:

  • F – pentru canalele focarelor de combustibili solizi sau lichizi;
  • G – pentru canalele focarelor de gaze;
  • V – pentru canalele de ventilaţie.

Marcarea se face cu vopsea rezistentă la intemperii indicându-se şi nivelele (S, P, I, II etc.) deservite de canale.

2.13. Marcarea instalaţiilor electrice

2.13.1. Conductele instalaţiilor electrice, precum şi barele de distribuţie din industrie şi cele din interiorul tablourilor de distribuţie de la consumatori, vor fi marcate conform normativului.

2.13.2.  Barele colectoare din staţiile de conexiuni şi de distribuţie a energiei electrice, barele de neutru şi de legare la pământ şi barele colectoare şi de alimentare (bucle) montate în panouri, pupitre de comandă şi de semnalizare, de măsurare, de protecţie, de automatizare etc. şi cele din celulele staţiilor electrice, vor fi marcate prin culori şi simboluri conform STAS 4936.

2.13.3. Instalaţiile electrice scoase de sub tensiune temporar sau definitiv se vor marca în acest sens.

2.13.4. În construcţiile în care se utilizează tensiuni electrice diferite, valorile acestora se marchează la prize.

2.13.5. Motoarele electrice pot fi marcate cu vopsele care îşi schimbă culoarea la o anumită temperatură.

2.14.  Marcarea spaţiilor de depozitare

2.14.1. Pe rezervoarele de lichide combustibile se vor aplica inscripţiile referitoare la natura produsului, conţinut, capacitate, suprafaţa oglinzii lichidului, cantitatea de spumă şi apă necesară stingerii incendiilor.

2.14.2. Autocisternele, vagoanele cisternă şi alte vehicule în care se transportă lichide combustibile sau alte produse cu pericol de incendiu şi explozie vor fi inscripţionate privind natura produsului şi pericolul ce îl prezintă (combustibil, inflamabil, exploziv etc.). Asemenea inscripţii se aplică şi pe ambalaje.

2.14.3. La locurile de depozitare a ambalajelor, lichidelor combustibile şi recipienţilor cu gaze tehnice comprimate, se vor monta inscripţii privind natura substanţelor pe care le conţin acestea, precum şi faptul că sunt pline sau goale.

2.14.4. În  magaziile şi depozitele de materiale diverse, se vor marca cu inscripţii spaţiile de depozitare destinate fiecărui produs.

2.14.5. Spaţiile (culoarele) destinate căilor de acces şi de evacuare din depozite se delimitează prin benzi vopsite.

2.15.  Marcarea aparaturii de măsură şi control

2.15.1. Pe aparatele de măsură şi control (termometre, manometre, debitmetre, voltmetre, ampermetre etc.), montate în instalaţii, se marchează limitele admise (minime şi maxime) ale caracteristicilor pe care le măsoară în regim de funcţionare normal.

2.16. Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor

2.16.1. Scopul şi domeniile de aplicare

2.16.1.1. Instruirea persoanelor angajate în muncă în domeniul situaţiilor de urgenţă constituie parte componentă a activităţii de pregătire desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare.

2.16.1.2. Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sunt obligaţi, potrivit art. 28 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, să organizeze şi să execute instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă pe baza prezentelor dispoziţii generale şi a reglementărilor specifice.

2.16.1.3. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă şi în incinta instituţiilor şi operatorilor economici.

2.16.2. Cerinţe specifice şi categorii de instructaje

2.16.2.1.   (1) Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice şi antrenamente, în funcţie de tipurile de risc specifice.

           (2) Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor şi a antrenamentelor este stabilită de Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

2.16.2.2 – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este obligatorie şi trebuie să aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării procesului de producţie şi la locul de muncă.

2.16.2.3.   (1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici au obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă, în raport cu nivelul de pregătire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare unitate.

                 (2) Operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.

2.16.2.4. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi periodic şi se realizează prin următoarele categorii de instructaje:

  1. instructajul introductiv general;
  2. instructajul specific locului de muncă;
  3. instructajul periodic;
  4. instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;
  5. instructajul special pentru lucrări periculoase;
  6. instructajul la recalificarea profesională;
  7. instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei.

 

2.16.3. Instructajul introductiv general

2.16.3.1. Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:

  • sistemul de acte normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi actele normative specifice profilului operatorului economic sau instituţiei;
  • managementul situaţiilor de urgenţă la nivelul operatorului economic sau al instituţiei;
  • mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă şi de apărare împotriva incendiilor;
  • modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă ca urmare a manifestării unui tip de risc existent;
  • acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.

2.16.3.2. La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane:

  • nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
  • salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
  • lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;
  • studenţii şi elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.

2.16.3.3. Instructajul introductiv general se desfăşoară cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane.

2.16.3.4. Durata instructajului introductiv general se stabileşte prin reglementări interne, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea procesului tehnologic, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor, dar nu poate fi mai mică de 8 ore.

2.16.3.5. Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate.

2.16.3.6. Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.

2.16.4.  Instructajul specific locului de muncă

2.16.4.1. Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul introductiv general, de către şeful locului de muncă respectiv.

2.16.4.2. La efectuarea instructajului specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure participanţilor cunoştinţe referitoare la:

  • caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă;
  • condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau explozie specifice locului de muncă;
  • descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;
  • descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor;
  • concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul documentelor operative de răspuns;
  • sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă şi realizarea măsurilor de protecţie civilă.

2.16.4.3. Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în funcţie de complexitatea activităţii desfăşurate (construcţii, instalaţii şi utilaje tehnologice) şi nu poate fi mai mică de 8 ore.

2.16.4.4. Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.

2.16.4.5. Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare.

2.16.5. Instructajul periodic

2.16.5.1. Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.

2.16.5.2. Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau patroni.

2.16.5.3. Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii de salariaţi, se structurează de regulă astfel:

  1. actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă;
  2. obligaţiile generale şi specifice care revin fiecărei categorii de salariaţi pentru realizarea managementului situaţiilor de urgenţă în cadrul unităţii;
  3. condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora;
  4. descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor tehnologice şi incendiilor;
  5. modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.

2.16.5.4. Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe parcurs de către cei care execută instruirea cu concluziile şi învăţămintele rezultate din:

  • controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor stabilite;
  • natura, frecvenţa şi amploarea situaţiilor de urgenţă produse pe raza unităţii sau în sectoare de activitate similare.

2.16.5.5. În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi.

2.16.5.6. Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de conducerea agentului economic sau a instituţiei publice în funcţie de specificul condiţiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:

  • cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de răspuns) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
  • 1 – 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din laboratoare;
  • 3 – 6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice;
  • 1 – 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale, a administraţiei publice centrale şi a instituţiilor statului.

2.16.5.7. Instructajul periodic se face obligatoriu în următoarele cazuri:

  •  când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă;
  • când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
  • la reluarea activităţii după producerea unei situaţii de urgenţă;
  • când au apărut modificări ale legislaţiei specifice în domeniul situaţiilor de urgenţă sau modificări ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii.

2.16.5.8. Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor operaţiuni specifice.

2.16.5.9. Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate în timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate.

2.16.5.10. Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.

2.16.5.11. (1) Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de conducătorii instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni, astfel:

  1. pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă respectiv;
  2. pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele de producţie şi din compartimentele de cercetare, proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii, aprovizionare tehnico-materială şi desfacere, de către şefii compartimentelor respective;
  3. pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de departamente, de către conducătorul tehnic.

                 (2) Pentru agenţii economici sau instituţiile care au cel mult 9 salariaţi efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusivă a patronului sau a conducătorului instituţiei.

2.16.6. Instructajul pe schimb

2.16.6.1.   (1) Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu salariaţii care desfăşoară activităţi în locuri de muncă cu risc major din punctul de vedere al existenţei factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.

                 (2) Durata acestui instructaj nu va depăşi 10 – 15 minute.

2.16.6.2. Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea salariaţilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pe baza identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de constatările anterioare, precum şi de operaţiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.

2.16.6.3. Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de muncă, execuţia consemnându-se sub semnătură în registrul de predare-primire a schimbului de lucru.

2.16.7. Instructajul special pentru lucrări periculoase

2.16.7.1. Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări care implică existenţa unor factori de risc care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

2.16.7.2. Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la:

  1. executarea unor operaţiuni de comandă a unor instalaţii sau utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare greşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamităţi naturale, eşecul unor servicii de utilitate publică sau a altor tipuri de risc;
  2. lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu;
  3. prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe periculoase.

2.16.7.3.   (1) Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează astfel:

  • privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;
  • privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă.

                 (2) Persoanelor care urmează să execute lucrările prevăzute la art. 36 li se eliberează autorizaţie de lucru, al cărei conţinut este prevăzut în normele specifice emise de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.

(3) Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se consemnează, după caz, în autorizaţia de execuţie a lucrării, registrul de tură sau în fişele individuale.

2.16.8. Instructajul la recalificarea profesională

2.16.8.1. Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform legislaţiei specifice.

2.16.8.2. La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de verificare a însuşirii cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:

  • în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;
  • în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul aceluiaşi agent economic sau al aceleiaşi instituţii în care au fost angajate şi înainte de recalificarea profesională, inclusiv pentru cele recrutate din rândul şomerilor după formarea profesională, se vor respecta prevederile art. 16 şi următoarele din prezentele dispoziţii generale;
  • în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altui operator economic sau al altei instituţii, acestea se consideră nou-angajate şi vor parcurge categoriile de instructaje prevăzute de prezentele dispoziţii generale.

2.16.9. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei

 2.16.9.1. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei se desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta agentului economic sau a instituţiei respective unde sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează:

  • personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
  • personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;
  • personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
  • personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;
  • vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

2.16.9.2. Locurile din incinta agentului economic sau a instituţiei pentru care se execută instructajul pentru personalul prevăzut la art. 1.16.9.1. se stabilesc prin act de autoritate al conducătorului instituţiei publice, al managerului sau al patronului.

2.16.9.3. Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei se efectuează, după caz, de personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile, de cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, de şeful serviciului de urgenţă sau de şeful locului de muncă în care este prevăzut un asemenea instructaj.

2.16.9.4.  Problematica instructajului constă în:

  1. prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevăzute la 1.16.9.1. lit. a) şi b);
  2. prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru categoriile de persoane prevăzute la 1.16.9.1. lit. c) şi d);
  3. prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la 1.16.9.1. lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie să le respecte şi sunt atenţionate asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta operatorului economic sau a instituţiei.

2.16.9.5. Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.

2.16.10. Înregistrarea şi confirmarea instructajului

2.16.10.1. Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.

2.16.10.2. Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevăzut în anexa nr.

2.16.10.3. După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.

2.16.10.4. După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instructajul.

2.16.10.5. Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.

2.16.10.6. Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.

 

2.16.11.    Organizarea activităţii de instruire

2.16.11.1 Organizarea activităţii de instruire a personalului angajat în muncă se va face avându-se în vedere următoarele:

  1. responsabilitatea conducătorului instituţiei, managerului sau patronului privind informarea şi instruirea salariaţilor cu privire la actele normative, normele, regulile şi măsurile specifice instituţiei sau operatorului economic respectiv, care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra sarcinilor ce le sunt stabilite potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 481/2004;
  2. respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei, managerului sau patronului privind verificarea însuşirii de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
  3. asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă.

2.16.11.2. Sistemul de măsuri tehnice şi organizatorice vizează în principal:

  1. desemnarea personalului care execută instructajele şi verifică însuşirea cunoştinţelor;
  2. stabilirea categoriilor de instructaje şi de salariaţi, a duratei instructajelor în funcţie de specificul activităţii operatorului economic sau a instituţiei şi de periodicitatea instructajelor;
  3. întocmirea sau procurarea documentelor şi materialelor pentru planificarea, organizarea, desfăşurarea şi verificarea instructajelor;
  4. asigurarea resurselor materiale şi documentare necesare pentru realizarea activităţii.

2.16.11.3. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează de către persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  1. sunt bine pregătite profesional;
  2. cunosc problematica specifică domeniului managementului situaţiilor de urgenţă;
  3. posedă calităţi psihopedagogice şi atestatele prevăzute de lege.

2.16.11.4. (1) Pot fi desemnate să execute instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă următoarele categorii de personal:

  1. persoanele cu atribuţii de conducere în cadrul unităţii, al departamentului, compartimentului sau al sectorului de activitate ori şefii locurilor de muncă în care este prevăzut un asemenea instructaj;
  2. personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile (inspectorii de protecţie civilă);
  3. şefii serviciilor de urgenţă;
  4. cadrele tehnice cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor sau persoanele atestate ca specialişti, verificatori şi experţi în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

(2) Persoanele prevăzute la   efectuează şi verificările privind însuşirea cunoştinţelor de către persoanele instruite.

2.16.11.5. (1) În activitatea de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă se pot utiliza următoarele mijloace:

  1. vizuale: afişe, broşuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripţii şi indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
  2. audiovizuale: filme de scurt metraj, înregistrări video, proiecţii comentate de diafilme sau la epidiascop şi altele;
  3. auditive: instructaje, conferinţe, expuneri, consultaţii, dezbateri, concursuri, casete audio etc.;
  4. practic-aplicative: exerciţii, aplicaţii, demonstraţii şi antrenamente executate la locul de muncă sau în poligoane amenajate.

(2) La alegerea mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv al activităţii de instruire.

2.16.11.6. Instructajele în domeniul situaţiilor de urgenţă se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) întocmite de persoanele desemnate şi aprobate de conducătorul instituţiei, de manager sau de patron.

2.16.11.7. Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi verificării instructajelor cuprinde:

  • legislaţia specifică în vigoare;
  • manuale şi cursuri de specialitate;
  • standarde;
  • cărţi, broşuri, cataloage, pliante, reviste;
  • filme, diapozitive;
  • afişe, panouri grafice, fotomontaje;
  • machete, mostre de diapozitive şi instalaţii;
  • teste de verificare.

 

2.16.12. Cerinţe privind materialele necesare pentru instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă

2.16.12.1. La realizarea materialelor de instruire în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se va ţine seama în principal de următoarele cerinţe:               

  1. Cerinţe generale:
  2. conţinutul materialelor va fi în concordanţă cu bazele teoretice ale activităţii de management al situaţiilor de urgenţă, precum şi cu legislaţia specifică în vigoare;
  3. realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
  4. conţinutul şi realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregătire a subiecţilor cărora li se adresează.
  5. Cerinţe specifice pentru cursuri şi manuale:
  6. să fie elaborate în baza unei documentaţii bibliografice actualizate;
  7. să folosească terminologia specifică domeniului situaţiilor de urgenţă;
  8. redactarea să fie clară, concisă, fără formulări şablon;
  9. cunoştinţele să fie expuse în mod sistematic, într-o ordine logică;
  10. gradul de abstractizare să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire a persoanelor cărora li se adresează;
  11. structura materialelor să asigure o alternativă şi un raport optim între cunoştinţele teoretice şi practice corespunzătoare nivelului de pregătire a personalului căruia îi sunt adresate;
  12. să cuprindă ilustraţii şi desene, ideograme şi tabele.

III. Cerinţe specifice pentru afişe:

  1. grafica să fie simplă, accentuându-se elementele principale ale temei şi suprimându-se detaliile nesemnificative;
  2. textul să fie concis şi vizibil de la 4 – 5 m distanţă.
  3. Cerinţe specifice pentru filme:
  4. scenariul să asigure perceperea corectă şi clară a mesajului;
  5. imaginea şi sonorul să fie clare şi sugestive;
  6. formele de prezentare să reprezinte filmări reale şi animaţie;
  7. durata proiecţiei să fie de 10 – 20 de minute.
  8. Cerinţe specifice pentru teste de verificare:
  9. să cuprindă un număr suficient de întrebări-problemă din materialul de instruire utilizat;
  10. întrebările să fie formulate într-o formă clară şi concisă, astfel încât să permită un răspuns scurt care să necesite cât mai puţin timp pentru scris;
  11. să fie însoţite de sistemul de cotare, grile de verificare şi instrucţiuni de completare.

2.16.13. Dispoziţii finale

2.16.13.1. Prevederile prezentelor dispoziţii generale nu se aplică salariaţilor care au calitatea de membru al serviciilor de urgenţă.

2.16.13.2. (1) În situaţia imobilelor (clădirilor) sau amenajărilor folosite simultan de mai mulţi utilizatori, proprietarul clădirii va pune la dispoziţie acestora procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje rămânând în răspunderea utilizatorului.

(2) Intervalele de timp la care se execută instructajul periodic sunt stabilite de către proprietarul imobilelor (clădirii) sau al amenajării prin contractul, convenţia, înţelegerea de închiriere sau prin locaţia de gestiune etc.

(3) Utilizatorul trebuie să facă dovada însuşirii de către toţi salariaţii proprii a cunoştinţelor şi problematicii care au făcut obiectul instruirilor.

2.16.13.3. În clădirile publice în care se organizează activităţi la care participă simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau a administratorului clădirii respective, înainte de începerea activităţii se va prezenta o procedură sintetică privind regulile generale de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi modul de comportare şi acţiune în cazul producerii acestora.

2.16.13.4. Conducătorii instituţiilor, managerii, patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii sau alte persoane cu funcţii similare vor asigura păstrarea tuturor documentelor care să certifice organizarea şi desfăşurarea instruirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în conformitate cu prevederile prezentelor dispoziţii generale.

2.16.13.5. Pentru instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă managerii, patronii sau alte persoane cu funcţii similare pot încheia contracte ori convenţii cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1.16.11.3..

2.16.13.6. Persoanele fizice sau juridice care realizează în scopul comercializării materiale pentru instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă trebuie să obţină avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

    ANEXA 1    la dispoziţiile generale

 

Copertă faţă

Unitatea ________________________

 

FIŞĂ INDIVIDUALĂ

de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă

(model)

 

Numele şi prenumele ________________________________________________

Marca ____________________________________

Domiciliul _______________________________________________________________________

 

Copertă verso

 

    ATENŢIE!

Nici o persoană nu va fi admisă la lucru fără efectuarea instructajului introductiv general şi a instructajului la locul de muncă.

    Pagina 1

 

Date personale

Data şi locul naşterii ________________________________________ (zz.ll.aaaa/localitatea/judeţ)

Studii ___________________________________________________________________________

Calificarea (specialitatea, meseria) ____________________________________________________

Locul de muncă ___________________________________________________________________

Funcţia _________________________________________________________________________

 

    Instructaj la angajare

 

  1. Instructajul introductiv general

Instructajul a fost efectuat la data de ________________, timp de _________ore de către ________________, având funcţia de ___________________________________________________.

Conţinutul instructajului ___________________________________________________________ .

 

Semnătura salariatului (persoanei care a verificat însuşirea cunoştinţelor)

___________________________________________________________

Semnătura persoanei instruite ___________________________________.

 

  1. Instructajul la locul de muncă

Instructajul a fost efectuat la data de _______________ pentru locul de muncă _____________, specialitatea (meseria) ________________, timp de __________ ore de către ___________, având funcţia de _________________________________________________________________________ .

Conţinutul instructajului ___________________________________________________________ .

 

Semnătura salariatului (persoanei care a verificat însuşirea cunoştinţelor)

_______________________________________________________________________________.

Semnătura persoanei instruite _______________________________________________________

 

  1. Admis la lucru

Data _________________________________________

Numele şi prenumele ______________________________________________________________

Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) ________________________________________________

 

    Pagina 2 şi următoarele

 

    Instructaj periodic

_____________________________________________________________________________

Nr.  Specialitatea  Materialul  Durata  Semnătura persoanei   Semnătura celui

crt.                predat      (ore)   instruite             care a instruit

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

 

 

 

CAPITOLUL  III.REGULI ŞI MĂSURI P.S.I. LA CONSTRUCŢII SOCIAL

ADMINISTRATIVE, SĂLI AGLOMERATE, LOCUINŢE

 

3.1. Construcţii social-administrative

3.1.1. La proiectarea şi executarea construcţiilor de orice fel, definitive sau provizorii  şi a instalaţiilor aferente acestora (tehnologice, electrice, încălzire, ventilaţie, paratrăsnet, semnalizare şi stingere a incendiilor etc.), se vor respecta normativele, standardele, normele şi prescripţiile tehnice, precum şi alte acte normative în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

3.1.2. La extinderea, transformarea, schimbarea destinaţiei, precum şi la reorganizarea activităţii în construcţii (modificarea tehnologiei şi a depozitării materialelor, reamplasarea şi îndesirea instalaţilor, maşinilor şi utilajelor etc.), se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, în raport cu situaţia nou creată.

3.1.3. În sălile aglomerate, cu excepţia cantinelor şi restaurantelor este interzisă introducerea provizorie a scaunelor mobile (nefixate  de pardoseala sălii).

3.1.4. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc. care pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate este interzisă. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placate cu oglinzi.

3.1.5. Instalaţiile electrice, de încălzire, siguranţă, ventilaţie, condiţionare a mediului, de semnalizare şi stingere a incendiilor, trapele de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, vor fi exploatate şi menţinute în perfectă stare de funcţionare.

3.1.6. Nu se vor depozita pe culoare, în casele de scări şi alte trasee de evacuare ale clădirii, materiale care să împiedice evacuarea sau să mărească pericolul de incendiu.

3.1.7. Este interzisă încuierea sau blocarea uşilor de pe căile de evacuare ale clădirilor (chiar dacă în clădire există şi alte căi de evacuare accesibile în orice moment), dacă nu se asigură posibilităţi de evacuare în caz de incendiu conform prescripţiilor  tehnice.

3.1.8. La nivelul ieşirii spre exterior din casele de scări ale clădirilor, atunci când casa scării se continuă spre subsol sau demisol, se vor afişa semne indicatoare conform STAS.

3.1.9. Se interzice iluminarea cu flacără deschisă (lumânări, chibrituri, lămpi etc.) în poduri, magazii sau în orice alt loc care prezintă  pericol de incendiu. Este interzisă, de asemenea aprinderea focului cu benzină, petrol, petrosin şi alte lichide combustibile.

3.1.10. Se interzice aruncarea la întâmplare a materialelor combustibile, a cârpelor de şters din bumbac îmbibate cu ulei, lac, ceară etc..

3.1.11. Se interzice depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile în podurile clădirilor. Nu se admite amenajarea de boxe din lemn în podurile imobilelor sau în casele scărilor. În podurile imobilelor nu se vor executa compartimentări din elemente combustibile.

3.1.12. Covoarele, preşurile etc. folosite pe culoarele, coridoarele şi scările de evacuare vor fi bine fixate de pardoseală, astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu.

3.1.13. În sălile aglomerate nu se admite accesul unui număr mai mare de persoane  decât cel stabilit, precum şi introducerea de scaune  suplimentare.

3.1.14. Clădirile administrative (sedii pentru administraţiile centrale şi  prefecturi, primării, financiar-bancare, sindicate, birouri, etc.). se proiectează şi realizează  conform prevederilor normativului. Având în vedere şi condiţiile specifice.

3.1.15. În funcţie de destinaţie şi tip de construcţie, clădirile administrative  alcătuiesc astfel încât să asigure îndeplinirea condiţiilor de corelaţie dintre gradul de rezistenţă la foc, aria compartimentului de incendiu şi numărul de niveluri, conform  prevederilor Normativului P.118/1999.

3.1.16. În cazul înglobării unor spaţii / încăperi administrative în clădiri publice/civile  cu alte funcţiuni (de locuit, învăţământ, turism, comerţ, ş.a.) se respectă  generale de siguranţă la foc şi dispoziţiile specifice.

3.1.17. Scările monumentale pot fi deschise pe toată înălţimea clădirii  administrative dacă se asigură măsuri de limitare a propagării focului şi a fumului şi se  prevăd scări închise corespunzătoare asigurării evacuării.

3.1.18. Se recomandă asigurarea iluminatului natural direct al caselor de scări de  evacuare.

 

3.2. Cluburi, discoteci, săli de jocuri

3.2.1. Instalaţiile electrice utilizate pentru realizarea jocului de lumini, staţii de amplificare etc. vor fi executate şi exploatate în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

3.2.2. Mesele cu maximum 8 locuri vor avea cel puţin la una  din laturi, culoar de trecere.

3.2.3. Mesele dreptunghiulare cu maximum 16 locuri vor avea culoare de evacuare la ambele capete, pe laturile scurte nu se prevăd scaune.

3.2.4. Dacă numărul locurilor de pe o latură este mai mare de 3  între un culoar de evacuare şi perete sau de 6 locuri între două culoare, între mese se vor asigura treceri de acces la culoarele de evacuare.

3.2.5. Lăţimea liberă a trecerilor între mese pentru accesul la culoarele de evacuare  va fi de cel puţin 0,60 m la care se adaugă dimensiunile scaunelor.

3.2.6. Lăţimea liberă a culoarelor de evacuare se stabileşte în raport cu numărul de fluxuri, determinat conform standardelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare.

3.2.7. Se va asigura un număr suficient de scrumiere pe mese, iar pe holuri scrumierele cu picior vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 1,5 m faţă de perdele, draperii etc..

3.2.8. Nu se vor amplasa instalaţii  şi  maşini  de jocuri la o distanţă mai mică de 1 m faţă de sursele de căldură, tablourile electrice sau uşile de acces şi evacuare.

3.2.9. Montarea, demontarea, reparaţia şi întreţinerea instalaţiilor de jocuri, a orgilor de lumini etc., se va face numai de către angajaţi calificaţi în specialitatea respectivă.

3.2.10. După terminarea programului se vor efectua controale pentru depistarea unor focare ascunse.

 

3.3. Săli de spectacole, teatre, case de cultură, cămine culturale

3.3.1. Pe timpul desfăşurării activităţilor în aceste săli, uşile de pe traseele de evacuare  trebuie să fie descuiate, cu deschidere spre exterior la simpla apăsare pe mâner.

3.3.2. Se interzice introducerea provizorie a scaunelor mobile în incinta sălilor de spectacole peste numărul de locuri al sălii.

3.3.3. Înaintea începerii activităţii în sală se va controla şi asigura buna funcţionare a iluminatului de siguranţă al sălii.

3.3.4. În spaţiile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea acestora se va întrerupe înainte de accesul persoanelor în sală.

3.3.5. În sălile dotate cu cabine de proiecţie se va verifica starea aparatelor de proiecţie a mecanismelor de derulare, funcţionarea obloanelor, a vizetelor de proiecţie şi control, înlăturându-se eventualele defecţiuni.

3.3.6. Pe tot timpul proiecţiei filmului, operatorul este obligat să stea în permanenţă lângă aparatele de proiecţie. La orice oprire a aparatelor, arcul electric va trebui să fie întrerupt.

3.3.7. Derularea filmelor se va face înainte de începerea spectacolului, iar bobinele de film se vor păstra în cutii închise, aşezate într-o ladă metalică, aflată la cel puţin 1 m de aparatele de proiecţie şi de căile de evacuare.

3.3.8. Cabina de proiecţie va fi executată din material incombustibil  şi va fi prevăzută cu acces la o cale de evacuare independentă de cele ale publicului din sală.  Este interzis fumatul în cabina de proiecţie.

3.3.9. În casa scenei se vor introduce numai decorurile necesare spectacolului din ziua respectivă iar după spectacol vor fi evacuate şi păstrate în magazia de decoruri.

3.3.10. Trecerile, culoarele, intrările şi ieşirile  culoarelor scenei trebuie să fie totdeauna libere.

3.3.11. Fumatul în casa scenei este admis numai în măsura în care este absolut necesar desfăşurării  spectacolului respectiv. În anexele scenei, fumatul este interzis.

3.3.12. Materialele combustibile din scenă vor fi ignifugate conform normativelor în vigoare.

3.3.13. În sălile în care suprafaţa ocupată de o persoană este mai mică de 1m2, scaunele, băncile şi în general mobilierul se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. Fac excepţie lojile în care se admit maximum 12 scaune mobile precum şi expoziţiile şi saloanele de dans în care se recomandă solidarizarea pe pachete (fără fixare de pardoseală).

3.3.14. La căminele culturale şi în sălile de întruniri cu o capacitate  de maximum 200 de locuri, scaunele şi băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiţia fixării între ele pe pachete de minimum trei rânduri.

3.3.15. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se va face astfel încât să se realizeze culoare de trecere corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieşirile din sală.

3.3.16. Spaţiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 45 de cm. La capetele trecerilor dintre rândurile de evacuare nu se admit trepte.

3.3.17. La fiecare nivel al sălilor aglomerate precum şi la niveluri de loji sau balcoane cu mai mult de 100 de persoane se vor asigura cel puţin 2 uşi de evacuare, distincte şi judicios distribuite. Aceeaşi condiţie se impune şi la foaiere, bufete, garderobe  şi alte încăperi de servire a publicului cu aria de peste 100 m2 .

3.3.18. În faţa ieşirilor din clădiri cu săli aglomerate trebuie asigurat spaţiu liber pentru persoanele ce se evacuează.

3.3.19. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sălile aglomerate în caz de incendiu  se vor numi salariaţi care să organizeze şi să supravegheze evacuarea persoanelor şi bunurilor conform planului de evacuare (întocmit din timp şi afişat la loc vizibil).

3.4. Arhive, biblioteci, muzee, expoziţii

3.4.1. Depozitele de arhive şi depozitele bibliotecilor se recomandă să fie amplasate la caturile inferioare ale construcţiilor, cu excepţia subsolurilor şi demisolurilor.

3.4.2. Încăperile destinate pentru săli de lectură, camere de lucru, cercetare, conservare, administraţie sau dezinfectare trebuie să fie separate de spaţiile de depozitare a arhivei şi a fondului special al bibliotecilor prin elemente de construcţie, incombustibile, rezistente la foc.

3.4.3. Instalaţiile electrice ale depozitelor de arhivă şi ale bibliotecilor ce deţin peste 100 metri liniari de rafturi cu cărţi şi material arhivistic trebuie să fie astfel executate încât să se poată deconecta din afara depozitului.

3.4.4. Între corpurile de iluminat electrice cu incandescenţă şi materialele combustibile trebuie să se asigure o distanţă de siguranţă de cel puţin 35 cm pentru corpuri cu putere de 60 W, 40 cm pentru 75 W şi 50 cm pentru 100 W.

3.4.5. Rafturile, fişierele, dulapurile, rastelele, poliţele etc. utilizate în depozite trebuie să fie executate din materiale incombustibile, iar în cazul utilizării materialelor combustibile acestea se tratează cu substanţe ignifuge sau termospumante.

3.4.6. În interiorul laboratoarelor de conservare, vasele cu lichide combustibile utilizate pentru conservarea materialelor documentare sau pentru alte operaţii tehnice, vor fi de capacitate redusă (cel mult 1 litru) şi închise cu capace sau dopuri.

3.4.7. În muzee, circuitul vizitatorilor va fi indicat prin săgeţi, începând cu uşa de intrare în sălile de expunere, până la ieşire. Circulaţia vizitatorilor se va face  numai într-un singur sens şi va fi dirijată de către personalul de supraveghere.

3.4.8. Încăperile folosite numai în scopul păstrării şi depozitării obiectelor şi documentelor muzeale vor fi separate faţă de restul construcţiilor prin pereţi şi uşi antifoc.

3.4.9. Cărţile, cataloagele, manuscrisele, fişele etc. se depozitează în rafturi sau după caz în stive, în încăperi cu parametrii de mediu şi nivele de performanţă adecvate, astfel încât să fie ferite de foc.

3.4.10. Între rafturile sau stivele de depozitare se asigură spaţii libere pentru  accesul şi evacuarea uşoară în caz de necesitate.

Pentru exemplarele şi/sau colecţiile cu valoare deosebită (unicate, cărţi rare şi cărţi de patrimoniu etc.) se va asigura o protecţie deosebită, iar în caz de incendiu se va organiza salvarea cu prioritate a acestora.

3.4.11. Pentru protecţia bunurilor de valoare, bibliotecile vor fi echipate şi dotate şi cu sistemele, instalaţiile şi mijloacele corespunzătoare de prevenire şi stingere potrivit reglementărilor tehnice.

3.4.12. La amplasarea mobilierului în sălile de studiu şi de lectură, se ţine seama de următoarele recomandări:

  • asigurarea unor culoare de circulaţie şi evacuare corespunzător dimensionate;
  • mesele de  maxim 8 locuri se  amplasează cu cel puţin o parte a lor lângă un culoar de evacuare;
  • mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendicular pe culoarele de evacuare, vor  avea  pe  fiecare  latură cel mult 8 locuri dacă au acces la un singur culoar, sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. În capetele acestor mese nu se prevăd scaune pe culoarele de evacuare;
  • dacă numărul de locuri de pe o latură este mai mare de trei (între culoar de evacuare şi perete) sau de şase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare având o lăţime liberă de cel puţin 0,45 m;
  • lăţimea liberă a culoarelor de evacuare se stabileşte în raport numărul persoanelor (pentru a asigura trecerea numărului de fluxuri determinat prin calcul), fără a fi mai mic de 0,90 m (0,80 m în cazul utilizării scaunelor rabatabile);
  • la stabilirea lăţimilor libere de trecere se au în vedere şi dimensiunile scaunelor       (retrase la o distanţă de 0,15 m de marginea mesei).

3.4.13. În sălile de lectură cu expunere liberă a cărţilor în rafturi stelaje, se vor asigura spaţii corespunzătoare de circulaţie şi evacuare. Se recomandă utilizarea rafturilor (stelajelor) executate din materiale incombustibile (Co).

3.4.14. Atunci când sălile respective se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă în exploatare şi măsurile specifice acestora.

3.4.15. În sălile de expunere ale muzeelor se va urmări asigurarea în exploatare a următoarelor:

  • instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine şi panouri să fie realizate şi menţinute în exploatare conform prevederilor normelor tehnice de specialitate;
  • standurile cu exponate vor fi amplasate şi realizate în aşa fel încât căile de evacuare şi de circulaţie destinate publicului să fie permanent libere;
  • circuitul vizitatorilor va fi marcat prin indicatoare corespunzătoare (săgeţi), începând cu uşa de intrare în sălile de expunere până la ieşirea din acestea, iar circulaţia vizitatorilor se va face numai intr-un singur sens şi va fi dirijată de către personalul de supraveghere instruit special în acest scop;
  • întocmirea planurilor de evacuare a vizitatorilor, precum şi a exponatelor, (în primul rând a celor cu cea mai mare valoare, precizând locurile de depozitare, personalul de supraveghere etc.), iar pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua, se prevăd prelate care în caz de incendiu vor fi umezite cu apă înainte de aşezarea lor pe obiectele ce urmează să fie protejate de acţiunea focului;
  • asigurarea supravegherii permanente a vizitatorilor atât la intrare, pentru a nu introduce substanţe inflamabile în muzeu, cât şi pe tot timpul vizionării sălilor;
  • neutilizarea pentru încălzire a sobelor metalice sau a altor sisteme de încălzire cu foc deschis sau suprafeţe incandescente;
  • asigurarea între elementele sistemelor de încălzire şi obiectele de artă şi documentele de valoare combustibile expuse, a unor spaţii de siguranţă de minimum 1,00 m;
  • în muzeele de literatură, documentele prevăzute cu sigilii de ceară şi cele scrise pe diferite pergamente, vor fi expuse în vitrine cu sistem electric de iluminat din exterior şi aşezate la distante corespunzătoare faţă de sursele de căldură din vecinătate;
  • reproducerile textelor, facsimilelor, sigiliilor etc. nu se efectuează în sălile de expunere ale muzeului, ci în încăperi separate şi amenajate corespunzător reglementarilor, prevăzute cu instalaţii electrice corespunzătoare şi dotate cu mobilierul necesar (mese îmbrăcate cu tablă, dulapuri metalice pentru păstrarea substanţelor toxice etc.);
  • la muzeele de artă, instalarea stelajelor şi a vitrinelor pe care sunt expuse ţesături, costume, cusături etc. se face la distanţă de cel puţin 0,50 cm faţă de elementele de încălzire centrală şi sobele cu acumulare de căldură şi de cel puţin 1,00 m faţă de sobele acumulare de căldură;
  • atunci când se curăţă pardoselile din materiale combustibile (duşumea, parchet, etc.) cu lichide inflamabile şi/sau ceară se întrerupe focul în sobe şi se aerisesc încăperile până la evacuarea totală a gazelor şi uscarea pardoselii. Se interzice curăţarea costumelor, stofelor etc. cu substanţe inflamabile în interiorul sălilor  de expuneri.

3.4.16. În atelierele de restaurare a obiectelor muzeale, se vor aplica următoarele reguli şi măsuri specifice:

  • pe mesele de lucru din atelierele de pictură. ceramică, sculptură foto, mobilier, textile etc. ale muzeelor de artă, vopselele şi soluţiile inflamabile se vor păstra în cantităţi cât mai mici (care să nu depăşească 100 ml.), iar în spaţiul atelierelor se păstrează numai obiecte care sunt în execuţie, evitându-se astfel aglomerarea materialelor care nu sunt strict necesare;
  • cârpele îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanţi etc., folosite la curăţarea pensulelor, tablourilor; sculpturilor etc. vor fi strânse în cutii metalice închise şi evacuate din ateliere după terminarea lucrului

3.4.17. La atelierele muzeelor de artă unde se restaurează ţesături, cusături etc. se menţine permanent curăţenia, înlăturându-se scamele şi deşeurile care pot provoca  incendii; iar fiarele de călcat vor fi ţinute pe suporţi izolaţi atât în timpul folosirii, cât şi după scoaterea lor din priză.

Curăţarea costumelor; cusăturilor etc. cu neofalină sau benzină este admisă numai în încăperi separate, în care nu există surse de foc deschis asigurându-se aerisirea completă a încăperii, iar lichidele folosite vor fi introduse numai în cantităţile limitate pentru o zi de lucru şi păstrate în vase închise.

3.4.18. Depozitarea obiectelor de artă ale muzeelor se va realiza în următoarele condiţii:

  • încăperile folosite numai în scopul păstrării şi depozitării obiectelor şi a documentelor muzeale vor fi separate faţă de restul construcţiilor prin pereţi incombustibili rezistenţi la foc, iar uşile rezistente la foc ale acestora vor avea dispozitivele de închidere automată sau de autoînchidere în bună stare de funcţionare;
  • se va evita depozitarea obiectelor şi a documentelor muzeale în clădiri şi în încăperi situate în apropierea atelierelor de prelucrarea a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucrează cu foc deschis sau a depozitelor cu substanţe combustibile lichide;
  • pentru sistemele de încălzire şi ale iluminatului electric se vor lua aceleaşi măsuri ca la sălile de expuneri; acordându-se atenţie deosebită aerisirii depozitelor şi păstrării temperaturii în raport cu indicii de conservare specifici obiectelor muzeale depozitate;
  • prin amplasarea rafturilor în depozite se vor asigura culoarele de acces, circulaţie şi intervenţie necesare, care în permanenţă trebuie să fie libere, interzicându-se cu desăvârşire aglomerarea obiectelor şi a documentelor în rafturi sau aglomerarea rafturilor in depozite;
  • în interiorul depozitelor este interzis cu desăvârşire fumatul şi folosirea focului deschis, precum şi păstrarea lichidelor combustibile.

 

3.5. Bănci

3.5.1. Căile de acces şi de evacuare din clădire, locul în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care în caz de incendiu presupun manevre obligatorii (în vederea micşorării pericolului de incendiu, a limitării întinderii acestuia, a semnalizării incendiului, etc.) vor fi clar şi vizibil marcate conform prevederilor STAS.

3.5.2. Este interzisă blocarea drumurilor, aleilor, trotuarelor, a căilor de acces la clădiri, etc. cu materiale sau ambalaje, chiar dacă este vorba de ocupare temporară.

3.5.3. În construcţiile destinate publicului nu este admis accesul cu lichide inflamabile, cu recipienţi care conţin gaze combustibile lichefiate sau comprimate, precum şi cu substanţe puternic oxidante.

3.5.4. Este strict interzis a se depozita sau păstra în încăperi materiale folosite pentru şters (bumbac, cârpe etc.).

3.5.5. Materialele folosite pentru şters, îmbibate cu solvenţi, alte materiale inflamabile sau combustibile vor fi colectate în cutii metalice prevăzute cu capace şi vor fi evacuate la sfârşitul programului de lucru în locuri special stabilite în acest scop (în care nu există pericol de incendiu).

3.5.6. Locurile de trecere, intrările – ieşirile încăperilor precum şi scările de acces vor fi menţinute în permanenţă libere, fiind interzisă blocarea lor cu orice fel de obiecte, materiale, ambalaje etc.

3.5.7. Pe uşile încăperilor şi clădirilor în care se găsesc instalaţii sau utilaje cu pericol de incendiu sau în care sunt amplasate generatoare de forţă, transformatoare, tablouri de distribuţie, motoare, cazane de aburi, etc. se vor afişa tăbliţe avertizoare „INTRAREA OPRITĂ” – precum şi menţiuni asupra pericolului respectiv („PERICOL DE INCENDIU”, „PERICOL DE EXPLOZIE”, etc.).

3.5.8. Încălzirea electrică este interzisă în încăperile unde există pericol de incendiu, (cu excepţia instalaţiilor de încălzire speciale).

3.5.9. La construcţiile la care casa scărilor se continuă spre subsol, se vor afişa la loc vizibil semne indicatoare corespunzătoare, afişarea făcându-se în sensul ieşirii spre exterior.

3.5.10. În încăperi, de regulă, nu se vor depozita sau păstra materiale combustibile care să depăşească necesarul pentru 8 ore.

3.5.11. În clădirile administrative nu se vor depozita sau păstra materiale inflamabile şi nici lichide combustibile în cantităţi mai mari decât cele necesare proceselor tehnologice (această cantitate se va păstra numai în bidoane închise şi în locuri ferite de posibilitatea incendierii).

3.5.12. Este strict interzisă curăţarea pardoselii cu benzină sau alte substanţe inflamabile în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se fumează, această operaţie se va putea efectua numai cu substanţe neinflamabile.

3.5.13. La lipirea cu adezivi inflamabili a covoarelor din PVC, a tapetelor sau a altor materiale plastice, se vor respecta următoarele reguli:

  • în încăperile respective, se vor deschide toate ferestrele şi uşile pentru a se asigura o cât mai bună ventilaţie;
  • se vor stinge toate focurile, se vor decupla toate aparatele electrice şi se vor stinge punctele de iluminare electrică iar fumatul va fi strict interzis.
  • lucrările respective nu se vor efectua concomitent cu alte lucrări care pot genera incendii sau explozii.
  • cantităţile de adeziv aduse în încăperea de lucru vor fi limitate numai la strictul necesar desfăşurării operaţiilor respective.
  • operaţiile prevăzute mai sus vor fi supravegheate permanent, limitându-se accesul persoanelor în încăperile respective.

3.5.14. De regulă, perdelele, draperiile, covoarele, mochetele, materialele de tapiţerie sau alte obiecte combustibile vor fi ignifugate după caz, vopsite cu lacuri sau vopsele termospumante.

3.5.15. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sală şi pentru o intervenţie corespunzătoare în caz de incendiu, se vor respecta următoarele:

  • se va întocmi un plan de evacuare al sălii, care va fi afişat în locuri vizibile şi binecunoscut de personalul de organizare a activităţii din sală.
  • în timpul desfăşurării activităţii în sală, precum şi în încăperile anexă, uşile de pe toate traseele de evacuare vor fi descuiate şi vor fi deschise la simpla apăsare pe mâner.
  • se va controla şi asigura, buna funcţionare în permanenţă, a iluminatului de evacuare al sălii.
  • se vor numi persoane care să răspundă de organizarea şi supravegherea evacuării persoanelor şi obiectelor.

Traseele de evacuare vor fi bine marcate şi semnalizate în special în cazul existenţei unor uşi false, oglinzi, draperii etc., care ar putea deruta persoanele ce se evacuează.

3.5.16. Accesul la hidranţi, mijloace de primă intervenţie şi mijloace speciale de stingere, la vanele principale ale conductelor de apă, gaze, tablouri electrice de distribuţie etc., trebuie lăsat liber, pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestânjenit.

3.5.17. Este interzisă blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări, coridoarelor sau a altor căi care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului pe uşile de evacuare şi propagarea incendiului de la un nivel la altul.

3.5.18. Dispozitivele care asigură deschiderea automată în caz de incendiu, a uşilor şi obloanelor antifoc, precum şi cele care menţin în permanenţă, în poziţie închisă uşile încăperilor tampon vor fi verificate săptămânal şi întreţinute corespunzător.

3.5.19. În casele scărilor, pe coridoare sau alte căi de evacuare ale clădirii, nu este admisă amenajarea de încăperi sau locuri de muncă, depozite, etc., care pot împiedica evacuarea personalului din clădire în caz de incendiu. De asemenea, nu se admite amplasarea pe căile de evacuare a dulapurilor, fişetelor, etc., pentru a nu îngreuna evacuarea personalului şi a mări cantitatea de materiale combustibile.

3.5.20. Căile de evacuare ale clădirilor (uşi, coridoare, scări, etc. ), nu trebuie să conducă spre spaţii din care evacuarea nu poate fi continuată, ramificaţiile din căile de evacuare care conduc către asemenea spaţii vor fi marcate corespunzător.

3.5.21. La terminarea programului de lucru se vor lua obligatoriu următoarele măsuri:

  • curăţirea locului de muncă de resturi şi deşeuri combustibile;
  • scoaterea de sub tensiune a aparaturii electrice;
  • verificarea instalaţiei de avertizare;
  • stingerea focurilor şi întreruperea sau reducerea la strictul necesar al încălzirii;
  • întreruperea iluminatului general şi trecerea pe cel de siguranţă;
  • închiderea ferestrelor;
  • verificarea spaţiilor, în vederea eliminării surselor potenţiale de iniţiere a incendiilor şi asigurarea funcţionalităţii mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor.

3.5.22. În încăperile cu aparatură de birotică (pentru evitarea unor neajunsuri ca suprasolicitarea reţelei electrice, supraîncălziri de aparate, prize şi cabluri, scurtcircuite etc.), se vor lua următoarele măsuri:

  • proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice se va face în strictă conformitate cu normativele de specialitate în vigoare;
  • sunt interzise improvizaţiile de orice fel;
  • se interzice utilizarea siguranţelor necalibrate;
  • materialele combustibile sau explozibile nu se vor depozita în aceste încăperi sau la un loc cu aparatura de birotică aflată în funcţiune;
  • coşurile pentru păstrarea deşeurilor (hârtie, etc.) vor fi din materiale incombustibile;
  • se va asigura dotarea cu stingătoare cu dioxid de carbon;
  • fumatul se va permite numai în locuri stabilite, cu dotare corespunzătoare.

3.5.23. Depozitarea tezaurului se face în încăperi speciale, la care prin proiectare se stabilesc detalii constructive, instalaţii utilitare aferente precum şi dotarea cu utilajele şi substanţele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Pentru aceste încăperi, se asigură numai dispozitive şi instalaţii omologate, cu instrucţiuni de funcţionare, utilizare şi întreţinere privind prevenirea şi stingerea incendiilor

3.5.24. La nivelul încăperilor pentru tezaur nu sunt admise mai mult de 20 de persoane care să desfăşoare activitate în acelaşi timp.

3.5.25. Toate materialele combustibile ce se introduc în încăperile pentru tezaur (rafturi de lemn, cutii, saci de pânză, boxpaleţi, ambalaje etc.), vor fi în prealabil ignifugate, cu excepţia bancnotelor şi altor hârtii de valoare. Se vor folosi numai substanţe pentru ignifugare care nu afectează valorile depozitate, certificate de Centrul de studii şi experimentări al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

3.5.26. Instalaţiile electrice de ventilaţie şi climatizare precum şi cele de alertare, alarmare şi stingere a incendiilor vor avea un grad sporit de fiabilitate şi eficacitate, astfel:

  • instalaţiile electrice de iluminat vor fi etanşe la praf şi gaze, cu protecţie împotriva exploziei lămpilor de iluminat şi căderilor de părţi incandescente pe materiale depozitate;
  • instalaţia de ventilaţie-climatizare va fi independentă, cu prize la tavan şi pardoseală, prevăzută cu posibilităţi de blocare la declanşarea instalaţiei de stingere şi de repornire în momentul începerii acţiunii de stingere de către personalul de intervenţie;
  • canalele de ventilaţie se vor prevedea cu sisteme de obturare, cu închiderea automată în caz de incendiu, având asigurată funcţionarea indiferent de compartimentul în care s-ar produce incendiul;
  • se vor asigura instalaţii automate de detectare (prin detectori de fum), semnalizare şi alarmare (optică şi acustică), care să poată fi acţionate şi manual;
  • se va asigura aparatura necesară depistării infiltraţiilor de gaze combustibile (metan) îndeosebi la tezaurele situate în subsoluri şi pentru semnalizarea prezenţei dioxidului de carbon (toxic pentru oameni) în scopul luării măsurilor de prevenire necesare înainte de atingerea concentraţiilor periculoase;
  • încăperile de tezaur vor avea realizată cea de a doua sursă independentă de energie pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor de mai sus pe timpul căderii sursei de bază sau a altor defecţiuni.

3.5.27. Depozitarea valorilor se face astfel încât să nu afecteze instalaţiile de stingere şi utilitare, să nu creeze obturări şi blocări care ar întârzia sesizarea, alarmarea şi intervenţia pentru stingere.

3.5.28. Accesul la încăperile de tezaur situate în subsoluri se va face numai cu mască contra fumului şi gazelor pregătită pentru a fi folosită, aparate izolante autonome de respirat, după caz, pentru intervenţie şi lanterne. Este interzis accesul cu mijloacele de iluminat cu foc deschis precum şi cu brichete, chibrituri sau ţigări aprinse.

3.5.29. În laboratoarele de metale preţioase, la efectuarea analizelor care folosesc lichide combustibile, se va lucra cu cantităţi minime. Pentru încălzire se va folosi abur sau apă caldă. Toate operaţiile şi reacţiile din care rezultă gaze sau vapori combustibili se vor executa numai sub nişă.

3.5.29. Buteliile de sticlă ce conţin lichide combustibile vor fi amplasate deasupra unor cuve de retenţie, pentru ca în cazul spargerii buteliei să nu se împrăştie conţinutul;

3.5.30. Înainte de începerea lucrului, se va controla dacă aparatura şi reactivii ce se vor folosi sunt curaţi, dacă instalaţiile sunt etanşe şi ventilaţia funcţionează normal.

3.5.31. La operaţiile de distilare, baloanele din sticlă se vor introduce în capsulă de tablă, pentru ca în cazul spargerii conţinutul să nu se reverse în jur.

3.5.32. Se interzice ca verificarea etanşeităţii aparaturii şi a conductelor de gaze combustibile să se facă cu flacără deschisă, folosindu-se numai emulsie de apă şi săpun.

3.5.33. Lucrările şi analizele în urma cărora rezultă hidrogen sulfurat, hidrocarburi şi alte gaze combustibile, se vor executa cu mare atenţie, sub nişă şi fără prezenţa flăcării deschise în încăpere.

3.5.34. La regenerarea solvenţilor combustibili se vor folosi vase metalice, încălzindu-se prudent şi introducându-se în interior cioburi de porţelan pentru prevenirea revărsării lichidului.

3.5.35. În timpul operaţiei de distilare se va asigura apa necesară răcirii refrigerentului, pentru a evita încălzirea şi spargerea acestuia.

3.5.36. Este interzisă folosirea pâlniilor lungi din sticlă la turnarea combustibilului dintr-un vas în altul, pentru evitarea formării sarcinilor electrostatice. Curelele de transmisie ale agregatelor se vor acoperi cu substanţe bune conducătoare de electricitate iar instalaţiile se vor lega la pământ.

3.5.37. La agitarea lichidelor uşor volatile în vase închise se va evita ca presiunea ce se formează, să arunce dopul, împrăştiind conţinutul.

3.5.38. Se interzice în laborator a recipienţilor care conţin gaze sau lichide combustibile, dacă nu sunt necesare. În jurul aparaturii de laborator nu se vor depozita nici un fel de substanţe combustibile.

3.5.39. Este interzisă aruncarea sau turnarea lichidelor inflamabile la canalul de scurgere. Deşeurile combustibile se vor colecta în vase închise şi se vor evacua la terminarea lucrului, în vederea distrugerii lor.

3.5.40. Substanţele inflamabile, necesare lucrărilor curente de laborator se vor păstra în dulapuri metalice, ferite de foc şi numai în cantităţi pentru o zi de lucru.

3.5.41. Lămpile de gaze, vor funcţiona numai în prezenţa şi sub supravegherea personalului din laborator. Aparatura electrică va fi prevăzută cu becuri semnalizatoare pentru indicarea funcţionării şi întreruperii acesteia.

3.5.42. La terminarea lucrărilor şi părăsirea laboratorului se vor închide gazele şi se vor scoate din funcţiune instalaţiile electrice.

3.5.43. În oficiile de calcul, camerele serverelor, săli de compensare, cantităţile de hârtie necesare funcţionării calculatoarelor vor fi reduse la minimum şi repartizate pe echipamente.

3.5.44. În sala calculatoarelor sunt interzise:

  • fumatul şi folosirea focului deschis;
  • introducerea de maşini şi echipamente ce nu condiţionează direct funcţionarea calculatorului;
  • executarea lucrărilor de reparaţii, cu excepţia celor legate direct de echipamente care nu pot fi deplasate din camera calculatorului;
  • introducerea oricărui material sau mobilier combustibil, ori efectuarea unor operaţiuni care pot fi efectuate în afara încăperii;
  • acumularea deşeurilor de hârtie, alte materiale sau substanţe combustibile sub pardoseala falsă;
  • folosirea altor sisteme de încălzire (reşouri, radiatoare, etc.) în afara celor prevăzute prin documentaţia de execuţie;
  • executarea lucrărilor de sudare şi lipire a materialelor cu surse termice fără „permis de lucru cu foc”;
  • introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile cu excepţia celor pentru executarea operaţiunilor de întreţinere zilnică şi care vor fi în cantităţi minime, fără a depăşi 250 ml. Aceste cantităţi vor fi introduse în ambalaje cu capac şi vor fi evacuate imediat după terminarea operaţiunilor.

3.5.45. Accesul în încăperile în care sunt amplasate centralele de climatizare, va fi permis numai personalului de exploatare precum şi organelor de control şi verificare. Încăperea va fi menţinută în perfectă stare de curăţenie fiind interzisă introducerea şi păstrarea în aceasta a oricărui material sau substanţă combustibilă, în afara celor necesare funcţionării normale a echipamentelor respective.

3.5.47. Sunt interzise următoarele:

  • efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică, utilizând solvenţi combustibili, în timpul procesului de prelucrare sau pe timpul efectuării unor lucrări cu foc deschis sau cu degajare de căldură;
  • continuarea procesului de prelucrare în timpul efectuării operaţiilor de întreţinere a instalaţiei de climatizare sau a executării unor lucrări de reparaţii cu foc deschis la aceste instalaţii;
  • manipularea lichidelor inflamabile, folosirea altor sisteme de încălzire, acumularea deşeurilor de hârtie precum şi orice alte operaţiuni în încăperile calculatorului.

 

3.6. Spitale, cabinete medicale

3.6.1. Saloanele pentru bolnavi nu vor fi încărcate peste capacitate iar căile de evacuare din spitale, policlinici etc. vor fi păstrate în permanenţă libere.

3.6.2. Se vor stabili din timp măsuri şi mijloace de evacuare pentru bolnavi sau alte persoane care nu se pot evacua singure (tărgi, coşuri pentru copii etc.).

3.6.3. În saloane, pe coridoare, case de scări etc. se va asigura funcţionarea în cele mai bune condiţii a iluminatului de siguranţă.

3.6.4. În unităţile spitaliceşti se vor prevedea, de regulă, instalaţii de încălzire centrală; unde nu este posibil acest lucru, se vor folosi sobe cu acumulare de căldură care vor avea afişat programul de funcţionare, persoanele care răspund de aprinderea, supravegherea şi stingerea focului etc..

3.6.5. În saloane şi în săli de operaţii buteliile de oxigen (sau alte gaze) vor fi acoperite cu huse de pânză albă sau albastră. Închiderea şi deschiderea robinetelor se face numai de personal instruit.

3.6.6. Pentru prevenirea exploziilor pe timpul anesteziilor generale se va asigura protecţia prin conectarea aparatelor, anesteziştilor şi a mesei de operaţie la priza de împământare. Aparatele de anestezie vor avea vaporizatoare etalonate de către personal calificat.

3.6.7. Pardoseala sălilor de operaţie va fi confecţionată din material care nu produce scântei; aparatele medicale, cărucioarele, măsuţele mobile etc. vor avea roţi sau dopuri de cauciuc.

3.6.8. În încăperile laboratoarelor şi în secţiile de cercetare se va controla periodic etanşeitatea recipienţilor cu substanţe inflamabile.

3.6.9. Mesele de laborator vor fi folosite numai pentru operaţii care nu produc degajări de substanţe inflamabile. Lucrările cu substanţe toxice şi cu acizi concentraţi vor fi executate exclusiv sub nişă, al cărei tiraj va fi controlat în prealabil.

3.6.10. Toate lucrările de laborator se vor executa cu foarte mare precauţie şi cu o temeinică documentare prealabilă.

3.6.11. Reţeaua de gaze a laboratorului va avea un ventil central care să permită oprirea gazelor pentru întreg laboratorul.

3.6.12. În clădirile pentru sănătate în care sunt spitalizate persoane care nu se pot deplasa singure, se interzic scări cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar scări deschise se admit doar între două niveluri succesive.

3.6.13. Casele de scări ale clădirilor pentru sănătate vor fi, pe cât posibil, iluminate natural

3.6.14. În clădirile pentru sănătate etajate, se recomandă dispunerea încăperilor pentru bolnavi transportabili cu targa sau căruciorul, la primele niveluri supraterane:

3.6.15. Clădirile pentru sănătate cu locuri de spitalizare, vor avea asigurate condiţii de acces ale autospecialelor pompierilor cel puţin la două faţade.

 

3.7. Săli de sport, stadioane, clădiri administrative, complexe sportive, spaţii cazare sportivi, patinoare artificiale, piscine acoperite

3.7.1. Accesul publicului în sălile de sport se va admite numai în limita numărului de locuri.

3.7.2. Se interzice fumatul şi focul deschis, precum şi folosirea artificiilor,  petardelor sau a oricăror surse de aprindere.

3.7.3. Elementele metalice din structura de rezistenţă vor fi protejate pentru a li se îmbunătăţi comportarea la foc; se vor ignifuga materialele combustibile.

3.7.4. Schimbarea destinaţiei unor spaţii din aceste categorii de clădiri se supune avizării şi autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

3.7.5. Instalaţiile de iluminat de siguranţă, semnalizare şi stingere a incendiilor vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare.

3.7.6. Căile de acces şi evacuare vor fi în permanenţă libere şi marcate conform standardelor în vigoare; culoarele, scările şi porţile situate în zonele spectatorilor trebuie vopsite în galben viu, conform regulamentului UEFA.

3.7.7. Înaintea începerii fiecărui meci şi după încheierea lui, organizatorii vor efectua control de prevenire a incendiilor şi vor lua măsuri urgente pentru înlăturarea neregulilor constatate.

3.7.8. La magaziile de echipament şi vestiare fumatul, focul deschis şi orice surse de foc sunt interzise.

3.7.9. Sursele de alimentare cu apă vor fi în permanenţă libere şi marcate conform standardelor în vigoare.

3.7.10. După terminarea meciului, deşeurile combustibile vor fi colectate, depozitate, evacuate sau distruse în locuri special amenajate şi sub o strictă supraveghere.

3.7.11. În sălile de competiţii sportive nu se admite accesul unui număr mai mare de utilizatori (persoane) decât cel stabilit prin proiect, în funcţie de destinaţia construcţiilor în care acestea sunt amplasate .

3.7.12. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în astfel de încăperi, precum şi iluminarea cu flacăra deschisă (lumânări, chibrituri, facle, etc) în poduri, magazii, alte încăperi, spaţii şi locuri cu risc de incendiu din aceste construcţii.

3.7.13. În sălile şi încăperile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea cu combustibil a acestora se va întrerupe înainte de accesul utilizatorilor în interiorul lor. Pentru acele încăperi care sunt destinate copiilor de vârsta preşcolară, alimentarea sobelor cu combustibili se face numai din exteriorul încăperilor.

3.7.14. Foaierele sălilor de competiţii sportive, sălilor de spectacole, expoziţiilor, holurile şi culoarele acestora , precum şi cele ale bibliotecilor şi cluburilor se dotează cu scrumiere cu picior pentru colectarea resturilor de ţigări şi chibrituri, care se amplasează la o distanţă de minimum l,5 m faţă de draperii şi perdele.

3.7.15. Covoarele, mochetele, preşurile etc. utilizate în aceste încăperi, pe holuri, coridoare, culoare şi scări se fixează în pardoseală, pentru a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu.

3.7.16. La amplasarea mobilierului în cluburi, săli de competiţii sportive, săli de spectacole şi expoziţii se vor asigura culoare de circulaţie corespunzător direcţionate şi se va ţine seama de următoarele recomandări :

  1. se interzice cu desăvârşire introducerea scaunelor suplimentare faţă de numărul prevăzut în proiect, precum şi staţionarea persoanelor în picioare pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive, spectacolelor, expunerilor, prezentărilor etc;
  2. scaunele şi băncile se fixează de pardoseala dacă aceste încăperi se încadrează în categoria sălilor aglomerate (cu suprafaţa care revine utilizatorului mai mică de 1,5 mp/loc), fiind admise maximum 12 scaune mobile în logii, balcoane şi maximum 20 în discoteci, cluburi, săli de dans etc;
  3. dacă încăperile respective sunt din categoria celor cu aglomerări de persoane dar nu săli aglomerate, iar în aceste locuri există mai mult de 20 de scaune, acestea se solidarizează între ele pe pachete, fără a se fixa de pardoseală.

3.7.17. Pentru toate categoriile de încăperi şi săli prevăzute în prezentul subcapitol, nu se admit denivelări la capetele circulaţiilor dintre rândurile de bănci ori scaune.

3.7.18. Se interzice amplasarea meselor, scaunelor, băncilor, fişetelor sau a altui mobilier in apropierea uşilor de evacuare sau pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie căi de evacuare în caz de incendiu.

3.7.19. În sălile dotate cu cabine de proiecţie se vor respecta următoarele reguli şi măsuri:

  • Înainte de începerea proiecţiei se va verifica starea aparatelor de proiecţie, a mecanismelor de derulare, vizorilor de proiecţie şi control şi, după caz, funcţionarea obloanelor rezistente la foc de protecţie a golurilor cabinei ;
  • Pe timpul proiecţiei filmului operatorul este obligat să stea în permanenţă lângă aparatul de proiecţie;
  1. În cabina de proiecţie se pot păstra cel mult 2 bobine de film, restul depozitându-se in camerele de derulare sau în dulapuri metalice închise;
  • Eventualele capete de pelicule se colectează în cutii metalice închise care după proiecţie vor fi înlăturate;
  1. La orice oprire a aparatelor de proiecţie acestea trebuie scoase de sub tensiune;

3.7.20. Pentru evacuarea utilizatorilor din săli şi încăperi în condiţii de siguranţă se vor lua următoarele măsuri:

  1. conducerile obiectivelor respective vor întocmi planuri de evacuare a utilizatorilor pe tot timpul desfăşurării activităţilor în aceste săli, uşile  interioare şi exterioare de pe traseul de evacuare vor fi descuiate, ele trebuind să se deschidă spre exterior prin simpla apăsare a dispozitivului de deschidere;
  2. se va controla şi asigura în permanenţă buna funcţionare a instalaţiilor pentru iluminatul de siguranţă înlăturându-se operativ improvizaţiile şi neregulile constatate;
  3. traseele spre căile de evacuare se marchează corespunzător, potrivit prevederilor STAS 297/2 şi SR ISO 6309;
  4. stabilirea persoanelor care să organizeze şi să supravegheze operaţiunile de evacuare a utilizatorilor (persoane si bunuri materiale) în caz de incendiu;
  5. In caz de incendiu evacuarea utilizatorilor se asigură obligatoriu pe toate căile prevăzute în planul de evacuare al sălii;
  6. pentru sălile de competiţii sportive, spectacol, cluburi sportive, expoziţii prevăzute cu inscripţii luminoase „IESIRE” poziţionate deasupra uşilor de evacuare se va asigura păstrarea acestora în locurile precizate prin proiect şi iluminarea corespunzătoare;
  7. periodic se vor efectua exerciţii de evacuare potrivit planului stabilit ;

3.7.21. Pentru sălile care se încadrează în categoria săli aglomerate, cu scene amenajate se vor respecta în exploatare şi masurile specifice acestora, astfel:

  1. Instalaţia electrică se utilizează conform programului stabilit de către conducerea unităţii împreuna cu tehnicianul de specialitate. Programul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu circuitele care să acţioneze înainte de începerea spectacolului, între acte, în timpul spectacolului şi după terminarea lui, evitându-se suprasolicitarea instalaţiei.
  2. Nu se admit nici un fel de improvizaţii la instalaţiile electrice, iar acţionarea acesteia, precum şi a aparaturii electrice şi electronice se face numai de către electricieni de serviciu anume angajaţi;
  3. Reflectoarele se amplasează faţă de elementele combustibile din sală, la distanţe indicate de tehnicieni (în raport cu puterea radiaţiei calorice, recomandându-se întreruperi periodice pentru răcire), iar conectările cablurilor pentru aparatele aferente filmărilor directe din sală se face numai în exteriorul acesteia;
  4. La terminarea    spectacolelor   şi   repetiţiilor,  instalaţia   electrică  a  sălii  se  scoate de sub tensiune cu excepţia circuitelor care alimentează iluminatul strict necesar şi pe cel de  siguranţă;
  5. Toate corpurile de iluminat din scenă vor avea plase metalice de protecţie, iar după terminarea programului cele mobile vor fi scoase din scenă;
  6. Corpurile de iluminat din  scenă  şi  fose se amplasează la distanţa de minim 1 m faţă de materialele combustibile (perdele, draperii, cortina, decoruri, recuzita etc ), iar dacă în mod justificat aceste materiale sunt la distante mai mici, se protejează cu materiale incombustibile pe o porţiune care să depăşească cu minim 0,5 m suprafaţa corpului de iluminat;
  7. Pe tot timpul spectacolelor  şi  al  repetiţiilor  se va asigura supravegherea permanentă a orgii de lumini, de către personal numit în acest scop;
  8. În scenă   se   introduc   numai   decorurile şi recuzita necesară pentru repetiţia din ziua respectivă;
  9. Între decoruri ori pereţii de pe scenă se va asigura distanţe de minim 1 m faţă de reflectoare, corpuri de iluminat, tablouri, doze etc;
  10. Fumatul în scenă se admite numai atunci când textul şi acţiunea spectacolului o cer, asigurându-se în această situaţie scrumiere amplasate corespunzător atât în scenă cât şi la intrările şi ieşirile din scenă (minim 1,5 m faţă de draperii, cortine, materiale combustibile);
  11. Când subiectul  spectacolului reclamă focuri, lumânări sau explozii pe scenă, acestea se vor simula pe cât posibil prin efecte luminoase, electrice, sonore, utilizându-se numai în condiţii deosebite cloratul de potasiu şi folosirea focului deschis. Dacă totuşi acest lucru este absolut necesar se vor lua masuri de siguranţa pentru înlăturarea oricăror posibilităţi de izbucnire a incendiului;
  12. Se interzice introducerea în scena sub orice forma a lichidelor inflamabile;
  13. Materialele combustibile ale scenei vor fi ignifugate conform reglementarilor în vigoare;
  14. Toate trecerile, culoarele, intrările şi ieşirile buzunarelor laterale ale scenei, în care se ţin decorurile pentru spectacolele următoare, trebuie menţinute libere;
  15. După terminarea spectacolelor toate decorurile, materialele, recuzita şi costumele se depozitează în magaziile pentru astfel de destinaţii, nepermiţându-se depozitarea lor sub scena, în fose, pe platforme, coridoare;
  16. În cabinele de coafură, perucherie, masaj şi în cabinele artiştilor se pot folosi lichide inflamabile (eter, uleiuri, vaseline, grime) numai în cantităţile strict necesare, dacă se păstrează în vase de sticlă bine închise şi aşezate în sertare şi dulapuri;
  17. Se interzice folosirea focului deschis şi a fumatului pe timpul efectuării operaţiilor de grimaj în cabinele artiştilor (dacă în compoziţia acestora intră substanţe inflamabile);
  18. Toate deşeurile de vată şi hârtie îmbibate cu grime, uleiuri, eteruri se colectează în cutii speciale prevăzute cu capac şi se evacuează zilnic, după terminarea programului.

3.7.22. În depozitele de costume se vor respecta următoarele măsuri:

  1. Este interzisă folosirea aparatelor electrice de încălzit, a maşinilor de călcat, reşourilor, radiatoarelor etc, precum şi fumatul şi utilizarea focului deschis;
  2. Curăţirea obiectelor de garderobă prin utilizarea lichidelor inflamabile se face numai în afara depozitelor, în locuri ferite de surse de căldură, scântei etc;

3.7.23. La magaziile şi depozitul pentru recuzită se asigură următoarele:

  1. Decorurile şi recuzita se păstrează pe grupe, asigurându-se accese, circulaţii şi căi de evacuare libere care să permită intervenţia operativă în caz de incendiu;
  2. Depozitarea decorurilor se face astfel încât să se păstreze o distanţă de cel puţin 0,30 m faţă de tablourile şi dozele electrice şi minim 0,50 m faţă de corpurile de iluminat;
  3. Corpurile de iluminat se prevăd cu globuri de protecţie şi grătare împotriva loviturilor;
  4. Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice improvizate ori folosirea lămpilor portative. Se pot folosi lanterne cu baterii (acumulatori).

3.7.24. La terminarea programului de lucru toate spaţiile, încăperile şi locurile din clădiri în care a avut acces publicul se controlează de către personalul cu atribuţiuni în acest domeniu, pentru depistarea şi înlăturarea eventualelor surse de aprindere sau focare de ardere. Cu acest prilej se vor scoate de sub tensiune instalaţiile şi echipamentele electrice a căror funcţionare nu este necesară pe timpul întreruperii activităţii.

3.7.25. Este strict interzisă executarea lucrărilor cu foc deschis pe timpul desfăşurării activităţilor cu public.

3.7.26. Echipele de intervenţie în caz de incendiu se instruiesc privind cunoaşterea şi punerea operativa în aplicare a măsurilor de evacuare, salvare şi stingere cuprinse în planurile de intervenţie.

Clădiri administrative şi complexe sportive

3.7.27. Pe timpul exploatării încăperilor, compartimentelor si spatiilor aferente clădirilor administrative şi complexe sportive trebuie luate măsuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu prin limitarea la strictul necesar a cantităţilor de materiale combustibile şi a eventualelor surse cu potenţial de aprindere a acestora.

3.7.28. Nu se admite depozitarea pe culoare, coridoare, case de scări şi alte trasee de evacuare ale clădirii, a materialelor care să împiedice evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu. Se interzice amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale în casele de scări şi sub rampele scărilor.

3.7.29. În clădirile administrative precum şi în clădirile complexelor sportive pot fi păstrate pentru curăţenie, igienizare, deparazitare, dezinsecţie, în bidoane ermetic închise şi locuri special amenajate, lichide inflamabile în cantitate totală de maxim 25 l.

3.7.30. Curăţirea pardoselii (parchet, duşumele, mochete etc .) cu benzină, neofalină sau alte produse inflamabile este interzisă. Aceasta operaţiune de curăţire se poate face cu materiale special destinate, numai la lumina zilei, cu respectarea instrucţiunilor precizate de producător, a prevederilor generale din prezentele norme şi a următoarelor reguli şi măsuri:

  1. Interzicerea fumatului şi a oricăror lucrări cu foc deschis pe toată perioada desfăşurării activităţii;
  2. Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice si întreruperea iluminatului electric, precum şi a utilizării gazelor naturale ori lichefiate;
  3. Asigurarea ventilării necesare;
  4. Utilizarea unor ustensile şi materiale (vase, cârpe, perii etc.) care nu produc electricitate statică, fiind interzise cele din mase plastice şi fire sintetice;
  5. Introducerea în încăperi numai a cantităţilor de lichide inflamabile strict necesare;
  6. Montarea de indicatoare avertizoare la intrarea în încăperile respective;
  7. Verificarea încăperilor vecine pentru a nu exista surse de foc deschis şi avertizarea personalului din acestea despre operaţiunile ce se execută;
  8. Verificarea evacuării vaporilor inflamabili din încăperi.

3.7.31. Materialele, substanţele şi ustensilele folosite pentru operaţiunile menţionate la art. 3.7.29; 3.7.30 vor fi evacuate la terminarea lucrului din încăperi , urmând ca cele ce nu mai sunt necesare să fie distruse prin ardere în locuri special amenajate şi fără pericol de incendiu, iar celelalte se vor curăţa de lichide combustibile şi depozita în locurile destinate.

3.7.32. Se interzice folosirea aparatelor electrocasnice (radiatoare, reşouri, fiare de călcat etc) în birouri, spaţii de depozitare, ateliere, laboratoare, arhive şi alte încăperi din aceste clădiri.

3.7.33. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis pentru executarea unor lucrări în poduri, magazii şi depozite de materiale combustibile, precum şi în oricare alte încăperi cu risc mijlociu , mare şi foarte mare de incendiu (pericol de explozie). În caz de strictă necesitate, lucrările cu foc deschis se execută pe baza permisului de lucru cu foc şi numai după luarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestor lucrări.

3.7.34. Locurile şi zonele în care este permis fumatul se stabilesc şi se aprobă de către conducerile obiectivelor respective, acestea marcându-se şi amenajându-se corespunzător. Se interzice  aruncarea  la întâmplare a resturilor de ţigări, chibrituri sau golirea scrumierelor în coşuri pentru colectat deşeuri de hârtie .

3.7.35. Căile  de  acces şi evacuare în/din clădirile administrative şi complexele sportive se menţin permanent în stare liberă pentru a putea fi utilizate în caz de incendiu.

 

Spaţiile de cazare pentru sportivi

3.7.36.  Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în spaţiile de cazare se va asigura respectarea următoarelor reguli şi măsuri:

  1. In camerele de cazare nu se folosesc reşouri şi radiatoare electrice cu suprafeţe incandescente, precum şi alte aparate consumatoare de energie electrică (fiare de călcat, fierbătoare etc.) fără aprobarea conducerii unităţii respective şi luarea măsurilor specifice de psi;
  2. Fiecare încăpere în care este permis fumatul se dotează cu scrumiere care se amplasează faţă de perdele şi draperii la cel puţin 1,5 m distanţă;
  3. Înainte de cazare se verifică starea de funcţionare a instalaţiilor utilitare (încălzire, electrice, ventilare, climatizare, gaze etc.) înlăturându-se operativ defecţiunile care ar putea genera incendiu;
  4. În fiecare cameră se vor pune la dispoziţia utilizatorilor informaţii clare privind posibilităţile de alertare, alarmare, evacuare în caz de incendiu, precum şi modul în care aceştia trebuie să acţioneze în caz de incendiu;
  5. Se vor asigura condiţii de evacuare în siguranţă a persoanelor cazate.

3.7.37. Extrase din prevederile de la art. 3.7.36., precum şi regulile de utilizare a aparatelor respective, precizate de producător, vor fi incluse în instrucţiunile ce se afişează la locurile de cazare. Utilizarea aparatelor pentru prepararea hranei (aragazuri, cuptoare cu microunde, reşouri etc.) este permisă numai în încăperi special amenajate. De asemenea servitul mesei, spălarea, uscarea şi călcarea îmbrăcămintei se face în spaţii special amenajate.

3.7.38. In încăperile destinate spălării, uscării şi a călcării îmbrăcămintei este interzisă depozitarea articolelor care depăşesc o şarja, iar la terminarea lucrului toate aparatele electrice vor fi deconectate de la sursa de energie electrică.

3.7.39. În  încăperile  în  care  încălzirea se face cu sobe, arderea focului se va întrerupe înainte de intrarea copiilor sportivi. Uşile de alimentare cu combustibil a sobelor, precum şi robinetele instalaţiilor de gaze se amplasează în exteriorul încăperilor, dacă  în acestea se desfăşoară activităţi cu preşcolari. Este interzis să se aprindă focul cu benzină, petrol sau alte lichide inflamabile.

3.7.40. Pe holurile şi culoarele unităţilor de cazare (cantine, hoteluri, moteluri, vile etc.) se amplasează scrumiere pentru colectarea resturilor de ţigări si chibrituri, păstrându-se o distanţă de cel puţin 1,5 m faţă de draperii şi perdele.

3.7.41. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în încăperile pentru cazarea elevilor şi copiilor sportivi. In încăperile în care sunt cazaţi sportivi sau alţi utilizatori care fumează se asigură scrumiere, iar resturile de ţigări şi chibrituri se colectează în locuri special destinate, pe holuri, culoare, interzicându-­se aruncarea acestora în coşurile din camere pentru colectarea deşeurilor de hârtie.

3.7.42. In clădirile cu destinaţie pentru cazarea sportivilor se va controla permanent starea de funcţionare a instalaţiilor electrice. Nu se admit improvizaţii şi modificări faţă de proiect la aceste instalaţii. Orice lucrări de întreţinere, reparaţii se execută numai de către persoane calificate.

3.7.43.  Nu se admit pe căile de evacuare uşi false, oglinzi, draperii, precum şi materiale sau mobilier care să contribuie la derutarea, împiedicarea sau blocarea evacuării utilizatorilor. De asemenea sunt interzise amenajarea de boxe în casele de scări şi sub rampele de scări. Amplasarea paturilor în camerele de cazare, precum şi a mobilierului se va face astfel încât să se asigure culoare de trecere pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu.

3.7.44. Se interzice încuierea uşilor de pe căile de evacuare, chiar şi în condiţiile în care în clădire există şi alte trasee accesibile evacuării. Deasupra uşilor pentru evacuare spre exterior din casele de scări şi pe culoare se vor afişa indicatoare care să marcheze ieşirea spre exterior. Pentru fiecare nivel din clădiri se vor întocmi planuri de evacuare, iar pentru verificarea aplicabilităţii acestuia se vor executa exerciţii periodice de evacuare.

3.7.45. In aceste categorii de clădiri este interzisă depozitarea lichidelor combustibile. Echipamentul sportiv şi alte obiecte ori materiale care prezintă pericol de incendiu se păstrează în locuri special amenajate, fără a se permite blocarea căilor de evacuare şi acces din încăperi.

3.7.46. Este interzisă curăţarea duşumelelor, pardoselilor din parchet, a mochetelor sau a altor obiecte de mobilier  cu substanţe combustibile ori lichide inflamabile, în încăperi în care este focul aprins, se fumează ori există condiţii care ar putea conduce la producerea unor incendii. Păstrarea substanţelor pentru curăţenie, dezinfectare, deratizare, dezinsecţie, precum şi a lichidelor combustibile se face în locuri special amenajate şi marcate corespunzător, în afara spaţiilor şi încăperilor din aceste clădiri.

3.7.47. Se interzice utilizarea lucrărilor cu foc deschis în încăperi, în prezenta sportivilor de vârstă şcolară şi preşcolară. Aceste lucrări se execută numai pe baza de permis de lucru cu foc sub supravegherea persoanelor autorizate şi cu luarea măsurilor ce se impun pentru executarea unor astfel de lucrări.

3.7.48. Se vor asigura măsuri pentru interzicerea accesului copiilor sportivi în încăperile destinate pentru prepararea hranei, în depozite, magazii, poduri, precum şi în alte spaţii şi locuri în care aceştia ar putea provoca incendii.

3.7.49. Administraţiile spaţiilor de cazare sportivi pot stabili, în raport de specificul lor, şi alte restricţii şi măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor, pe care le supun pentru aplicare aprobării conducerilor instituţiilor respective.

3.7.50. In  încăperile  în  care  se  desfăşoară  activităţi  de  spălare,  uscare   şi călcare a lenjeriei şi altor materiale textile se vor asigura următoarele  reguli  şi  măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor:

  1. Utilajele, echipamentele, instalaţiile şi aparatele folosite pentru spălare se curăţa în permanenţă de eventualele depuneri de fibră, fire, scame sau alte deşeuri pe organele de mişcare ale acestora (axe, valţuri, cilindri, lagăre, cuve, etc.). Curăţirea se face de către personal calificat şi autorizat în acest scop.
  2. Înainte de introducerea în maşină a produselor textile pentru spălat, acestea se vor examina pentru înlăturarea eventualelor corpuri metalice care prin lovire pot constitui surse de iniţiere a unor incendii;
  3. Se interzice depozitarea în încăperile de lucru a articolelor şi produselor textile pentru spălat, curăţat, călcat care depăşesc cantităţi mai mari decât pentru o şarjă;
  4. Lubrifianţii necesari ungerii utilajelor se păstrează şi depozitează în bidoane sau cutii metalice închise ermetic, în locuri special amenajate şi marcate corespunzător, iar pentru utilizare la locul de muncă, nu se admit cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru;
  5. Este interzisă montarea pe maşini a ştarterelor de pornire-oprire, acestea se vor monta pe stelaje metalice la o distanta de cel puţin 2,5 m de maşini;
  6. La operaţiunile de apretat, impregnat cu maşini care folosesc substanţe inflamabile sau explozibile se verifică zilnic modul de funcţionare a instalaţiei de ventilare iar în aceste încăperi este strict interzis utilizarea focului deschis sau a fumatului. Canalele de evacuare a gazelor vor fi curăţate periodic respectându-se cu stricteţe graficele de realizare a acestor lucrări;
  7. Uscătoarele şi ventilatoarele se curăţă zilnic de scame, praf;
  8. Părţile lemnoase din camerele de uscare se tratează cu materiale ignifuge, potrivit prevederilor reglementarilor specifice;
  9. La maşinile de uscat, presele hidraulice cu încălzire electrică, calandrele şi alte utilaje încălzite cu abur sau rezistenţă electrică se verifică ca, după terminarea lucrului, să nu rămână nici un fel de produse textile;
  10. Materialele scoase de la uscat nu trebuie să depăşească temperatura de 70 °C;
  11. Înaintea începerii operaţiunilor de călcat se verifică starea tehnică a maşinilor electrice de călcat, ştecherelor, cordoanelor, fişelor, iar pe timpul întreruperii călcatului fiarele de călcat se aşează numai pe suporturi special construite din materiale incombustibile;
  12. La călcarea obiectelor din materiale textile în a căror compoziţie intră fibre sintetice, care nu permit o temperatura ridicată, cordoanele vor fi prevăzute cu întreruptoare, spre a se opri curentul atunci când se depăşeşte temperatura necesară, sau se utilizează aparate de călcat cu sistem de reglaj pentru diverse tipuri de materiale;
  13. La introducerea şi scoaterea din priză se va mânui fişa (ştecherul) fierului de călcat fără a se trage de cordon:
  14. La terminarea lucrului fiarele electrice de călcat şi presingurile vor fi deconectate de la sursele de curent electric;
  15. Se interzice părăsirea locului de muncă la terminarea programului, înainte de efectuarea următoarelor operaţiuni:
    • oprirea tuturor maşinilor;
    • evacuarea tuturor deşeurilor şi curăţirea locului de muncă;
    • deconectarea de la priză a tuturor aparatelor electrice din încăperi.

 

Patinoare artificiale şi piscine acoperite

3.7.51. Instalaţiile frigorifice care utilizează agent frigorific amoniac se spală de uleiul antrenat de amoniac numai cu petrol lampant (încălzit cu abur sau apă caldă pana la maximum 70°C), fiind interzisă folosirea benzinei.

3.7.52. La purjarea cu aer comprimat a instalaţiilor spălate cu petrol lampant temperatura aerului nu trebuie să depăşească 50°C. In încăperile şi spatiile în care se evacuează aerul din instalaţii , precum şi în locurile şi încăperile vecine unde pot ajunge vapori de petrol se interzic fumatul, utilizarea focului deschis ori acţionarea unor aparate, echipamente, utilaje etc. care pot produce scântei.

3.7.53. In timpul efectuării operaţiunilor de curăţare cu petrol şi suflare cu aer comprimat se asigură ventilarea permanentă a încăperilor. Presiunea de curăţare trebuie să fie inferioară celei de probă a instalaţiei admisă de prescripţiile ISCIR.

3.7.54. Se interzice executarea operaţiunilor de sudare sau lipire a recipientelor şi conductelor care conţin agent frigorific. Aceste lucrări se vor efectua numai după ce s-a evacuat fluidul din ele şi numai pe baza unui permis de lucru cu foc.

3.7.55. Se interzice detectarea eventualelor scăpări de amoniac cu fitil de sulf sau cu orice altfel de flacără. Controlul scăpărilor de gaze se face numai cu emulsie de apă şi săpun şi de către persoanele autorizate.

3.7.56. Atunci  când  se  constată  scăpări  de  gaze la instalaţii, utilaje, agregate etc. se iau următoarele măsuri:

  1. se opresc imediat aceste sisteme;
  2. se aerisesc încăperile, spatiile respective;
  3. se înlătura  cu  operativitate  materialele  combustibile  şi  produsele  inflamabile  din zona precum şi eventualele surse potenţiale de incendiu.

3.7.57. Se interzice depozitarea  materialelor  combustibile pe o rază de 1 m în jurul agregatelor, utilajelor şi conductelor instalaţiei frigorifice.

3.7.58. La scoaterea agregatelor şi instalaţiilor frigorifice din funcţiune pentru o perioadă mai lungă, se recomandă evacuarea agentului frigorific din instalaţie şi crearea vidului de 620-600 mm col Hg, pentru evitarea pericolului de incendiu.

3.7.59. Sunt interzise utilizarea aparatelor şi dispozitivelor, precum si executarea lucrărilor mecanice care pot produce scântei şi a celor cu foc deschis ce pot conduce la atingerea unor temperaturi mai mari de 400°C.

3.7.60. Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice precum şi a tablourilor electrice care nu sunt etanşe şi nu se admit nici intervenţii la astfel de instalaţii şi aparate dacă în spaţiul şi încăperile respective sunt prezente scăpări de agent frigorific.

3.7.61. Se vor lua măsuri pentru evitarea scurgerii uleiului pe pardoseli , iar în caz de necesitate acestea se vor îndepărta operativ , spălându-se apoi locul respectiv cu detergenţi. Este strict interzis folosirea în acest scop a benzinei sau a oricărui alt produs inflamabil.

3.7.62. In sala de maşini precum şi în alte încăperi în care există posibilitatea scăpărilor de agenţi frigorifici sunt interzise utilizarea unor surse cu foc deschis (sobe, rezistenţe electrice, reşouri, flacără liberă, facla, lumânări etc.), precum şi fumatul.

3.7.63. Se   interzice   folosirea   oricăror   surse  de  căldură  pentru încălzirea carterului sau cilindrilor compresoarelor, în scopul golirii agentului frigorific.

3.7.64. Temperatura lagărelor, pompelor, electropompelor de agent frigorific nu va depăşi 60-70°C.

3.7.65. Pentru controlul interior al compresoarelor şi al altor utilaje şi agregate se utilizează lămpi portative de 12V sau lămpi cu baterii în sistem capsulat. Se vor lua toate măsurile pentru protecţia becurilor de eventualele scăpări de agent frigorific lichid care prin spargerea sticlei becului în contact cu filamentul incandescent pot produce incendii sau explozii.

3.7.66. Scoaterea din funcţiune a pompelor pentru reparare se face de către persoane autorizate, potrivit operaţiunilor din cartea tehnică numai după ce acestea au fost izolate prin vane, sa scurs lichidul şi, după caz, au fost blindate conductele.

3.7.67. Recipientele din care sunt alimentate pompele trebuie să fie echipate cu indicatoare de nivel cu semnalizare în tabloul de comandă pentru nivelul minim de lichid.

 

Stadioane

3.7.68. La stadioanele prevăzute cu tribune pentru public, înaintea fiecărei manifestări (activitate sportivă, concert pop-rock, etc.) se vor lua următoarele măsuri:

  1. verificarea uşilor şi porţilor de evacuare, inclusiv a mecanismelor şi dispozitivelor de închidere a acestora, pentru a se asigura ca acestea pot fi deschise imediat în caz de necesitate;
  2. testarea tuturor instalaţiilor şi sistemelor de detectare, semnalizare şi anunţare a incendiilor, pentru iluminat de siguranţă si a celorlalte sisteme de comunicare ce se adresează publicului;
  3. colectarea şi evacuarea tuturor deşeurilor combustibile şi depozitarea acestora în locuri special amenajate, în afara zonelor de acces al publicului;
  4. menţinerea liberă şi uşor accesibilă a căilor de evacuare, astfel încât acestea să poată fi utilizate în condiţii de siguranţă;
  5. verificarea existentei indicatoarelor de direcţionare a publicului în caz de necesitate şi a iluminării corespunzătoare a acestora (în cazul activităţilor desfăşurate în „nocturnă”);
  6. asigurarea unui   număr   suficient   de   persoane   cu   atribuţii  de   îndrumare a publicului şi de intervenţie în caz de incendiu;
  7. verificarea existenţei şi funcţionarii mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor din dotarea stadionului;
  8. verificarea, acolo unde este cazul, a tuturor spatiilor amenajate sub tribunele stadionului şi eliminarea tuturor surselor potenţiale de incendiu.

3.7.69. După fiecare manifestare, se vor lua următoarele măsuri:

  1. inspectarea întregului stadion pentru depistarea oricărei situaţii necorespunzătoare apărute, asigurându-se înlăturarea imediata a acesteia;
  2. colectarea şi evacuarea din incinta stadionului a tuturor deşeurilor combustibile.

3.7.70. Pe timpul pauzelor competiţionale, se vor asigura:

  1. verificarea modului de pregătire a personalului cu atribuţii de îndrumare a publicului în caz de necesitate şi de asigurare a primei intervenţii pentru stingerea incendiilor;
  2. executarea de exerciţii şi aplicaţii pentru însuşirea procedurilor de acţiune în caz de urgenţă.

3.7.71. Anual, înaintea începerii sezonului competiţional , se vor lua următoarele masuri:

  1. inspectarea detaliată a stadionului, inclusiv a elementelor de separare dintre sectoarele rezervate publicului (garduri, bariere, parapete, etc.);
  2. verificarea funcţionării tuturor mijloacelor tehnice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor
  3. verificarea instalaţiilor utilitare ale stadionului (încălzire, electrice – inclusiv a instalaţiei de „nocturnă”, gaze combustibile, telecomunicaţii, etc.);
  4. asigurarea marcării corespunzătoare a căilor de acces şi evacuare.

3.7.72.  Se   interzice   permiterea   accesului   spectatorilor   peste   capacitatea   maxima   a stadionului.

3.7.73. Pe lângă regulile si masurile de p.s.i. precizate în acest capitol, se vor respecta şi instrucţiunile şi precizările impuse de organele şi organismele sportive internaţionale (FIFA, UEFA, s.a.) privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive.

 

3.8. Şcoli, grădiniţe, creşe

3.8.1. Se va asigura o bună întreţinere a căilor de acces şi evacuare (culoare, case de scări, uşi etc.) interzicându-se blocarea sau reducerea lăţimii acestora.

3.8.2. Periodic, se vor efectua exerciţii de evacuare cu elevii din şcoli şi cu copii din grădiniţe, în vederea prevenirii panicii, a reducerii timpului de evacuare etc..

3.8.3. Se interzice exploatarea cu defecţiuni sau improvizaţii a instalaţiilor electrice şi de încălzire, precum şi  intervenţia unor persoane neautorizate la aceste instalaţii. Personalul de serviciu al şcolii  va fi instruit pentru aprinderea, supravegherea şi stingerea focului în sobe.

3.8.4. În  încăperile laboratoarelor se vor asigura condiţii corespunzătoare de păstrare şi utilizare a lichidelor inflamabile sau a altor substanţe periculoase. Lucrările de laborator se vor efectua numai după efectuarea instructajului de P.S.I. şi sub stricta supraveghere a profesorului de specialitate.

3.8.5. Se va urmări respectarea normelor şi regulilor de depozitare a bunurilor materiale interzicându-se păstrarea materialelor combustibile sub casele de scări, în podurile clădirilor etc..

3.8.6. Lucrările cu foc deschis se vor executa cu respectarea strictă a normelor, numai în afara orelor de program cu elevii.

3.8.7. La creşe şi grădiniţe se vor stabili din timp măsuri speciale de evacuare a copiilor în caz de pericol (pregătirea unor mijloace adecvate de evacuare, instruirea personalului, amenajarea căilor de evacuare etc.).

 

3.9. Târguri, oboare şi pieţe

3.9.1. Administratorii unor astfel de locuri publice vor lua măsuri pentru:

  • delimitarea locurilor destinate diverselor activităţi ce se desfăşoară în perimetrul târgului (comercializare animale, cereale, bunuri de consum, scânduri şi materiale de construcţii);
  • interzicerea focului deschis pe timpul desfăşurării activităţii în târguri şi pieţe;
  • depozitarea jarului de la grătarele de preparare a gustărilor calde în alte locuri decât cele special amenajate;
  • menţinerea liberă a căilor de acces şi evacuare în caz de incendiu;
  • furajele necesare pentru hrana animalelor aduse în târg vor fi aprovizionate numai în cantităţile necesare consumului pe durata târgului;
  • amenajarea şi dotarea postului de incendiu cu mijloace şi materialele de primă intervenţie;
  • stabilirea de către factorii de conducere ai târgului a modului de anunţare a incendiilor la serviciile de pompieri.

3.9.2. Reglementarea accesului autovehiculelor, astfel:

  1. în târgurile pentru autoturisme parcarea acestora se face astfel încât să se asigure gabarite corespunzătoare pentru evacuarea rapidă în caz de incendiu, precum şi intervenţia pentru stingere;
  2. în târgurile pentru autoturisme se interzice comercializarea sau distribuirea de combustibil;
  3. târgurile pentru comercializarea autovehiculelor se vor amplasa la distanţe de siguranţă faţă de vecinătăţi;
  4. se interzice introducerea în târguri a autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil;
  5. autovehiculele şi autoturismele vor fi parcate în târguri grupate, în raport de tipul, de destinaţie a lor.

 

3.10. Lăcaşuri de cult

3.10.1. Uşile de acces – evacuare să aibă deschiderea spre exterior şi să fie dimensionate corect.

3.10.2. Gabaritele traseelor de circulaţie în zona de acces a bisericilor să nu fie reduse prin amenajarea unor puncte de vânzare a obiectelor cu specific bisericesc.

3.10.3. La muzeele şi expoziţiile de carte veche sau manuscrise, instalaţiile de detectare şi  semnalizare a incendiilor să fie menţinute în stare de funcţionare.

3.10.4. Prevederea clădirilor cu sisteme adecvate  de semnalizare şi stingere a incendiilor.

3.10.5. Elementele constructive din structura podurilor, acoperişurilor, şarpantelor şi  catapetesmelor să fie protejate cu substanţe ignifuge.

3.10.6. Este interzisă exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii.

3.10.7. Se interzice utilizarea mijloacelor de încălzire fără acumulare de căldură, neomologate sau improvizate, neîntreţinerea coşurilor de fum şi a instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice.

3.10.8. Protejarea termică a coşurilor de fum faţă de elementele de construcţii combustibile.

3.10.9. În perioada sărbătorilor creştineşti, când bisericile cunosc un număr sporit de credincioşi care le frecventează, se recomandă:

  1. aducerea la cunoştinţa enoriaşilor a măsurilor de protecţie antiincendiu specifice, îndeosebi privind utilizarea focului deschis;
  2. limitarea accesului credincioşilor în incinta bisericilor peste capacitatea bisericii, în scopul evitării producerii unor accidente;
  3. supravegherea permanentă de către o persoană special desemnată  a sobelor sau altor mijloace de încălzit, pe toată durata funcţionării lor;
  4. stingerea focurilor cu scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice de încălzit, înainte de părăsirea şi încuierea bisericii;
  5. amenajarea unor locuri pentru depunerea lumânărilor aprinse, la distanţa de siguranţă faţă de elementele  combustibile din interiorul bisericii, de preferinţă în tăvi metalice umplute cu nisip;
  6. stingerea lumânărilor la terminare activităţilor şi evacuarea resturilor în locuri sigure, în afara bisericii.

3.10.10. Interzicerea depozitării materialelor inflamabile ori combustibile în poduri sau balcoane şi amenajarea  unor spaţii corespunzătoare pentru păstrarea lor.

3.10.11. Verificarea periodică, de către o persoană specializată a instalaţiilor electrice şi de paratrăsnet, precum şi a coşurilor de evacuare a fumului.

3.10.12. Dotarea lăcaşurilor de cult cu mijloace de primă intervenţie şi menţinerea acestora în stare permanentă de funcţionare.

3.10.13. Marcarea vizibilă a ieşirilor şi stabilirea modului de evacuare a persoanelor în caz de pericol pentru evitarea producerii de accidente.

3.10.14. Obţinerea  autorizaţiei de P.S.I. pentru biserici, case de rugăciuni şi alte clădiri de cult  destinate publicului, indiferent de aria constructivă sau desfăşurată.

3.10.15. La terminarea activităţilor se vor verifica toate încăperile şi întreaga clădire va fi deconectată de la reţeaua electrică.

3.10.16. Clădirile de cult, indiferent de capacitatea maximă simultană, vor avea asigurate cel puţin două căi de evacuare a persoanelor, distincte şi independente. Excepţie fac cele cu capacitatea maximă simultană de 30 persoane.

3.10.17. Clădirile de cult cu subsol, vor avea asigurat accesul separat al subsolului şi în cazul in care acesta cuprinde spaţii funcţionale necesare cultului, se pot realiza şi circulaţii interioare între subsol şi parter, cu condiţia ca acestea să fie prevăzute cu uşi rezistente la foc minimum 30 de minute şi echipate cu dispozitive de autoînchidere sau  închidere automată in caz de incendiu.

3.10.18. Amplasarea clădirilor de cult, de regulă, se realizează independent la distanţă faţă de clădiri învecinate;  În cadrul ansamblurilor mănăstireşti, clădirile de cult pot fi comasate sau grupate cu alte construcţii ale mănăstirii, în cadrul compartimentelor de incendiu normate.

3.10.19. Utilizarea focului deschis (lumânări, candele, etc.) în clădirile de cult este admisă numai în condiţiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor şi, după caz, numai în locurile stabilite şi amenajate corespunzător.

3.10.20. Clădirile de cult cu capacitatea de 30 de persoane şi mai mult, vor avea uşile de evacuare cu deschiderea în exterior.

3.10.21. Clădirile de cult prevăzute cu locuri fixe (scaune, bănci, strane), vor avea acest mobilier fixat de pardoseală ori pereţi, sau solidarizat pe pachete de scaune (bănci), conform prevederilor art. 4.1.45. din Normativul P.118/1999.

3.10.22. Instalaţiile utilitare aferente clădirilor de cult (sanitare, electrice, încălzire, ventilare, etc.), se proiectează şi realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice acestora.

3.10.23. Clădirile de cult vor avea asigurat accesul autospecialelor de in caz de incendiu, cel puţin la o faţadă.

 

CAPITOLUL IV.  REGULI ŞI MĂSURI PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR  SPECIFICE UNOR SECTOARE DE ACTIVITATE

 

4.1. Garaje şi platforme de parcare

4.1.1. La clădirile şi construcţiile destinate parcării autovehiculelor se va respecta capacitatea de garare stabilită în funcţie de GRF a construcţiei şi de tipul autovehiculelor. Garajele auto vor fi dotate cu instalaţii şi utilaje precum şi materiale de stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare.

4.1.2. Garajele trebuie prevăzute cu sisteme de ventilaţie şi aerisire naturală sau mecanică pentru evacuarea vaporilor de benzină şi a gazelor de ardere.

4.1.3. Iluminarea garajelor se va face electric, cu instalaţii de tip etanş. Lămpile portative vor fi armate, iar cablul nu va fi aşezat pe căile de acces şi va fi ferit de loviri.

4.1.4. Încălzirea garajelor se va face cu instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă, aer sau abur. Încălzirea cu sobe este admisă numai în garaje cu capacitatea de cel mult 5 autocamioane sau 10 autoturisme. În acest caz, uşiţele de alimentare a sobelor trebuie instalate în exteriorul garajelor.

4.1.5. În interiorul garajelor nu este admisă utilizarea sobelor metalice, reşourilor electrice precum şi a improvizaţiilor de orice natură.

4.1.6. Este interzisă introducerea în garaj a următoarelor autovehicule:

  1. încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;
  2. cu rezervoarele de carburanţi fisurate, sparte, cu capace lipsă sau deteriorate
  3. care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
  4. cu motoarele şi ţevile  de eşapament  supraîncălzite  sau fără  tobe de eşapament;
  5. cu instalaţia electrică defectă, prezentând pericol de incendiu.

4.1.7. În interiorul garajelor nu este permisă păstrarea bidoanelor cu combustibili lichizi, unguenţi sau alte materiale combustibile precum şi depozitarea chiar temporară a altor obiecte sau materiale care nu fac parte din inventarul garajelor sau al autovehiculelor.

4.1.8. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto se va face numai în locuri special amenajate, în timpul zilei, numai în cazuri excepţionale în timpul nopţii la lumina lămpilor electrice protejate. Pe timpul alimentării, motorul va fi oprit. Nu este admisă alimentarea autovehiculelor în interiorul garajelor.

4.1.9. În cazul revărsării carburanţilor sau lubrefianţilor pe pardoseala garajului, petele se vor acoperi imediat cu nisip, după îmbibare va fi imediat evacuat în locuri ce nu prezintă pericol de incendiu.

4.1.10. Este interzisă evacuarea reziduurilor combustibile la gurile de canalizare.

4.1.11. Cârpele,  câlţii şi în general materialele textile folosite la curăţarea şi la ştergerea mâinilor sau a unor piese îmbibate cu carburanţi sau ulei, vor fi depuse în lăzi metalice prevăzute cu capace de închidere, care se evacuează la sfârşitul zilei de lucru în locurile stabilite în acest scop.

4.1.12. În timpul examinării motorului (carburator, conducte de carburanţi) şi a rezervorului de combustibil nu se lucrează cu foc deschis în apropiere.

4.1.13. Rezervorul şi conductele de carburanţi ale vehiculului trebuie să fie în buna stare şi să nu prezinte fisuri şi pierderi de carburanţi.

4.1.14. Sistemul de alimentare şi carburaţie, instalaţia electrică, de aprindere şi iluminat ca şi sistemul de frânare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare.

4.1.15. Conductorii electrici trebuie să fie neîntrerupţi, bine izolaţi, contactele bine fixate.

4.1.16. Motorul, frâna şi conductele electrice trebuie curăţate de scurgerile de ulei, praf etc..

4.1.17. În cazul vărsării accidentale în garaj a benzinei sau a altor produse inflamabile, se vor lua următoarele măsuri:

  1. se opresc motoarele autovehiculelor;
  2. se întrerupe intrarea sau ieşirea autovehiculelor în şi din garaj;
  3. se deschid uşile şi ferestrele garajului;
  4. se curăţă produsul inflamabil sau benzina scursă cu nisip, prin ştergerea cu cârpe din bumbac sau prin spălarea cu apă.

4.1.18. Pornirea motoarelor se va face numai după terminarea curăţirii produsului inflamabil scurs şi după asigurarea că încăperea garajului a fost eliberată de aceste gaze până la limitele care nu prezintă nici un pericol de incendiu sau de explozie.

4.1.19. Acumulatoarele autovehiculelor se vor încărca numai în încăperi special amenajate. Se interzice încărcarea acestora în garaje.

4.1.20. În interiorul garajelor este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.), pentru încălzirea motorului sau pentru executarea unor lucrări de sudură, lipire etc..

4.1.21. Punerea motorului în funcţiune în scopul scoaterii sau introducerii autovehiculului în garaj se va face numai după aerisirea prealabilă a acestuia.

4.1.22. Este interzisă folosirea benzinei sau a petrolului pentru curăţirea în garaje a pardoselilor, mâinilor, îmbrăcămintei sau a pieselor.

4.1.23. Aşezarea autovehiculelor în garaje se va face astfel încât să se păstreze spaţiul între ele (0,7 m când sunt alăturate, 1 m când sunt spate în spate) şi între ele şi pereţi. În acest sens se vor marca pe pardoseală atât spaţiile pentru garare cât şi cele ce trebuie să fie libere, în funcţie de poziţia uşilor de evacuare.

4.1.24. Pe lângă normele de P.S.I., orice garaj va avea şi un plan de evacuare cu indicarea precisă a operaţiunilor de efectuat în caz de incendiu şi a mijloacelor ce vor fi folosite pentru evacuarea rapidă. Normele de P.S.I. şi planul de evacuare se vor afişa în locuri vizibile, vor fi prelucrate cu lucrătorii din subordine de către şeful garajului, pentru a fi cunoscute şi respectate.

4.1.25. Cheile de contact ale maşinilor trebuie păstrate la poartă.

4.1.26. Platformele exterioare de parcare se vor amplasa faţă de construcţiile vecine, în funcţie de pericolul şi de GRF al acestora.

4.1.27. Platformele de parcare se întreţin în perfectă stare de curăţenie. Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi. Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor autovehiculelor sau în vederea menţinerii în stare de funcţionare (caldă) a celor aflate pe platforma de parcare.

4.1.28. Este interzisă amplasarea autovehiculelor pe căile de acces ale platformelor de parcare.

4.2. Ateliere de întreţinere şi reparaţii auto

4.2.1. În atelierele de întreţinere se vor introduce numai numărul de autovehicule corespunzător prevederilor proiectului. Numărul de autovehicule ce se vor introduce în secţiile de întreţinere, amenajate în clădiri care iniţial au avut altă destinaţie, se va stabili astfel:

  1. între autovehicule să existe spaţiile minime impuse de procesul tehnologic respectiv;
  2. să se asigure evacuarea rapidă a autovehiculelor din interiorul atelierului în caz de incendiu.

Spaţiile minime prevăzute între autovehicule sunt:

  1. 1,2 m între două autovehicule aşezate alături (paralele) precum şi între autovehicul şi perete (autovehiculul paralel cu peretele);
  2. 1,2 m între două autovehicule aşezate unul în spatele celuilalt. Distanţa se măsoară de la planul oblonului, de la spatele autovehiculului din faţă, până la bara de protecţie a autovehiculului din spate;
  3. 1,5 m de la spatele autovehiculului până la perete;
  4. 1 m de la partea din faţă a autovehiculului la un banc de lucru aşezat la perete.

4.2.2. La autovehiculele aduse în atelierele de reparaţii, combustibilul din rezervoare trebuie să fie evacuat, iar legăturile de la acumulator desfăcute.

4.2.3. Degresarea, curăţarea şi spălarea pieselor în secţiile de întreţinere se va face numai în băi cu soluţie de sodă caustică încălzită. Petrolul lampant sau motorina se pot folosi numai în cantităţi mici la spălarea pieselor şi numai în băi speciale, cu capace, amenajate în locuri ferite de pericolul aprinderii sau incendierii. Băile care folosesc cantităţi mai mari de solvenţi trebuie amplasate în încăperi separate, respectându-se cu stricteţe normele de P.S.I. (interzicerea fumatului, a sudurii, a folosirii lămpilor de benzină). În aceste încăperi se va asigura o bună aerisire (hote de aspiraţie, montate deasupra băii, instalaţii mecanice de ventilaţie).

4.2.4. Deşeurile combustibile (uleiuri, unsori) provenite de la mecanismele autovehiculelor aflate în revizie sau în reparaţii vor fi colectate în vase speciale acoperite cu capac ce vor fi evacuate din atelier, la terminarea lucrului.

4.2.5. Cârpele îmbibate cu ulei, unsori, se vor depune în cutii metalice cu capac care, la sfârşitul zilei de lucru se vor evacua în locuri stabilite sau amenajate pentru aceasta. De asemenea, reziduurile de pe pardoseală se colectează cu nisip care se adună şi se evacuează din secţie.

4.2.6. Este interzis a se depozita, în interiorul secţiilor şi atelierelor de reparaţii auto, bidoane care conţin carbid, vopsele, diluanţi, cauciucuri, cherestea şi în general, orice alt material combustibil.

4.2.7. Lucrările de sudură la autovehicule se vor face numai după înlăturarea uleiului şi curăţarea pieselor. Operaţia de sudare a rezervorului de benzină se va face numai după purjarea acestuia cu aburi, apă caldă.

4.2.8. Sunt interzise:

  1. sudura sub autovehicul înainte de curăţarea acestuia de ulei;
  2. sudura la caroserie fără a se lua măsuri de protecţie a capitonajelor, conductelor de carburanţi, conductelor electrice;
  3. sudura la rezervorul de combustibil al autovehiculului, fără o prealabilă curăţare radicală interioară a acestuia;
  4. folosirea canistrelor de benzină şi ulei necorespunzătoare (fără capac etanş, nerezistente, uzate sau din material plastic).

4.2.9. Este interzisă folosirea în interiorul staţiei de întreţinere a lămpilor de benzină sau a focului deschis pentru diverse necesităţi de ordin tehnologic, în afară de locurile special amenajate în acest scop.

4.2.10. Aprinderea focurilor la cuptoarele forjelor sau la cuptoarele de tratament termic, la cazane de calorifere, cazane de vulcanizare, încălzitoare mobile, funcţionând cu combustibil lichid sau cu gaze se va face cu mare atenţie pentru a nu se acumula în cuptor gaze care ar putea exploda în momentul introducerii flăcării pentru aprindere. În acest scop, se vor respecta următoarele reguli:

  1. înainte de aprindere se va ventila cuptorul până la evacuarea completă a gazelor nearse, care eventual ar exista în interiorul acestuia;
  2. focul în cuptor va fi permanent supravegheat de o persoană instruită în acest sens.

4.2.11. Pentru asigurarea unei intervenţii imediate în caz de incendiu, secţiile vor fi dotate cu mijloace de stingere iar pentru evacuarea rapidă a autovehiculelor se va întocmi un plan de evacuare cu indicarea precisă a operaţiunilor ce trebuie efectuate şi a utilajelor ce vor fi folosite în acest scop.

 

4.3. Autovehicule care pleacă în cursă

4.3.1. Înainte de a pleca în cursă, şefii de garaje şi ajutoarele lor vor organiza verificarea tuturor autovehiculelor pentru prevenirea incendiilor şi vor da instrucţiuni speciale şoferilor, menţionându-se acest lucru în foaia de parcurs a autovehiculului, dacă este cazul. La autovehiculele aflate în parcurs sunt interzise:

  1. staţionarea în apropierea focurilor deschise;
  2. staţionarea în medii cu lichide uşor inflamabile;
  3. staţionarea pe terenuri acoperite cu păioase sau lângă şire de paie uscate.

4.3.2. Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu sticlă, furtun racordat la bidoane sau prin alte sisteme improvizate).

4.3.3. Înainte de plecarea în cursă, se va verifica: starea tehnică a maşinii, reglajul la instalaţiile de alimentare (dacă prezintă scurgeri de ulei trebuie luate măsuri imediate pentru remedierea deficientelor constatate), de eşapare, instalaţia electrică. Se interzice plecarea în cursă cu defecţiuni la instalaţia de alimentare şi electrică.

4.3.4. Este interzisă folosirea focului deschis în cabinele autobuzelor, microbuzelor şi autocamioanelor.

4.3.5. Este interzis a se transporta în autobuzele destinate transportului în comun, în autoturisme sau în cabinele autocamioanelor butelii cu gaze lichefiate şi substanţe inflamabile.

4.3.6. La încărcarea, descărcarea autocisternelor de combustibil se va asigura legarea acestora la pământ, pentru scurgerea electricităţii statice.

4.3.7. La autocisternele de transport combustibil se vor verifica, înainte de plecarea în cursă, vanele şi conductele pentru a se evita scurgerile care pot produce incendierea autovehiculelor. Autocisternele vor purta inscripţii avertizoare de pericol şi vor fi dotate cu mijloace de stingere.

 

4.4. Autostivuitoare, electrocare, electrostivuitoare

4.4.1. În timpul staţionării se va evita blocarea drumului sau a culoarelor de circulaţie precum şi oprirea în pantă.

4.4.2. Este interzisă supraîncărcarea vehiculului sau transportarea de materiale periculoase (lichide inflamabile, explozive) fără a se lua măsuri speciale de siguranţă.

4.4.3. Mijloacele de transport se vor păstra în perfectă stare de curăţenie şi funcţionare, asigurându-se un control şi o întreţinere corespunzătoare.

4.4.4. Întreţinerea vehiculului se va face astfel ca frânele să funcţioneze normal, să nu prezinte scurgeri de ulei sau carburanţi, conductele electrice să fie în bună stare (vor fi înlocuite cele avariate) legăturile să aibă contacte fixe etc..

4.4.5. Este interzisă folosirea electrocarelor, electrostivuitoarelor care au partea electrică necapsulată sau care prezintă defecţiuni, în medii cu pericol de incendiu sau explozie.

4.4.6. Utilizarea electrocarelor, a electrostivuitoarelor şi autostivuitoarelor se va face astfel încât să se evite supraîncălzirea rezistenţelor electrice, a cutiei de viteze, frânelor etc..

4.4.7. Electrocarele care circulă în instalaţii cu pericol de incendiu cât şi electrostivuitoarele vor fi omologate pentru a lucra în mediu exploziv şi vor fi marcate vizibil cu o placă ANTIEX, sau cu specificarea că pot circula în secţiile respective.

4.4.8. Este interzisă gararea electrocarelor, electrostivuitoarelor şi autostivuitoarelor în încăperile unde se depozitează ori se prelucrează material combustibil.

 

4.5. Staţii de pompe

4.5.1. Este interzisă utilizarea pompelor care nu corespund condiţiilor de temperatură şi presiune pentru care au fost instalate.

4.5.2. Este interzisă utilizarea pompelor acţionate prin curele de transmisie în casele de pompe care vehiculează produse volatile sau cu temperatură de inflamabilitate sub 450 C.

4.5.3. Pornirea pompelor acţionate cu aburi se va face numai după ce s-a procedat la scurgerea condensului şi încălzirea cilindrilor cu aburi.

4.5.4. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor de înaltă presiune, cu produse calde sau reci care pot genera presiuni mai mari decât acelea de regim, care nu sunt prevăzute cu supape de siguranţă montate pe conductele de refulare. Supapele de siguranţă vor avea evacuările legate la conductele de aspiraţie ale pompelor.

4.5.5. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor dacă pe conductele de refulare ale acestora nu sunt montate manometre în stare de funcţionare.

4.5.6. În cazul pompelor de produse fierbinţi cu temperaturi de peste 2000 C este interzisă punerea lor în funcţiune dacă piesele de presare a garniturilor de la cutiile de etanşare nu au contrapiuliţe.

4.5.7. Pompele de alimentare a cuptoarelor în funcţiune se vor supraveghea continuu cu ajutorul unuia sau a mai multor aparate de măsură şi control, indicatoare şi înregistratoare, de către personalul instalaţiei, conform instrucţiunilor de serviciu. De asemenea, se va supraveghea continuu nivelul de lichid în recipientele din care trag pompele calde care alimentează cuptoarele.

4.5.8. Este interzisă orice operaţie de demontare la pompele calde în timpul funcţionării acestora sau în timp ce conţin material sub presiune.

4.6.  Staţii de compresoare

4.6.1. Amplasarea compresoarelor şi aparatelor de măsură şi control trebuie făcută astfel încât să permită o supraveghere fără dificultăţi.

4.6.2. Aparatele de măsură şi control (A.M.C.) trebuie să fie bine iluminate iar parametrii de funcţionare limită (presiune maximă, temperatură maximă) să fie marcaţi vizibil.

4.6.3. Este interzisă cu desăvârşire exploatarea unor instalaţii având A.M.C. defecte.

4.6.4. Uşile şi ferestrele staţiei de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior.

4.6.5. Prizele de aer proaspăt pentru alimentarea compresoarelor vor fi ferite de surse de gaze sau de vapori inflamabili.

4.6.6. În cazul instalaţiilor cu două sau mai multe trepte de comprimare se va monta un manometru pentru fiecare cilindru al cărui volum depăşeşte 5000 cm3 precum şi dispozitive de siguranţă pentru limitarea presiunii. Fac excepţie compresoarele centrifugale.

4.6.7. Este interzisă montarea între supapele de siguranţă şi compresor a robinetelor de închidere.

4.6.8. Înainte de pornirea compresorului se va verifica nivelul de ulei, instalaţia de ungere şi funcţionarea corectă a răcitorului intermediar. Ungerea compresoarelor de aer se va efectua în cantităţile prevăzute de proiectanţi şi constructori cu uleiuri care au vâscozitatea şi punctul de aprindere bine stabilite.

4.6.9. Se va evita un consum exagerat de ulei, care poate duce la aprinderea lui în cazul supraîncălzirii aerului, la ieşirea din compresor.

4.6.10. Curăţarea şi verificarea conductelor rezervoarelor de aer comprimat se va face conform instrucţiunilor fabricilor furnizoare. Este interzisă cu desăvârşire curăţirea părţilor interioare ale ţevilor şi rezervoarelor cu benzină sau cu produse similare şi care pot produce incendii sau explozii la pornirea instalaţiei.

4.6.11. Este interzisă, de asemenea, dezgheţarea conductelor de aer cu surse de căldură cu foc deschis.

4.6.12. Între compresor şi rezervorul tampon nu trebuie montate ventilele de închidere, pentru a se evita pericolul de explozie datorat creşterii presiunii în cazul în care ventilul de închidere ar fi fost închis.

4.6.13. În scopul evitării producerii scânteilor – apărute prin descărcări electrostatice – se va asigura legarea la pământ a tuturor părţilor metalice ale instalaţiilor de comprimare a aerului.

4.6.14. Este interzisă amplasarea conductelor din reţeaua de aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise sau lângă pereţi calzi. Temperatura aerului din reţeaua de distribuire să fie cu cel puţin 750/0 mai scăzută decât cea de aprindere a uleiului folosit pentru ungerea instalaţiei.

4.6.15. Se va evita pozarea conductelor de aer comprimat neîngropate pe sub reţelele electrice. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se vor prevedea plase sau alte dispozitive pentru a împiedica stabilirea unui contact direct între reţeaua de aer comprimat şi firele electrice sub tensiune.

4.6.16. În cazul scăpărilor de gaze combustibile de la presa garniturilor unui compresor în funcţiune se va proceda la oprirea acestuia şi punerea în funcţiune a compresorului de rezervă luându-se măsuri de remediere a defecţiunii compresorului scos din funcţiune.

4.7.  Staţii de reglare a gazelor

4.7.1. Clădirile staţiilor de reglare a gazelor nu vor avea etaje sau subsoluri şi vor fi marcate cu inscripţii STAS de atenţionare şi avertizare.

4.7.2. Pardoseala şi tâmplăria încăperilor staţiei vor fi incombustibile. Părţile mobile ale tâmplăriei vor fi protejate cu materiale care nu produc scântei prin lovire.

4.7.3. Geamurile, ferestrele staţiei de reglare a gazelor vor fi mate sau vopsite în culori albe, grosimea geamurilor va fi de 2 mm, iar suprafaţa totală a acestuia se va stabili conform prevederilor normelor de P.S.I..

4.7.4. În încăperile staţiilor de reglare a gazelor se va asigura în permanenţă ventilarea naturală.

4.7.5. Iluminatul exterior al staţiei de reglare a gazelor se va efectua de reflectoare aşezate în exterior, la o distantă de 0,5 m de fereastră sau luminator, sau din interior cu instalaţii de iluminat tip antiexploziv.

4.7.6. În încăperile staţiei de reglare, se interzice utilizarea unor improvizaţii la instalaţiile electrice (iluminat, curenţi slabi).

4.7.7. Conductele care pornesc de la staţie vor fi marcate vizibil pentru a se cunoaşte direcţiile către consumatori, astfel ca, în caz de accident, avarie, etc. să se poată asigura închiderea rapidă a fiecărei conducte în parte.

4.7.8. La conductele de intrare în staţiile de reglare a gazelor se va monta un dispozitiv de siguranţă, care va închide conducta când presiunea la ieşire depăşeşte valoarea maximă sau minimă admisă.

4.7.9. Sistemele şi dispozitivele de siguranţă vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare, ele vor fi verificate periodic conform graficelor stabilite.

4.7.10. Intrarea şi ieşirea conductelor din clădirea staţiei de reglare a gazelor se va face prin pereţi şi numai prin tuburi de protecţie.

4.7.11. În încăperea staţiei de reglare a gazelor cât şi în jurul ei sunt interzise executarea lucrărilor cu foc deschis (sudură) precum şi depozitarea oricăror materiale combustibile.

4.7.12. La executarea reparaţiilor în caz de avarie sau de lucrări în interiorul staţiei se vor folosi scule şi unelte care nu provoacă scântei prin lovire.

4.7.13. Lucrările vor fi executate numai de muncitori calificaţi şi instruiţi în acest scop.

4.7.14. În încăperile staţiilor de reglare a gazelor este interzis a se face foc. În cazul în care încălzirea este necesară, aceasta se va face numai cu sistemele prevăzute de prescripţiile tehnice de specialitate.

4.8. Staţii pentru încărcat acumulatoare

4.8.1. Pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice din încăperile de încărcare a bateriilor de acumulatoare se vor respecta prevederile legale în vigoare.

4.8.2. În încăperile destinate încărcării acumulatoarelor şi în care există pericol de explozie, se vor respecta următoarele reguli:

  1. instalaţia electrică şi de ventilaţie trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare;
  2. fumatul sau folosirea focului deschis sunt cu desăvârşire interzise;
  3. depozitarea vaselor cu acizi, bacurilor şi altor materiale este interzisă (acizii se vor păstra într-o încăpere special amenajată);
  4. legăturile la bornele acumulatoarelor se vor face numai cu dispozitive speciale, interzicându-se improvizaţiile.

4.8.3. Camerele de acumulatoare trebuie să fie permanent ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, în descărcare sau în repaus. Principalul scop al ventilaţiei este diluarea amestecului de hidrogen pentru înlăturarea pericolului de explozie (3,8-750/0 volum hidrogen, temperatura de aprindere fiind de 5800C).

4.8.4. Golurile şi canalele de ventilaţie pentru instalaţiile de ventilare nu trebuie să aibă nici o legătură cu celelalte canale de ventilaţie ale clădirii, nici cu coşurile de fum.

4.8.5. Instalaţiile electrice vor fi de construcţie corespunzătoare mediului. Nu se vor monta în interiorul camerelor de acumulatoare, întrerupătoare, prize sau alte elemente care pot produce arcuri electrice.

4.9.  Staţii de alimentare cu carburanţi

4.9.1. Pentru proiectare, execuţie şi exploatare se vor respecta prevederile normativului N.P. 004-1996 – în scopul satisfacerii cerinţelor de siguranţă la foc pe întreaga durată de existenţă a acestora, denumite şi BENZINĂRII.

4.9.2. Conductele şi rezervoarele vor fi controlate permanent în ce priveşte etanşeitatea.

4.9.3. Capacele rezervoarelor vor fi prevăzute cu garnituri de cauciuc.

4.9.4. Opritoarele de flăcări de pe conductele de aerisire a rezervoarelor vor fi întreţinute şi menţinute în stare bună de utilizare.

4.9.5. Golirea rezervoarelor în vederea verificărilor şi reparaţiilor se va efectua cu pompe acţionate prin motoare protejate antiexploziv sau alte sisteme ce nu prezintă pericol de incendiu sau explozie.

4.9.6. Nu se va umbla cu foc deschis şi nu se va fuma pe o rază de 50 m de la locurile unde ar putea avea loc degajări de vapori inflamabili.

4.9.7. Alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor se va face la lumină corespunzătoare, cu motorul oprit, ajutajul va face contact cu rezervorul fără lovire, se va evita deversarea carburantului. Se recomandă coborârea pasagerilor din autovehicule pe timpul alimentării acestora cu carburanţi.

4.9.8. Scurgerile de benzină se vor îndepărta înainte de pornirea autovehiculului, prin acoperirea acestora cu nisip care după îmbibare se va ridica şi se va transporta la loc ferit.

4.9.9. Este interzisă alimentarea autovehiculelor din vase deschise, cu excepţia motoarelor care necesită alimentarea cu amestecuri de benzină şi ulei.

4.9.10. Motoarele şi echipamentele electrice aferente pompelor vor fi menţinute cu gradul de protecţie antiexploziv prevăzut. Este interzisă înlocuirea acestora cu altele având grad de protecţie mai scăzut.

4.9.11. Este interzisă folosirea benzinei pentru curăţenie.

4.9.12. Se interzice distribuirea carburanţilor în vase din materiale plastice.

4.9.13. În incinta staţiei se vor folosi numai scule antiscântei.

4.9.14. Se interzice orice fel de reparaţii la autovehicule în incinta staţiei.

4.10. Staţii de acetilenă

4.10.1. Amenajarea staţiilor de acetilenă în subsolurile clădirilor este interzisă.

4.10.2. Încălzirea încăperilor în staţiile de acetilenă se va face numai cu apă caldă ce nu va depăşi 1000 C.

4.10.3. În staţiile de acetilenă nu este admis ca temperatura să scadă sub 50 C.

4.10.4. Încăperile pentru generatoarele de acetilenă trebuie prevăzute cu o bună ventilaţie, naturală sau mecanică.

4.10.5. Pentru producerea acetilenei se vor folosi numai generatoare şi aparate omologate şi în perfectă stare de funcţionare.

4.10.6. Înainte de pornirea generatoarelor de acetilenă, întreaga instalaţie va fi suflată cu gaze inerte (azot).

4.10.7. La exploatarea generatoarelor de acetilenă, trebuie controlată etanşeitatea legăturilor. Controlul se va face numai cu emulsie de apă şi săpun.

4.10.8. Pentru prevenirea posibilităţii de autodescompunere a acetilenei trebuie controlat regimul de temperatură al funcţionării generatorului şi presiunea gazului.

4.10.9. Pentru evitarea creşterii rapide a presiunii şi supraîncălzirii acetilenei, se interzice încărcarea generatorului cu praf de carbid sau carbid cu granulaţie mai mică decât cea indicată în cartea tehnică.

4.10.10. Presiunea maximă admisă pentru acetilena din generator sau de pe conducte va fi de 1,5 at. Se vor monta dispozitive de siguranţă şi manometre, pe care presiunea maximă de lucru va fi marcată vizibil.

4.10.11. Pentru prevenirea supraîncălzirii acetilenei, încărcarea şi curăţarea de nămol trebuie făcută corect, iar alimentarea cu apă trebuie făcută fără defecţiuni.

4.10.12. Supapele hidraulice de pe conducte pentru protejarea reţelei de distribuţie şi a generatorului, se vor controla înainte de începerea sudării precum şi la intervale de timp indicate în cartea tehnică.

4.10.13. Temperatura apei şi a tuturor părţilor generatorului nu trebuie să depăşească valorile stabilite de norme.

4.10.14. Generatorul de acetilenă trebuie reîncărcat numai după descompunerea rapidă a carbidului, după îndepărtarea nămolului, spălarea şi uscarea dispozitivului de încărcare. Ultima încărcare a carbidului în generator trebuie făcută în aşa fel încât până la sfârşitul lucrului carbidul să poată fi complet descompus.

4.10.15. Deasupra locului de descărcare a nămolului, în încăperi trebuie prevăzute hote de ventilaţie locală. Nămolul de carbid scos din generatoare se va depozita în gropi amenajate în afara încăperii de generatoare. Lângă gropile de nămol trebuie să se afişeze pancarde cu interzicerea fumatului şi a focului deschis.

4.10.16. Nu este admis transportul generatoarelor în stare încărcată.

4.10.17. La repararea generatorului trebuie luate măsuri de prevenire a exploziilor; înainte de reparaţie generatorul se spală de trei ori cu apă, se usucă şi se suflă cu gaze inerte.

4.10.18. Pe timp de iarnă, după terminarea lucrului, generatoarele din încăperile lipsite de încălzire trebuie complet golite de apă. Gheaţa va fi dezgheţată numai cu apă caldă sau aburi. Vasele în care apa s-a încălzit la flacără deschisă nu vor fi apropiate de locul de aşezare al generatorului îngheţat. Gheaţa formată sub generatoare nu se va tăia sau străpunge de răngi sau alte obiecte care produc scântei.

4.10.19. În staţiile de acetilenă neprevăzute cu covoare de cauciuc sau mase plastice, se interzice purtarea încălţămintelor ce pot produce scântei (cu ţinte, blacheuri etc.).

4.10.20. Repararea robinetelor de la conductele de gaze se va face numai după evacuarea întregii cantităţi de gaze din interior şi din încăperea respectivă.

4.10.21. Distribuţia gazelor combustibile şi a oxigenului de la racordurile de alimentare se va face numai prin furtun armat.

4.11. Ateliere de prelucrare a metalelor

4.11.1. La executarea operaţiunilor de prelucrare a metalelor cu scule aşchietoare, se va evita încălzirea excesivă a maşinilor-unelte şi aruncarea şpanului sau aşchiilor încinse pe materiale combustibile.

4.11.2. Prelucrarea metalelor şi a aliajelor cu conţinut de magneziu, aluminiu, titan etc. ale căror pulberi sunt pirofore, se va executa cu multă atenţie, ţinându-se seama că şpanul şi pulberile metalice rezultate se pot aprinde, provocând astfel incendii şi explozii. Deşeurile rezultate de la prelucrarea acestor aliaje vor fi colectate în recipiente închise şi vor fi distruse prin ardere, în locuri special amenajate.

4.11.3. Bumbacul, cârpele, câlţii şi în general, materialele textile ce s-au folosit la curăţarea pieselor şi care, fiind îmbibate cu ulei, prezintă pericol de autoaprindere, vor fi colectate în cutii metalice şi evacuate la sfârşitul lucrului în locuri special amenajate pentru aceasta.

4.11.4. Se interzice folosirea abajururilor improvizate din hârtie sau din alte materiale combustibile.

4.11.5. La controlul cutiilor de viteze, angrenajelor etc. nu se va folosi pentru iluminat flacăra deschisă, vor fi utilizate numai lămpi portative armate, conectate la tensiuni de maxim 24 V.

4.11.6. Se interzice instalarea polizoarelor şi în general a oricăror maşini care produc scântei în locurile unde se pot degaja gaze combustibile, sau în imediata vecinătate a acestor locuri.

4.11.7. Ciocanele de lipit utilizate în ateliere, când sunt încinse, se vor păstra pe suporturi incombustibile. De asemenea, se interzice folosirea sau lăsarea ciocanului de lipit în apropierea materialelor combustibile.

4.11.8. Ciocanele de lipit ce se încălzesc la foc trebuie asigurate în aşa fel încât să nu cadă pe pardoseală, iar cele electrice se vor ţine în priză doar atâta timp cât sunt folosite.

4.11.9. Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit, reşourile şi alte aparate cu foc deschis, nu vor fi lăsate în funcţiune fără a fi supravegheate.

4.11.10. Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se face numai cu soluţii neinflamabile.

4.11.11. Decaparea cu acid azotic a metalelor neferoase se face numai în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.

4.11.12. Prepararea soluţiilor diluate din acizi concentraţi pentru decapări se va face numai de personal calificat, evitându-se contactul acizilor cu materiale combustibile.

4.11.13. La folosirea lămpilor cu benzină se vor respecta următoarele reguli:

  1. alimentarea cu benzină se va face numai după ce arzătorul s-a răcit complet, iar rezervorul se va umple numai cu 3/4 din volumul său;
  2. dopul orificiului de alimentare va fi bine înşurubat, fiind prevăzut cu garnitura corespunzătoare;
  3. aprinderea lămpii de benzină se va face la cel puţin 5 m de orice material combustibil;
  4. lămpile de lipit vor fi prevăzute cu un sistem de siguranţă reglat la presiunea de lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 l trebuie prevăzute cu manometre;
  5. este interzisă reducerea presiunii prin şurubul pentru aer şi prin orificiul de alimentare atunci când lampa este aprinsă;
  6. lămpile de benzină nu trebuie demontate şi reparate lângă surse de foc deschis. De asemenea, se interzice scoaterea combustibilului din rezervor, lângă surse de foc;
  7. se interzice folosirea lămpii de benzină în încăperi în care se află lichide combustibile, substanţe explozive sau surse de gaze;

4.12. Ateliere de tapiţerie şi velatură

4.12.1. În atelierele de tapiţerie şi velatură se interzice:

  1. folosirea focului deschis sau a lămpilor de benzină;
  2. folosirea reşourilor;
  3. depozitarea uleiurilor şi a materialelor inflamabile;
  4. folosirea instalaţiilor de iluminat electric sau de forţă în stare defectă sau improvizate;
  5. contactul corpurilor incandescente sau supraîncălzite cu orice fel de materiale folosite în cadrul lucrărilor de tapiţerie sau cu alte elemente combustibile;
  6. folosirea instalaţiilor de încălzire fără acumulare de căldură (a sobelor metalice sau a sobelor cu acumulare de căldură) având uşiţele de alimentare în interiorul secţiei.

4.12.2. În atelierele de tapiţerie şi velatură, instalaţia de iluminat electric şi de forţă trebuie să fie de tip etanş la praf.

4.12.3. În atelierele de tapiţerie şi velatură se va păstra o perfectă ordine şi curăţenie. Încăperile destinate acestor lucrări se vor prevedea cu o bună ventilaţie.

4.12.4. Încălzirea atelierelor de tapiţerie şi velatură se va face prin instalaţii cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune. Radiatoarele de încălzire şi conductele instalaţiei de încălzire vor fi în permanenţă curăţate de praf, de scame şi de alte obiecte combustibile.

4.12.5. Materialele combustibile se depozitează la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de instalaţia de încălzire şi iluminat.

4.12.6. În atelierele de tapiţerie şi velatură şi anexele lor, zilnic la terminarea programului de lucru, se va curăţa praful de pe instalaţia de iluminat, de încălzit, de forţă şi de pe pereţi, se vor evacua deşeurile, talajul şi tot gunoiul industrial rezultat în urma desfăşurării procesului tehnologic.

4.12.7. Se interzice depozitarea în atelierele de tapiţerie şi velatură a materialelor în cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb.

4.12.8. Pentru stingerea incendiilor la astfel de ateliere se folosesc mijloacele iniţiale de stingere din dotare (stingătoare cu spumă chimică, cu praf şi CO2) şi apă pulverizată din reţeaua de hidranţi.

4.12.9. La lucrul cu spumă chimică şi apă se vor proteja motoarele electrice pentru a nu le degrada. De asemenea, instalaţiile de forţă şi iluminat vor fi scoase de sub tensiune.

4.13. Gări, depouri, aeroporturi

4.13.1. Rezervoarele de păcură de pe tenderele locomotivelor şi cele de motorină de pe LDE, LDH, automotoare, conductele şi valvele de alimentare vor fi perfect etanşe. Combustibilul nu trebuie să deverseze sau să se scurgă din rezervoare.

4.13.2. Injectoarele de păcură şi motorină se vor menţine în perfectă stare de curăţenie, iar manipularea instalaţiilor de alimentare cu păcură şi motorină de pe locomotive, automotoare  etc. se va face cu mare atenţie şi numai în locurile stabilite.

4.13.3. În procesul tehnologic de echipare şi alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi a locomotivelor şi a celorlalte vehicule care folosesc asemenea combustibili, este interzis fumatul sau folosirea focului deschis pentru orice intervenţie, precum şi aruncarea sau depozitarea în această zonă a materialelor textile folosite la ştersul şi curăţatul acestor vehicule.

4.13.4. Este interzis fumatul şi folosirea focului deschis în sala maşinilor la locomotive, automotoare etc..

4.13.5. Pentru evitarea incendierii locomotivelor diesel-hidraulice, automotoarelor cu transmisie mecanică şi WIT, se va face spălarea depunerilor uleioase de sub motor cu ocazia reparaţiilor programate, iar LDE, LDH, automotoare diesel-electrice şi electrice se va face numai curăţire prin raşchetare şi suflare cu aer.

4.13.6. La locomotive, automotoare se va menţine în stare de curăţenie echipamentul electric şi mecanic de pe boghiuri.

4.13.7. Pe canale şi locuri speciale de curăţare a zgurei este interzisă introducerea vagoanelor-cisternă, a vagoanelor încărcate cu produse combustibile, precum şi a LE, LDE, LDH, a automotoarelor, a vagoanelor de încălzit trenurile şi a drezinelor cu motor.

4.13.8. Viteza de circulaţie a locomotivelor pe liniile de garaj ale rampelor petroliere va fi de maxim 5 km/h.

4.13.9. În cabinele de conducere ale LDE, LDH, a automotoarelor, ale locomotivelor cu abur, precum şi în sala acestor vehicule, este interzisă păstrarea vaselor cu motorină, benzină, petrol etc. iar materialul de şters se va păstra numai în cutii metalice închise, în locuri fără pericol de incendiu.

4.13.10. Este interzisă dezgheţarea cu foc deschis  a instalaţiilor de frână şi apă a automotoarelor, acest lucru se va face numai cu apă caldă sau abur.

4.13.11. În cadrul procesului tehnologic de revizie şi reparaţie în depouri se va da o atenţie deosebită instalaţiilor electrice, termice şi mecanice care au o legătură cu apariţia incendiilor, pentru ca acestea să corespundă instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare.

4.13.12. Se va controla şi verifica starea tehnică a agregatului “Vapor” pentru a se înlătura orice posibilitate de producere a unui incendiu.

4.13.13. Se va verifica şi asigura etanşeitatea întregii instalaţii de combustibil.

4.13.14. Se va verifica dispozitivul de oprit flăcările în instalaţia de aerisire a carterului.

4.13.15. La executarea reviziilor şi reparaţiilor în afara prevederilor din instrucţiile şi reglementările în vigoare se va urmării:

  1. starea curăţeniei sălii maşinilor, cabinei de conducere şi a părţilor exterioare ale locomotivei, cât şi sub vehicul. La LDE se vor curăţa depunerile provenite din pierderile de ulei, apă şi motorină prin demontarea capacelor de pe podeaua locomotivei, aceasta pentru a se evita în timpul parcursului folosirea de cârpe, bumbac şi lavete pentru împiedicarea răspândirii lor în sala maşinilor;
  2. starea instalaţiei de recuperare a motorinei şi golirea obligatorie a rezervoarelor respective la LDE;
  3. menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor de semnalizare şi de prevenire a incendiilor;
  4. în staţii unde timpul de staţionare este mai mare de 5 min. personalul de locomotivă va face o revizie exterioară a locomotivei, în special a părţilor montate sub locomotivă, să nu se simtă fum sau miros anormal de cabluri arse sau supraîncălzite;
  5. la LE se va verifica şi asigura etanşeitatea transformatorului principal.

4.13.16. La locomotive, automotoare se va interveni:

  1. cu ocazia reviziilor la canal, revizorul de locomotivă şi personalul de locomotivă vor verifica etanşeitatea instalaţiei de ulei de la motorul diesel, transmisia hidraulică, reductor şi inversor, instalaţia hidraulică şi instalaţia de combustibil;
  2. când LDH care circulă în stare remorcată vor avea mufa de regim (inversor) blocată şi se va verifica blocarea mufei în poziţie medie cu dispozitivul existent, conform ordinelor în vigoare;
  3. când mecanicul sau mecanicul ajutor, în linie curentă, va deschide uşa de acces la demaror sau dinam pentru a constata dacă iese fum, apar scântei nepermise, dacă este un început de incendiu sau dacă se simte miros de cauciuc sau de izolaţie arsă, la LDE şi LE se va observa aceasta prin intrarea în sala maşinilor. Se exceptează locomotivele în conducere simplificată numai în timpul mersului;
  4. se interzice personalului de locomotivă, automotor şi WIT de a usca materialul de şters pe conducte, schimbători de căldură etc..

4.13.17. Este interzis a se folosi flacăra deschisă la controlul bateriilor de acumulatoare.

4.13.18. În cazul apariţiei pericolului de incendiu la locomotive, mecanicul şi mecanicul ajutor sunt obligaţi să ia măsuri pentru stingere, în care scop mecanicul va executa următoarele:

  1. aduce controlerul în poziţia zero, opreşte motorul şi frânează trenul;
  2. deconectează întrerupătorul principal al bateriei de acumulatori;
  3. închide robinetul de combustibil (la LE deconectează pantograful);
  4. foloseşte stingătoarele din dotare;
  5. pentru stingerea incendiului se permite folosirea apei dar numai după oprirea completă a motorului şi deconectarea bateriei de acumulatori, interzicându-se turnarea apei peste aparatele electrice, cabluri şi maşini electrice;
  6. nisipul se poate folosi numai în cazuri deosebite când sunt epuizate celelalte mijloace din dotare;

4.13.19. La exploatarea locomotivelor pe liniile electrificate se vor lua următoarele măsuri de P.S.I.:

  1. la LE toţi conductorii electrici ai agregatelor, care se scot din funcţie pentru o cauză oarecare trebuie să fie deconectaţi şi de la sursa de alimentare, capetele lor vor fi izolate şi se vor suspenda într-o poziţie care exclude atingerea la masă;
  2. interzicerea utilizării conductorilor provizorii suspendaţi liber sau improvizaţi;
  3. interzicerea montării de siguranţe fuzibile şi automate necalibrate, de calibru mare sau a legăturilor provizorii cu liţe în locul siguranţelor care prezintă defecţiuni sau sunt arse;
  4. sitele parascântei de la locomotivele cu abur trebuie să fie bine fixate, pentru a nu se desprinde şi atinge linia de contact;
  5. stropirea cărbunilor la locomotivele cu abur se va face cu apă, numai în gura tenderului;
  6. salopetele, halatele sau hainele îmbibate cu produse petroliere vor fi păstrate în dulapuri metalice;
  7. scurgerile de carburanţi şi lubrefianţi care ajung pe pardoseala atelierelor şi halelor, vor fi şterse imediat şi locul va fi presărat cu nisip uscat.

4.13.20. Conductorii electrici ce sunt montaţi sub duşumea, vor fi cu izolaţia perfectă şi protejaţi împotriva deteriorării.

4.13.21. Pe locomotive şi automotoare capsele pocnitoare se vor păstra în cutiile de protecţie ce se ţin într-un compartiment închis, după caz, ferite de umezeală şi foc.

4.13.22. Pentru menţinerea în perfectă stare de funcţionare a stingătoarelor din dotarea locomotivelor, automotoarelor, vagoanelor de încălzit trenurile (WIT), acestea se vor verifica obligatoriu lunar, potrivit instrucţiunilor tehnice de întreţinere.

4.13.23. Instruirea practică a personalului pentru stingerea unui început de incendiu simulat se va face periodic, conform reglementărilor în vigoare, iar verificarea cunoştinţelor se va face odată cu examinarea anuală.

4.13.24. La punctele de alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi din depouri şi remize se vor respecta următoarele:

  1. în aceste locuri se vor întrebuinţa numai instalaţii corespunzătoare, cu asigurarea etanşeităţii vanelor, racordurilor, furtunurilor etc., astfel încât să se evite pierderile şi scurgerile din conţinutul acestor produse. Este interzisă folosirea de mijloace improvizate sau defecte;
  2. în zonele de descărcare şi de distribuire a carburanţilor şi lubrefianţilor se va păstra permanent ordinea şi curăţenia corespunzătoare. În acest sens se vor şpriţui cu jet de apă sub presiune platformele, canalele de revizie şi colectoarele, pentru înlăturarea urmelor de reziduuri petroliere;
  3. încăperile de pompare pentru transvazarea şi distribuirea carburanţilor vor fi ventilate natural sau mecanic. Este interzisă spălarea şi uscarea materialelor textile cu substanţe inflamabile, cât şi întrebuinţarea oricărei surse de foc în aceste spaţii;
  4. canalele în care sunt pozate conductele de transport pentru carburanţi şi lubrefianţi vor fi aerisite şi curăţate permanent de eventualele scurgeri;
  5. în dreptul gurilor rezervoarelor la vehiculele ce se alimentează se vor aşeza tăvi pentru recuperarea eventualelor scurgeri de motorină rămasă pe furtunuri după terminarea acestei operaţii. Motorina din tăvi va fi colectată permanent în vase închise pentru refolosire;
  6. operaţia de alimentare cu motorină şi păcură va fi supravegheată atât de pompagiu cât şi de conducătorul vehiculului, pentru evitarea deversărilor la umplerea rezervoarelor;
  7. uleiurile şi alte lichide combustibile necesare vehiculelor intrate pe procesul tehnologic de echipare şi alimentare se vor distribui numai în vase metalice închise şi în bună stare de folosinţă.

4.13.25. Alimentarea cu combustibil a avioanelor se va efectua pe o platformă special amenajată, cu motoarele oprite, asigurându-se legarea la pământ astfel: cisternă – pământ, avion – pământ, cisternă – avion, ţeavă de alimentare – avion.

4.13.26. Rezervoarele avioanelor se vor umple numai 97% din capacitate.

4.13.27. Pe timpul alimentării, este obligatorie prezenţa unei maşini de incendiu, sau cel puţin două stingătoare transportabile, cu CO2 (spumă).

4.13.28. Iarna, când este necesară încălzirea motoarelor, aceasta se va face numai cu ajutorul încălzitoarelor speciale cu aer cald sau gaze de ardere produse de instalaţii mobile de încălzire.

4.13.29. Nu se admit scurgerile de carburanţi.

4.13.30. Racordurile şi  sculele  folosite  vor  fi  confecţionate  din  metal antiscântei.

4.13.31. La parcarea avioanelor pe pistă se va evita aglomerarea acestora pe spaţii restrânse.

4.13.32. Atât  din  hangare,  cât  şi  de  pe piste, se va asigura evacuarea avioanelor (posibilităţi de tractare).

4.13.32. Uşile hangarelor vor fi în permanenţă libere, prevăzute cu sisteme simple de deschidere.

4.13.33.  Pentru fiecare hangar se va întocmi un plan de evacuare.

4.13.34. În hangare se interzic: fumatul, focul deschis, sudura, încărcarea acumulatoarelor, alimentarea cu carburanţi, scurgeri de lichide combustibile, păstrarea de lichide combustibile, pornirea motoarelor, menţinerea sub tensiune a aparatelor de bord.

4.13.35. Operaţiuni de vopsire în hangare sunt permise numai cu respectarea strictă a normelor P.S.I. şi cu asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare.

4.13.36. În completare, se vor aplica Normele Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (O.A.C.I. – Doc. 9137 – AN 989, Ediţia a III-a, 1990).

4.14. Staţii livrare butelii GPL

4.14.1. Pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea punctelor de desfacere a buteliilor cu GPL la consumatori, se vor respecta prevederile normativului  N.P.018/1997.

4.14.2. La proiectarea punctelor de desfacere a buteliilor, organizate în şoproane închise perimetral cu plasă de sârmă sau rastele speciale, se vor determina şi marca zonele cu pericol de explozie.

4.14.3. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL se modulează pentru următoarele capacităţi de stocare:

  • până la 250 kg de GPL;
  • între 250-750 kg GPL;
  • între 750-1250 kg

4.14.4. La calculul capacităţii de stocare toate buteliile vor fi considerate pline indiferent cât GPL se află efectiv în ele.

4.14.5. Punctele de desfacere a buteliilor se pot organiza în:

  • şoproane metalice închise perimetral cu plasă de sârmă;
  • rastele metalice acoperite.

4.14.6. În interiorul şoproanelor, buteliile se pot stivui în poziţie verticală, cu robinetul în sus, pe maximum două rânduri suprapuse, cele pline şi pe cel mult trei rânduri cele goale.

4.14.7. Buteliile de tipodimensiuni diferite vor fi stivuite separat, pentru a se asigura stabilitatea stivelor.

4.14.8. Stivuirea buteliilor în şoproane se va realiza de regulă pe latura din NORD.

4.14.9. Se pot organiza puncte de desfacere având stocat un număr diferit de butelii, cu condiţia de a nu depăşi capacităţile modulate şi maxim 1250 kg GPL.

4.14.10. În rastele, buteliile pline şi cele goale se pot dispune împreună numai pe două rânduri, cu robinetele în sus.

4.14.11. Punctele de desfacere a buteliilor portabile, organizate în rastele sau şoproane, se amplasează faţă de vecinătăţi astfel încât să respecte distanţele minime prevăzute de N.P. 018/1997.

4.14.12. Punctele de desfacere a buteliilor se amplasează pe terenuri cât mai orizontale (panta maximă admisă 30/0). Panta nu trebuie să conducă scăpările de GPL spre surse de foc sau să fie orientată pe direcţia vântului dominant.

4.14.13. Pe distanţa de 3 m faţă de punctul de desfacere a buteliilor, nu se vor afla materiale (combustibile sau incombustibile), iar terenul din acest spaţiu se acoperă cu nisip sau se sapă periodic.

4.14.14. În staţiile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării), se pot amplasa puncte de desfacere a buteliilor, organizate în rastele acoperite, dispuse astfel încât să se respecte distanţele minime din tabel. De asemenea, zonele “Ex” ale punctelor de desfacere a buteliilor nu vor coincide cu cele ale benzinăriilor (guri de vizitare, de alimentare, de aerisire, pompe de distribuţie, etc.).

4.14.15. Se pot organiza puncte de desfacere a buteliilor portabile cu GPL, în rastele, fără a depăşi cantitatea totală de 500 kg GPL, lângă garduri din beton sau zidărie existente, pline şi etanşe, cu înălţimea de minim 1,8 m şi rezistenţa la foc de cel puţin 60 min..

4.14.16. Punctele  de  desfacere a buteliilor organizate în rastele, cu maxim 500 kg GPL, se pot amplasa şi lângă zidurile pline şi etanşe, rezistente la foc, ale construcţiilor, cu excepţia celor având destinaţii sociale, culturale, învăţământ, săli aglomerate şi clădiri înalte în următoarele condiţii:

  • rezistenţa la foc a zidului: maxim 60 min.;
  • distanţa de la rastel la cel mai apropiat gol al zidului: conform tabelului.

4.14.17. Protecţia se va realiza prin parapete (paravane) de protecţie, incombustibile, înalte de minim 1,8 m.

4.14.18. Punctele de desfacere a buteliilor sunt constituite din şoproane sau rastele.

4.14.19. Şoproanele vor fi cu structuri metalice, dimensionate conform reglementărilor în vigoare şi funcţional conform cantităţilor de GPL ce urmează a fi stocate. Ele vor fi fixate pe platformele din beton, cu strat exterior antiscântei, ce va depăşi conturul şoproanelor cu 20 cm.

4.14.20. Şoproanele vor fi închise perimetral cu plasă de sârmă cu ochiuri de maxim 5 cm.. Închiderea perimetrală cu plasă de sârmă are rolul de a:

  • permite circulaţia normală a aerului în spaţiul de stocare a buteliilor;
  • împiedica accesul persoanelor neautorizate;
  • împiedica manevrarea robinetelor buteliilor din exteriorul şopronului.

4.14.21. Fiecare şopron va fi prevăzut cu uşă de acces de 1,0×2,1 m cu toc, din profile metalice. Jumătatea inferioară a uşii va fi realizată din plasă de sârmă, iar cea superioară din tablă, pentru a permite inscripţionările de avertizare-interzicere, necesare. Suprafeţele de contact ale uşii cu tocul, se vor proteja cu materiale care nu produc scântei la lovire. Uşa va fi prevăzută cu încuietoare.

4.14.22. Rastelele de desfacere a buteliilor sunt structuri metalice sudate, care permit stocarea pe două rânduri a buteliilor.

4.14.23. Pentru a satisface cerinţele de mai sus, rastelele sunt închise lateral prin fâşii de tablă, care au şi rolul de a proteja buteliile împotriva razelor solare.

4.14.24. Rastelele se fixează pe sol împotriva răsturnării şi pe una din laturi se prevăd cu uşi pentru introducerea şi preluarea buteliilor. Uşile vor dispune de încuietori.

4.14.25. Punctele de desfacere a buteliilor vor fi prevăzute cu accese amenajate pentru transportul manual al buteliilor din/în stradă.

4.14.26. Şoproanele şi rastelele vor fi acoperite cu tablă, plană sau cutată, prinsă în puncte de sudură, pentru a asigura:

  • protecţia la intemperii şi razele solare;
  • împiedicarea accesului persoanelor neautorizate;
  • continuitatea electrică pentru legarea la pământ.

4.14.27. Structurile metalice ale punctelor de desfacere a buteliilor (şoproane sau rastele) se vor lega la pământ (conform Normativului 1.20).

4.14.28. Protecţia anticorozivă a structurilor metalice a punctelor de desfacere a buteliilor se va realiza prin vopsire, de regulă, cu vopsea galbenă.

4.14.29. Pe uşile punctelor de desfacere, la şoproane şi pe fâşiile de tablă la rastele, se vor realiza următoarele inscripţionări:

  • Gaze petroliere lichefiate;
  • Pericol de explozie;
  • Numele şi adresa proprietarului;
  • Programul de lucru.

4.14.30. De asemenea, se vor monta indicatoare de avertizare şi interzicere conform STAS 297/2:

  • Produse inflamabile;
  • Pericol de explozie ;
  • Fumatul interzis.

4.14.31. Punctele de desfacere a buteliilor se dotează cu minimum 2 stingătoare cu praf şi CO2 tip P6. Stingătoarele se vor monta în exteriorul punctelor de desfacere, astfel încât să fie uşor accesibile.

4.14.32. Pentru alarmare în cazul unor situaţii periculoase la punctele de desfacere, se vor prevedea dispozitive adecvate. Acestea vor fi folosite pentru a anunţa scăpări periculoase de gaze, care implică evacuarea persoanelor din zonă şi stingerea focurilor din vecinătatea punctului de desfacere a buteliilor sau pentru alertare în caz de incendii.

4.14.33. Punctele de desfacere a buteliilor, de regulă, nu se prevăd cu instalaţii de iluminat. Dacă, totuşi, se impune iluminarea, instalaţiile aferente se vor proiecta şi realiza în conformitate cu prevederile specifice instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie.

4.14.34. Atunci când punctul de desfacere a buteliilor este amenajat pe un loc neîmprejmuit, se prevede un gard incombustibil de minim 1,8 m înălţime, prevăzut cu poartă de acces şi asigurată cu sisteme de încuiere. Pentru punctele de desfacere a buteliilor prevăzute în spaţii împrejmuite, nu se prevăd alte garduri.

4.14.35. Amplasarea punctelor de desfacere a buteliilor, nu trebuie să împiedice sau să primejduiască ieşirile în caz de incendii, din clădirile aflate în aceeaşi curte sau în vecinătate.

4.14.36. Pentru a asigura funcţionarea normală, fără accidente, avarii, scăpări de gaze, incendii sau explozii, la toate activităţile ce se desfăşoară în punctele de desfacere a buteliilor, trebuie respectate măsurile de operare şi de prevenire prevăzute în normativ.

4.14.37. Transportul buteliilor pline sau goale de la staţia de îmbuteliere la punctul de desfacere şi invers, se realizează prin grija staţiei de îmbuteliere sau a societăţii autorizate de aceasta, cu mijloace de transport amenajate corespunzător.

4.14.38. Aprovizionarea se va realiza ritmic, astfel încât să nu se stocheze o cantitate mai mare de GPL decât cea pentru care a fost autorizat punctul de desfacere.

4.14.39. Descărcarea buteliilor pline din mijlocul de transport amenajat corespunzător, va începe numai după oprirea motorului şi asigurarea mijlocului de transport cu frână de siguranţă, în prezenţa conducătorului auto sau a delegatului care îl însoţeşte.

4.14.40. Buteliile se descarcă manual, bucată cu bucată, cu mare atenţie, pentru a putea verifica dacă fiecare butelie:

  • are eticheta de control/garanţie sau sigiliul staţiei de îmbuteliere;
  • are capacul de protecţie montat şi operabil, astfel încât, prin demontare să se poată realiza celelalte controale;
  • are robinetul închis;
  • are montată piuliţa înfundată din plastic;
  • are termenul de verificare periodică ISCIR;
  • nu prezintă urme de striviri sau deformări, care s-ar fi putut produce în timpul transportului;
  • nu prezintă scăpări de gaze detectabile de operatori şi în nici un caz nu se vor controla scăpările cu flacără.

4.14.41. Buteliile care nu satisfac aceste condiţii nu vor fi acceptate la punctul de desfacere, fiind returnate cu acelaşi mijloc de transport la staţia de îmbuteliere.

4.14.42. Buteliile care corespund verificărilor sunt transportate manual în interiorul punctului de desfacere, unde sunt stivuite conform prevederilor normativului.

4.14.43. În faţa cumpărătorului se verifică etanşeitatea buteliei cu soluţie de apă-săpun şi se remontează capacul de protecţie. Consumatorilor noi li se înmânează instrucţiunile scrise de folosire.

4.14.44. Buteliile goale vor fi aduse la punctele de desfacere cu robinetele închise, curate şi cu capacele de protecţie montate. Vor fi primite la schimb numai buteliile standardizate. Celor care sunt aduse cu robinetele deschise, li se închid robinetele şi sunt însemnate, astfel încât staţia de îmbuteliere să poată lua măsurile corespunzătoare.

4.14.45. În punctele de desfacere temperatura buteliilor nu trebuie să depăşească 400 C.

4.14.46. Punctele de desfacere a buteliilor nu vor fi amenajate în spaţii cu medii corozive pentru materialul buteliilor.

4.14.47. Principalele măsuri de P.S.I. la punctele de desfacere a buteliilor:

  • amplasarea acestora la distanţe de siguranţă şi ferite faţă de surse de foc;
  • asigurarea condiţiilor specifice de transport, manipulare şi stocare a buteliilor;
  • reducerea posibilităţilor de acces a persoanelor străine, iresponsabile, prin îngrădire şi închidere corespunzătoare;
  • acceptarea la punctele de desfacere numai a buteliilor fără scăpări de gaze.

4.14.48. La exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor se vor respecta:

  1. în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 3 m în jurul lor, se interzice depozitarea oricăror obiecte sau materiale, combustibile sau incombustibile;
  2. în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 10 m în jurul acestora, se interzice depozitarea buteliilor cu alte gaze şi a unor ambalaje cu produse petroliere lichide; se exceptează stingătoarele cu CO2 şi praf din dotare;
  3. se interzice fumatul şi efectuarea lucrărilor cu foc deschis la mai puţin de 10 m de punctele de desfacere;
  4. se interzice distribuirea buteliilor pe timpul nopţii, dacă punctul de desfacere nu este prevăzut cu instalaţie de iluminat corespunzătoare;
  5. se interzice orice intervenţie la butelii în centrul de desfacere, ca de exemplu: repararea robinetelor; înlocuirea robinetelor; transvazarea conţinutului buteliilor; controlul încărcării buteliilor prin deschiderea robinetului; reparaţii la corpul sau fusta buteliei şi orice intervenţii care ar putea produce scântei;
  6. se interzice oprirea autovehiculelor şi desfăşurarea oricărei activităţi nespecifice la mai puţin de 5 m de punctul de desfacere.

4.14.49. În cazul constatării unei scăpări de gaze se va proceda astfel:

  • se identifică butelia cu scăpări;
  • se strânge cu atenţie robinetul;
  • se strânge piuliţa de plastic înfundată.

4.14.50. Dacă scăparea a fost oprită şi butelia funcţionează normal, ea poate fi vândută, în caz contrar, butelia va fi scoasă din punctul de desfacere şi dusă într-o zonă deschisă, ventilată şi fără surse de foc, unde va fi supraveghează până la golirea completă.

4.14.51. În cazul aprinderii gazului de la o butelie, se va proceda astfel:

  • se dă alarma;
  • se încearcă oprirea sursei de scăpări;
  • se intervine cu stingătoarele aflate în dotare.

4.14.52. În cazul producerii unui incendiu în vecinătate se anunţă imediat pompierii, se intervine pentru stingerea incendiului, se stropesc buteliile cu apă şi se evacuează buteliile într-un loc ferit de radiaţiile termice ale incendiului.

4.14.53. Intervenţia la buteliile din punctul de desfacere se va efectua numai sub controlul proprietarului.

4.14.54. Exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor se va realiza numai de persoane valide, de preferat care nu fumează şi instruite corespunzător.

4.14.55. Instruirea practică se va referi la operaţiunile ce trebuie efectuate la punctul de desfacere, la măsurile de P.S.I., precum şi de protecţia muncii.

4.14.56. Personalul de operare va fi dotat cu echipamentul de protecţie prevăzut de reglementările în vigoare.

4.14.57. La fiecare punct de desfacere a buteliilor se asigură:

  • Fişe de instruire a personalului de operare angajat privind protecţia muncii şi P.S.I.;
  • Instrucţiuni specifice de operare şi desfacere.

 

4.15. Ateliere mecanice şi electrice

4.15.1. La încălzirea metalelor, în ateliere de forjă, construcţia, amplasarea şi exploatarea cuptorului de încălzire se va face cu respectarea Normelor de arderea combustibilului în focarele instalaţiei industriale.

4.15.2. Răcirea şi depozitarea pieselor calde trebuie să se efectueze în spaţiu special amenajat, la sol, în gropi sau în containere. Între aceste spaţii şi utilaje sau căile de acces se cere o distanţă de minim 1 metru. Nu este admisă pătrunderea cu materiale inflamabile (scurgeri de ulei, păcură, gaze etc.) sau apă în intervalul spaţiilor de depozitare sau răcire.

4.15.3. Utilajele pentru prelucrarea metalelor în stare caldă vor fi verificate în ceea ce  priveşte scurgerile de ulei în zona de încălzire sau împrăştiere de particule calde de metal, care vor fi oprite prin paravane construite din materiale rezistente la foc.

4.15.4. Este interzisă repararea utilajelor care lucrează la cald (cuptoare), în timpul funcţionării lor; repararea se face după oprirea, răcirea şi aerisirea lor.

4.15.5. La tratarea termică se va asigura respectarea procesului tehnologic, manipularea corectă şi funcţionarea sigură a instalaţiei mecanice de ventilaţie şi cea naturală.

4.15.6. Distanţa între cuptorul de călire şi rezervorul de ulei trebuie să fie minim 1 m. Rezervorul trebuie să fie prevăzut cu robinet de purjare a apei la partea lui inferioară.

4.15.7. Băile cu vechime de peste 2 ani vor fi prevăzute cu sistem de golire rapidă a uleiului  în afara atelierului.

4.15.8. La călirea cu ulei nu se va folosi decât ulei deshidratat la temperatura de 1200 C, cu temperatura de aprindere de minim 1800-2000 C.

4.15.9. Se va evita încălzirea uleiului peste 80-850 C pentru a evita aprinderea lui, la introducerea pieselor calde, când condiţiile impun, uleiul se va răci (cu apă prin serpentine la fundul sau mantaua rezervorului).

4.15.10. Se interzice răcirea cu apă a băilor de ulei care lucrează peste temperatura de spumare a uleiului.

4.15.11. Se interzice încălzirea băilor de ulei cu flacără deschisă, se pot încălzi cu serpentine cu abur sau rezistenţe electrice capsulate.

4.15.12. Hotele de ventilaţie de deasupra băilor vor fi periodic curăţate de depuneri.

4.15.13. Locul de muncă trebuie păstrat în cea mai mare curăţenie.

4.15.14. La cementarea cu mediu de carburare solid se va folosi mediu de carburare gata pregătit, preparat de întreprinderi specializate.

4.15.15. Depozitarea pulberilor metalice se va face în ambalaje speciale, în încăperi destinate.

4.15.16. Utilajele din încăperea de preparare a prafului, vor avea şi corpurile de iluminat protejate contra exploziei, puse la pământ şi amplasate astfel încât să permită accesul liber spre toate scările şi ieşirile de evacuare.

4.15.17. În spaţiile de degresare – decapare în cazul degresării în benzină se vor folosi numai băi cu închidere automată şi sisteme de golire rapidă a solvenţilor. Construcţia trebuie să fie rezistentă la foc.

4.15.18. Se interzice spălarea pieselor cu benzină, petrol, motorină, diluant etc. în tăvi deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau unde se produc scântei electrice. Se admit spălări când cantitatea de solvent este mică (1-2 l) halele sunt mari, concentraţia vaporilor de solvenţi este sub limita de explozie, iar focul deschis este la distanţa de 40-50 m.

4.15.19. Decaparea pieselor din metale neferoase în acid azotic se va face numai în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.

4.15.20. Manipularea, depozitarea, lucrul cu acizi concentraţi şi prepararea soluţiilor se va face numai de personal calificat.

4.15.21. Pardoseala spaţiilor de depozitare a acizilor va fi din beton antiacid.

4.15.22. Nu se va depozita acid sulfuric în aceeaşi încăpere cu acidul azotic,  substanţe oxidante, lichide periculoase cu tendinţă de autoaprindere.

4.15.23. În operaţiunile  de şlefuire cu şaibe de filţ sau cârpe se produc scame, praf etc.,  acestea se vor colecta în cutii metalice, iar utilajele vor fi prevăzute cu instalaţie de ventilaţie cu aer.

4.15.24. În cazul folosirii în aceeaşi încăpere a şaibelor textile şi a pietrelor de polizor se vor lua măsuri de evitare a aprinderii prin scânteie.

4.15.25. La prelucrarea aliajelor cu conţinut de magneziu de peste 80% se va ţine seama de periculozitatea la incendiu şi explozii; elementele de construcţie, uşa, ferestrele vor fi din material incombustibil realizate astfel încât să nu se depună praful,  şi să se poată curăţa uşor.

4.15.26. La operaţiile de aşchiere, găurire, frezare etc. se va avea grijă ca utilajele să nu se încălzească prea tare. Şpanul, praful, deşeurile rezultate se vor îndepărta imediat şi depozita în recipiente închise, depozitate în încăpere separată.

4.15.27. La evacuarea prin ventilator se vor lua măsuri pentru protecţia vecinătăţilor prin captarea umedă a prafului.

4.15.28. În atelierele electrice de întreţinere nu se vor executa improvizaţii la instalaţiile electrice şi nu se vor folosi aparate şi  receptoare supradimensionate sau necorespunzătoare.

4.15.29. Impregnarea bobinajelor, motoarelor sau transformatoarelor se va face în camere separate, bine aerisite, cu instalaţii de forţă şi iluminat antiex.

4.15.30. Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor care se fac în atelierele electrice, nu se vor utiliza radiatoare sau becuri cu puteri mari, care suprasolicită instalaţia; când uscarea se face în cuptoare speciale acestea vor fi prevăzute cu sisteme de control a temperaturii, cu sisteme de încălzire indirectă şi cu aerisire.

4.15.31. Ciocanele de lipit în stare incandescentă se vor păstra pe suporţi necombustibili şi nu se vor lăsa în funcţiune nesupravegheate.

4.16. Ateliere pentru prelucrat metale prin electrocoroziune

4.16.1. Maşina pentru prelucrat metale prin electrocoroziune trebuie să fie prevăzută cu dispozitive automate pentru descărcarea condensatoarelor, în acelaşi timp cu deconectarea maşinii de la reţeaua de alimentare.

4.16.2. Maşina va fi prevăzută cu instalaţie de ventilaţie locală, pentru aspiraţia gazelor şi a aerosolilor care se produc deasupra băii cu lichid dielectric.

4.16.3. Baia cu petrol sau cu ulei, unde se produc scânteile, va fi protejată de aşa natură încât vaporii degajaţi în timpul prelucrării să nu producă explozii sau incendiu.

4.16.4. Nivelul electrolitului în timpul prelucrării prin erodare va fi cel puţin cu 5 cm deasupra pieselor.

4.16.5. Exploatarea maşinii este  permisă numai muncitorilor instruiţi special; la sfârşitul schimbului instalaţia se va opri obligatoriu, de la întrerupătorul principal.

4.17. Ateliere de forjă şi de tratamente termice

4.17.1. În atelierele de forjă şi de tratamente termice este interzisă introducerea sau depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile, folosirea dulapurilor de lemn pentru scule sau îmbrăcăminte, sau a altor materiale care măresc pericolul de incendiu sau explozie.

4.17.2. Lubrefianţii şi combustibilii necesari în procesul tehnologic se vor depozita în afara spaţiului de lucru, asigurate contra incendiilor.

4.17.3. La operaţia de forjare nu se vor utiliza scule murdare de păcură, ulei ori alte substanţe combustibile.

4.17.4. Vetrele atelierelor de forjă trebuie prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor cu site parascântei, din materiale incombustibile şi protejate faţă de elementele de construcţie combustibile.

4.17.5. Se va urmări la toate utilajele integritatea sistemului de ungere şi răcire, sistând orice scurgere de ulei, lubrifianţi, lichide de răcire etc..

4.17.6. La utilizarea preselor şi ciocanelor pneumatice, conductele de aer comprimat se vor prevedea cu separatoare de ulei şi cu termometre. Ciocanele activate cu abur se prevăd cu  oale de condens.

4.17.7. Utilajele de forjat se vor prevedea cu paravane de protecţie din materiale rezistente la foc; scurgerile de ulei sau unsori, care se produc după ungere se vor curăţa şi îndepărta în cel mai scurt timp.

4.17.8. Punerea în funcţiune a cuptorului de încălzire se va face cu respectarea următoarelor reguli:

  • ventilarea sau aerisirea cuptorului înainte de aprindere timp de 10 – 30 minute;
  • încălzirea treptată a cuptorului;
  • respectarea ordini de aprindere a arzătoarelor, injectoarelor conform instrucţiunilor;
  • aprinderea se va face cu o torţă sau alt mijloc experimentat şi omologat.

4.17.9. Supravegherea permanentă a focului în cuptor de personalul de deservire.

4.17.10. La oprire se închide conducta de combustibil şi apoi cea de aer.

4.17.11. Amplasarea utilajelor de încălzire se va face astfel încât accesul în jurul lor să fie liber, canalele şi tuburile de evacuare a gazelor arse vor fi izolate faţă de elementele combustibile şi metalice ale construcţiei.

4.17.12. Conductele de combustibili nu se vor amplasa în vecinătatea instalaţiilor electrice, a canalelor sau tuburilor de evacuare a gazelor arse.

4.17.13. Semifabricatele ce urmează a fi introduse în cuptorul încălzit trebuie să fie uscate.

4.17.14. Piesele calde se vor depozita şi răci în locuri amenajate, lăzi metalice, containere sau gropi.

4.17.15. Cuptoarele se vor prevedea în mod obligatoriu cu aparate de măsură şi control (pirometre optice, etc.) pentru supravegherea regimului termic.

4.18. Ateliere de turnătorie

4.18.1. Pregătirea formelor pentru turnare trebuie făcută astfel încât să se asigure permeabilitatea la gaze a patului de formare, în timpul solidificării metalului din formă. Se va respecta cu stricteţe tehnologia operaţiilor de formare, în ceea ce priveşte executarea canalelor de aerisire, în scopul prevenirii exploziilor ce pot avea loc din această cauză.

4.18.2 Distanţa de la baza patului de formare până la nivelul superior al apelor freatice sau al conductelor de apă, trebuie să fie minim de 1,5 m.

4.18.3. Uscarea miezurilor şi formelor se execută în încăperi separate, după caz se amenajează hote de aspiraţie a aerului cald.

4.18.4. Modelele pentru turnare se păstrează în încăperi rezistente la foc, încălzirea spaţiilor făcându-se cu apă caldă, aer cald sau abur la joasă presiune, modelele se depozitează ordonat pe rafturi.

4.18.5. La cuptoarele pentru topirea metalelor, cât şi la turnarea fluidului incandescent se vor respecta normele şi instrucţiunile de funcţionare şi deservire.

4.18.6. Înainte de începerea lucrului la cuptor se va controla starea acestuia, înlăturând eventualele defecţiuni.

4.18.7. Înainte de aprinderea focului la cuptoare se vor înlătura scurgerile de lichid de la injectoare, la racordurile rezervoarelor, etc..

4.18.8. Pornirea cuptoarelor cu gaz se va face după ce au fost bine aerisite,  în scopul eliminării scăpărilor de gaze.

4.18.9. Materialul pentru alcătuirea unei şarje şi combustibilul  trebuie uscat separat înainte de încărcare, fiind interzis contactul metalului lichid cu apa, cu materiale umede sau cu metale reci ruginite.

4.18.10. Căptuşeala cuptoarelor, vatra, oalele de turnare, lingurile de turnare în forme, precum şi toate uneltele sau sculele vor fi bine uscate şi eventual încălzite înainte de folosire.

4.18.11. În cazul reparării vetrelor sau a pereţilor cuptorului, pornirea se va face numai după uscarea căptuşelii respective.

4.18.12. Fiecare cubilou trebuie prevăzut cu o groapă de avarie cu capacitatea corespunzătoare volumului maxim al şarjei.

4.18.13. Coşul cubiloului va fi prevăzut cu parascântei care să reţină particulele de zgură incandescente ce pot fi antrenate şi răspândite în atmosfera viciată cu gazele de ardere.

4.18.14.  Spaţiul din jurul cuptorului va fi menţinut uscat şi acoperit cu un strat subţire de nisip.

4.18.15. În cazul astupării orificiului de evacuare a cuptorului, cu metal răcit, acesta se va înlătura prin topire cu oxigen.

4.18.16. La cuptoarele electrice pentru punerea în funcţiune înainte de stabilizarea contactului electric, se va face un control, înlăturând scurtcircuitele, infiltraţiile de apă, gaze, etc. şi verificarea legării la pământ corespunzătoare a cuvei metalice.

4.18.17. Înainte de introducerea în cuptor a materialului se va verifica pentru a nu conţine materiale ce pot produce explozii (recipienţi închişi, ţevi închise, proiectile, etc.).

4.18.18. Aprinderea cuptorului se va face după principiul “GAZ PE FLACĂRĂ”.

4.18.19. La stingerea cuptorului resturile incandescente vor fi depozitate într-un loc fără pericol de incendiu.

4.18.20. Dispozitivele de prindere şi de manevrare a oalelor de turnare se vor verifica înainte de a se folosi.

4.18.21. Umplerea cu metal topit  a oalelor se face la maxim 7/8 din înălţimea lor.

4.18.22. Spaţiul de turnare în forme a metalului topit trebuie să fie bine uscat, fără resturi de materiale combustibile.

4.18.23. În timpul turnării, echipamentul de lucru va fi fără pete de ulei, benzină, etc..

4.18.24. Tăierea bavurilor cu flacără oxiacetilică se va face în spaţiu fără materiale combustibile.

4.18.25. Transportul pieselor turnate calde se va face pe platforme, lăzi metalice şi nu se depozitează lângă materiale combustibile.

4.19. Acoperiri metalice

4.19.1. Şlefuirea şi polizarea mecanică a metalelor se vor face separat de acoperirile metalice.

4.19.2. Atelierele pentru acoperiri metalice vor avea asigurată ventilaţia naturală sau mecanică. În cazul defectării instalaţiei de ventilaţie, lucrul se opreşte până la remedierea defecţiunilor.

4.19.3. În atelierele de pregătire mecanică a suprafeţelor în vederea operaţiilor de acoperire metalică, toate polizoarele, maşinile de polizare, instalaţiile, ca şi cele de şlefuire, lustruire, trebuie să fie prevăzute cu sistem de desprăfuire. În cazul desprăfuirii prin sistem uscat, pulberile metalice şi scamele vor fi colectate în cutii de tablă şi vor fi evacuate din atelier la sfârşitul fiecărui schimb, în locuri special amenajate. Desprăfuitoarele cu saci se vor curăţa periodic.

4.19.4. Toate sistemele de desprăfuire uscată, inclusiv conductele de aspiraţie prin care s-au vehiculat scame textile precum şi camerele de pregătire a şaibelor textile, se vor curăţa înainte de a începe lucrul cu pietre sau şaibe abrazive care nu produc scântei. Aceasta se aplică şi conductelor cu ventilaţie din cadrul sistemelor de desprăfuire umedă.

4.19.5. În spaţiile de polizare, precum şi în camerele de pregătire a şaibelor textile se interzice fumatul şi lucrul cu flacăra deschisă sau sursă de scântei.

4.19.6. Pregătirea şaibelor textile în spaţiul de polizare este interzisă.

4.19.7. Introducerea solvenţilor inflamabili sub orice formă în atelierele de polizare, şlefuire este interzisă.

 

  1. 20. Depuneri metalice, chimice, electrochimice

4.20.1. Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau încăperi rezistente la foc, având pardoseli incombustibile.

4.20.2. Utilizarea solvenţilor organici inflamabili pentru degresare este interzisă. Fac excepţie cantitatea foarte redusă (1-2 litri) de solvenţi care pot fi  folosiţi în ateliere mici unde numărul de piese nu justifică utilizarea băilor de degresare.

4.20.3. Se interzice depozitarea în ateliere a substanţelor chimice necesare procesului tehnologic. Cantităţile necesare consumului zilnic se vor păstra în încăperi separate în condiţii care să evite eventualele reacţii. Materialele combustibile (rumeguş de lemn, obiecte de lemn, etc.) sunt admise numai în cantităţile necesare procesului tehnologic.

4.20.4. La depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice ce prezintă pericol de incendiu se vor respecta următoarele:

  1. substanţele lichide se vor păstra în ambalajul lor original. Damigenele vor fi aşezate în coşuri împletite, în cutii de lemn sau coşuri metalice, iar pentru amortizare se vor pune paie, talaş sau vată de sticlă;
  2. damigenele pentru acid azotic vor avea pentru amortizare vată de sticlă, iar coşurile vor fi metalice. Damigenele cu acid azotic nu vor fi astupate ermetic şi se vor ţine într-un loc separat şi bine aerisit;
  3. operaţiile de transvazare din care rezultă cantităţi mari de gaze sau de vapori inflamabili sau toxici vor fi executate numai sub nişe sau sub un curent puternic de aer lateral;
  4. damigenele cu acizi sau cu săruri chimice în stare lichidă vor fi etichetate indicând conţinutul şi denumirea chimică uzuală, precum şi densitatea sau concentraţia lor;
  5. conductele de alimentare şi robinetele vor fi întreţinute în bună stare;
  6. pentru protejarea soluţiilor, acizii se toarnă în apă în jet subţire amestecând conţinutul şi răcind soluţia. Se interzice turnarea apei în acid;
  7. amestecarea acidului sulfuric şi a acidului azotic se face turnând acid sulfuric peste cel azotic, amestecând conţinutul şi răcind soluţia, astfel ca temperatura să nu depăşească 350 C.

4.20.5. Acidul sulfuric concentrat, necesar corecţiilor va fi introdus în atelier numai în cantităţile necesare unei singure corecţii sau preparări.

4.20.6. Manipularea substanţelor cu pericol de incendiu (sodiu, fosfor, peroxid de sodiu) în vederea obţinerii unor săruri sau pentru efectuarea unor reacţii de oxido-reducere se va face cu respectarea regulamentului de lucru.

4.20.7. Prepararea soluţiilor şi a electroliţilor, precum şi corectarea soluţiilor din băile galvanice se vor face numai cu respectarea regulamentului de lucru.

4.20.8. Din cauza hidrogenului degajat în timpul unor procese chimice sau electrochimice, se interzice lucrul când instalaţia de ventilaţie nu funcţionează la parametrii normali astfel încât concentraţia de hidrogen în atmosfera atelierului să fie sub limita de explozie (4%)

4.20.9. Prepararea soluţiilor de lucru se va face numai de personal instruit asupra pericolelor de incendiu pe care le prezintă manipularea acizilor concentraţi, a substanţelor oxidante şi a substanţelor cu tendinţă de autoaprindere. În acest caz se interzice folosirea oricăror materiale inflamabile (hârtie, lemn, talaş etc.) pentru manipularea acestor substanţe sau pentru înlăturarea scurgerilor pe pardoseală.

4.20.10. În cazul folosirii flăcărilor deschise pentru încălzirea soluţiilor de lucru, aprinderea focului se va face numai după 10 minute de la pornirea ventilaţiei. Ventilaţia se opreşte numai după stingerea flăcării.

4.20.11. Se interzice depozitarea substanţelor chimice sau a materialelor inflamabile sub tronsoanele orizontale ale tubulaturii de ventilaţie, prin care se vehiculează gaze provenite din soluţii oxidante, caustice, acide sau altele similare, care prin contact cu materialele depozitate pot da reacţii periculoase.

4.20.12. Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliţi puternici oxidanţi, de tipul acidului percloric, se vor executa în încăperi separate, cu ziduri rezistente la foc şi explozie.

4.20.13. Se interzice folosirea sculelor cu cozi de lemn sau materialele plastice pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizii concentraţi sau cu electroliţi puternic oxidanţi.

4.20.14. Depozitarea substanţelor cianurice se va face în încăperi separate sigilate şi ventilate, în care nu se vor păstra alte materiale.

4.20.15. Se interzice amplasarea unor obiecte combustibile (mese, grătare din lemn, lăzi cu rumeguş etc.) în imediata apropiere a băilor galvanice, încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, ne izolate termic.

4.20.16. Instalaţiile de ridicat uneltele şi de introdus piesele în băi de galvanizare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare, pentru a preveni stropirile prin scăparea de la înălţime a obiectelor care se introduc sau se scot din băi.

4.20.17. Piesele se vor introduce în baie lent şi numai uscate. Pentru scoaterea lor se vor folosi cleşti sau dispozitive adecvate preîncălzite.

4.20.18. Materialele de adaos pentru băile de metal lichid trebuie să fie încălzite înainte de a se introduce în baie.

4.21. Şlefuirea şi polizarea mecanică

4.21.1. Atelierele de şlefuire şi de polizare mecanică, deoarece produc degajări de praf şi de scame combustibile, vor fi separate de restul atelierului de acoperiri metalice şi dotate cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

4.21.2. Maşinile de şlefuit şi polizat şi în special cele ce folosesc şaibe din material textil, vor fi prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală pentru absorbţia prafului şi a scamelor.

4.21.3. Curăţirea prafului şi a scamelor din instalaţia de ventilaţie şi de pe perete se va efectua conform unui grafic întocmit în acest scop. Colectarea prafului şi scamelor se va face în cutii metalice care vor fi golite în locuri destinate acestui scop.

4.21.4. La operaţiile de polizare cu pietre abrazive, se vor respecta prevederile din normele de protecţie a muncii şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare prescrise pentru acestea.

 

4.22. Degresarea şi decaparea suprafeţelor metalice

4.22.1. Pentru curăţirea suprafeţelor metalice prin degresare în solvenţi organici inflamabili, se pot folosi băi cu capace de închidere, având capacitate până la 2 m3.

4.22.2. Se interzice degresarea pieselor în solvenţi organici inflamabili, în recipiente deschise, în încăperi unde se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei.

4.22.3. La operaţiile de degresare electrochimică unde se degajă hidrogen şi oxigen se vor lua măsuri de ventilaţie forţată a băilor pentru îndepărtarea gazelor. Se vor evita scânteile provocate prin conectarea şi deconectarea sistemelor de întrerupere a curentului în timpul manevrării dispozitivelor.

4.22.4. Băile pentru degresare cu trietilenă percloretilenă, care în timpul lucrului rămân descoperite, vor fi prevăzute cu serpentine de răcire cu apă şi aspiraţie locală. Băile vor fi închise cu capace etanşe când nu se lucrează. La oprirea lucrului se vor opri încălzirea, răcirea şi ventilarea băilor, iar la începerea lucrului se vor efectua ventilarea şi răcirea, înainte de deschiderea capacului. Ventilaţia va asigura menţinerea spaţiului interior al instalaţiei în depresiune, astfel încât vaporii de solvent organic să nu poată ieşi în spaţiul înconjurător.

4.22.5. La degresarea în soluţii alcaline se vor lua măsuri de protecţie, în scopul evitării arsurilor cu sodă caustică, intoxicării cu cianură şi aprinderii amestecului exploziv de hidrogen şi oxigen format la suprafaţa băii.

4.22.6. Introducerea şi scoaterea pieselor din băile de degresare electrolitică se vor efectua numai după întreruperea curentului electric care le alimentează. Spuma formată la suprafaţa băii se va înlătura pentru a se evita acumularea amestecului exploziv oxigen şi hidrogen.

4.22.7. Băile de decapare vor fi prevăzute cu ventilaţie (absorbţie) mecanizată.

4.22.8. Scurgerile de acid pe pardoseală se neutralizează cu pastă de var care se va înlătura după minimum 30 minute.

4.22.9. Temperatura băilor va fi menţinută cât mai coborâtă. La decaparea  cu acid sulfuric, temperatura va fi sub 650 C, iar la acid clorhidric  sub 450 C.

 

4.23. Vopsirea suprafeţelor metalice

4.23.1. Prepararea vopselelor, grunduirea sau vopsirea, în cazul folosirii a mai mult de 10 litri de substanţe inflamabile pe schimb se vor executa numai în spaţii special amenajate, având standuri, cabine prevăzute cu filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea, cu instalaţii de evacuare a aerului nociv, precum şi cu mijloace de stingere a incendiilor.

4.23.2.  Spaţiile de vopsire vor fi prevăzute cu sisteme de ventilaţie pentru evacuarea aerului viciat si introducerea aerului proaspăt. Ventilaţia se va pune în funcţiune cu 5 minute înainte de începerea lucrului şi se va opri la 5 minute după încetarea lucrului.

Se interzice lucrul la cabinele de pulverizat în cazul în care ventilaţia de evacuare, filtrele, perdelele de apă şi celelalte instalaţii auxiliare nu funcţionează la parametrii normali.

4.23.3. Tubulatura de evacuare a vaporilor de solvent şi aerosolilor de vopsea va fi curăţată periodic pentru a evita acumulările de material combustibil, periodicitatea de curăţire se va stabili în funcţie de depunerile constatate.

4.23.4. Pentru înlăturarea crustei de vopsea de pe conducte, utilaje, perete, pardoseli etc., se vor folosi scule din materiale care nu produc scântei.

4.23.5. Se va verifica zilnic buna funcţionare a sistemelor de interblocare între pistoalele de vopsire şi pompele de injectare a solventului inflamabil, pentru vopsire sau degresare, precum şi ventilaţia de evacuare a aerului viciat interzicând lucrul la cabinele la care acest interblocaj nu funcţionează.

4.23.6. Toate atelierele sau zonele periculoase din punct de vedere al incendiilor vor fi marcate vizibil cu indicatoare de pericol de incendiu.

4.23.7. Se interzice fumatul în toate spaţiile în care există materiale inflamabile, precum şi orice activitate cu foc deschis, surse de scântei sau corpuri incandescente.

4.23.8. Intervenţia cu foc deschis în acest spaţiu este permisă numai după evacuarea vaporilor substanţelor inflamabile, a tuturor depunerilor de materiale inflamabile care s-ar putea aprinde, de asemenea după evacuarea tuturor recipientelor cu solvenţi, vopsele grunduri. Intervenţia se va face numai pe bază de permis de lucru cu foc, sub supraveghere şi dotare cu mijloace necesare intervenţiei.

4.23.9. În spaţiile de lucru este interzisă păstrarea unor cantităţi de material inflamabil mai mari decât necesarul pentru un schimb.

4.23.10. Toate materialele de vopsire vor fi păstrate în recipiente metalice bine închise, ferite de radiaţiile calorice.

4.23.11. Transportul materialelor de vopsire se va face în recipiente metalice închise sau din materiale din care nu se pot scurge, care după golire se depozitează în locuri special amenajate.

4.23.12. În cazul schimbării materialelor de vopsire, toate utilajele de pregătire, grunduire, vopsire şi uscare se vor spăla şi curăţa de depunerile anterioare.

4.23.13. Reviziile, reparaţiile, întreţinerile se vor face de către muncitori calificaţi, instruiţi în prealabil şi care cunosc instalaţiile.

4.23.14. La prepararea emailului de aluminiu praful de aluminiu se va manipula cu precauţie pentru a nu se degaja în atmosferă, în caz de aprindere se va stinge cu pulberi stingătoare sau bioxid de carbon, nu se va folosi apa.

4.23.15. Depozitarea materialelor pentru vopsire se va face în încăperi separate, rezistente la foc, ferite de acţiunea razelor solare, iar geamurile ferestrelor se vor vopsi în alb.

 

4.24  Pregătirea vopselelor

4.24.1. Aceasta se va executa în staţii de preparat vopsele sau în încăperi separate, bine ventilate şi cu acces spre exterior.

4.24.2. Deschiderea capacelor metalice ale recipienţilor se va face cu scule ce nu produc scântei.

4.24.3.  Se interzice depozitarea, prepararea sau manipularea altor substanţe, în afara celor strict necesare în ziua respectivă.

4.24.4. Agitatoarele pentru preparare şi pompele pentru transport vopsea vor fi acţionate pneumatic; se interzice transportul vopselelor şi solvenţilor prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.

4.24.5. Intrarea electrocarelor, electrostivuitoarelor neprotejate corespunzător în spaţiile de pregătire, preparare a vopselelor este strict interzisă.

4.24.6. Se interzice accesul cu chibrituri, brichete sau orice alte surse de foc sau scântei în acest spaţiu.

 

4.25. Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare etc.

4.25.1. Se va face în locuri special amenajate sau în secţii cu alt specific (mecanic, montaj etc.) cu condiţia ca în zonă să nu existe surse de aprindere a solvenţilor, iar ventilaţia generală să fie suficientă pentru a menţine concentraţia de solvent în limita admisă.

4.25.2. Vopsirea prin imersie se face în băi metalice, prevăzute cu sistem de ventilaţie. Băile vor avea capac sau un sistem de golire rapidă în cazul băilor cu sistem mai mare de 2 m3. Ele vor fi prevăzute cu indicatoare de nivel, umplerea făcându-se ţinând cont şi de volumul pieselor ce urmează a se introduce în baie.

4.25.3. Încăperile şi instalaţiile în care se execută operaţiile de pulverizare se vor prevedea cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare, care se pun în funcţiune înainte cu 5 minute de începerea lucrului şi se opresc după 5 minute de la terminarea lucrului.

4.25.4. Vopsirea prin pulverizare în afara instalaţiei este permisă când se execută ocazional cu un consum sub 10 l pe schimb şi 20 grame pe oră şi metru cub încăpere, asigurând în timpul vopsirii o ventilaţie corespunzătoare.

4.25.5. Pulverizarea vopselei se face cu aer comprimat, azot sau dioxid de carbon sau prin presiune hidraulică, fiind interzisă folosirea gazelor combustibile.

4.25.6. Instalaţia fixă de pulverizat va fi legată la pământ.

4.25.7. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor fi separate faţă de cele pentru pulverizarea locurilor poliesterice.

4.25.8. În cazul schimbării materialelor de lăcuire toate instalaţiile se vor curăţa de depunerile anterioare.

4.25.9. Camerele în care se execută operaţia de lăcuire trebuie prevăzute cu filtre umede sau alte sisteme de filtrare.

4.25.10. Materialul care urmează să fie lăcuit va fi stivuit în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme etc..

4.25.11. În cazul vopsirii în câmp electrostatic se vor respecta cu stricteţe parametrii tehnologici stabiliţi pentru instalaţie.

4.25.12. Săptămânal se va face o curăţenie generală completă a atelierului, cu care ocazie se vor îndepărta toate depunerile, impurităţile, praful etc. din atelier.

 

4.26. Uscarea suprafeţelor vopsite

4.26.1. Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului se poate face numai pe platforme ventilate care asigură menţinerea concentraţiei de vapori de solvenţi sub limita inferioară de explozie.

Se admite uscarea naturală fără măsuri speciale când:

  • cantitatea de solvent din componenţa vopselelor nu depăşeşte 10 l/schimb şi 20 g/m3/h;
  • în jurul pieselor pe o rază de 6 m nu există surse de scântei sau flacără deschisă;
  • în zonă nu există materiale inflamabile.

4.26.2. Uscarea artificială se face în instalaţii prevăzute cu sisteme de evacuare a solvenţilor în timpul uscării. Instalaţiile vor avea sisteme de control şi reglare automată a temperaturii.

4.26.3. Instalaţiile de uscare cu gaze vor fi echipate cu sisteme automate de supravegherea arderii şi controlul arderii.

4.26.4. În cazul schimbării materialului de vopsire pe lângă spălare şi curăţare, se va verifica instalaţia de către o persoană autorizată care va certifica în scris că instalaţia corespunde din punct de vedere al prevenirii şi stingerii pentru noul material folosit.

4.26.5. în exploatare se va urmări respectarea proceselor tehnologice pentru produsul sau piesa ce se usucă:

  • temperatura maximă de uscare;
  • timpul de uscare:
  • încărcarea instalaţiei (kg solvent/h);
  • natura solventului.

4.26.6. În cazul folosirii radiaţilor infraroşii, concentraţia de solvenţi trebuie menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 50%, în funcţie de temperatura de uscare.

4.26.7. În cazul folosirii aburului sau apei supraîncălzite pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentraţia de solvenţi va fi menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 20%, în funcţie de temperatura de uscare.

4.26.8. Părţile interioare ale instalaţiei de uscare şi conductele de evacuare a aerului vor fi în perfectă stare de curăţenie.

4.26.9. Semestrial se vor verifica depunerile de solvent în interiorul panourilor izolante, în vederea depistării posibilităţii de impregnare cu condens de solvent a materialului poros izolant, care poate duce la fenomene de autoaprindere.

4.26.10. Se va urmări permanent funcţionarea corectă a filtrelor de aer proaspăt şi vor fi curăţate şi verificate.

4.26.11. Dispozitivele, aparatele de siguranţă, reglaj, măsură şi control vor fi controlate periodic, orice defect fiind reglat imediat.

4.26.12. Pentru stingerea eventualelor incendii la instalaţia de uscare, aceasta se va dota cu stingătoare manuale sau portabile şi alte mijloace adecvate de intervenţie.

 

4.27 Ateliere de fabricarea sticlei şi a ornamentelor

4.27.1. În secţiile în care pentru prelucrarea sticlei se utilizează substanţe inflamabile se vor respecta următoarele:

  1. cantităţile de materii prime care se păstrează în secţie nu vor fi mai mari decât cele strict necesare în fluxul tehnologic pentru un schimb;
  2. substanţele se vor păstra în ambalaje închise ermetic, ferite de sursă de căldură;
  3. încăperile vor avea o bună ventilaţie mecanică sau naturală;
  4. instalaţiile electrice de lumină şi forţă din aceste încăperi cu pericol de explozie vor fi executate conform normelor în vigoare pentru încăperi antiex.

4.27.2. La cuptoarele de topit sticlă, operaţia de schimbare a focului pe partea opusă se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe baza metalică respectându-se principiul “GAZ PE FLACARĂ”.

4.27.3. În cazul întreruperii gazului de ardere pe o perioadă de timp, dacă temperatura scade sub 1000 0C, se va trece imediat la stingerea ancorajelor bolţii.

4.27.4. În cazul în care se observă scurgerea sticlei din cuptor, locul va fi îngrădit.  Sticla scursă va fi evacuată din atelier.

Concomitent cu acesta se vor aplica după situaţie şi alte măsuri care să limiteze scurgerea şi anume:

  • răcirea locală cu aer;
  • astuparea orificiului de scurgere cu pene de lemn sau de metal;
  • răcirea locală cu apă;
  • reducerea temperaturii prin reducerea combustiei.

4.27.5. În cazul scurgerii totale a sticlei din cuptor în vederea reparaţiei se va stabili locul de scurgere şi depozitare a sticlei incandescente. Se vor înlătura materialele combustibile sau inflamabile sau se vor izola cu plăci de azbest, vată de sticlă sau pânze de apă.

Canalele de scurgere a sticlei incandescente de la cuptor la locul de depozitare vor fi izolate cu plăci de metal peste care se va pune nisip sau plăci de azbest.

4.27.6. Marginea platformei de lucru la cuptoare se va izola de peretele cuptorului, respectiv bazinul de lucru cu tablă căptuşită cu vată de sticlă.

De asemenea este strict interzisă păstrarea sau depozitarea materialelor inflamabile sub platforme de lucru sau sub cuptoare.

4.27.7. Se interzice aruncarea sticlei incandescente sau fierbinţi în găleţi cu ulei.

4.27.8. Aprinderea arzătoarelor se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe o bază metalică, respectând principiul “GAZ PE FLACĂRĂ”, iar înainte de aprindere se vor verifica registrele de la canalul de tiraj pentru respectarea diagramei de temperare.

4.27.9.  Aprinderea focului la cuptor în momentul  intrării lui în temperare se va face numai de personal special instruit.

4.27.10. În cazul întreruperii gazului metan în timpul arderii, se vor închide robinetele centrale şi apoi se vor deschide robinetele de la fiecare focar.

La reaprinderea focului deschiderea robinetelor se va face treptat cu reglare foarte fixă pentru ca debitul de gaze, scurse pe arzător să fie în cantitate redusă.

4.27.11. Pentru a nu se produce explozii după inversarea focului, se va verifica dacă poziţia clapetei inversorului de aer este sincronizată cu poziţia robinetului principal de gaz. În caz că se produc  schimbări greşite ale focului se vor închide ambele ventile de gaz şi se va anunţa şeful de schimb.

4.27.12. Lângă cuptor se va trage conducta principală de  apă pentru incendii, care va fi verificată la începerea lucrului.

4.27.13. Lângă gura de apă trebuie să se afle furtunul cu o astfel de lungime încât să ajungă în orice loc al cuptorului.

4.27.14. Este interzis a se arunca pe pardoseală, în atelier probe de topitură de sticlă scoasă din cuptor. Acestea se vor evacua din atelier şi depozita în loc special amenajat.

4.27.15. Sculele cu care s-au luat probe de topitură, precum şi cele folosite pentru împingerea amestecului, după folosire se vor aşeza la locul lor de depozitare. De asemenea se interzice depozitarea sculelor de lucru în stare fierbinte direct în dulăpioarele de păstrare.

4.27.16. La toate maşinile de ars şi tăiat se va verifica etanşeitatea robinetelor  atât la încetarea lucrului, cât şi la reluare, pentru a se evita scăpări de gaze.

4.27.17. În secţiile decor, ornamente şi preparate colorate se interzice depozitarea unor cantităţi mai mari decât consumul de substanţe inflamabile pentru un schimb. Păstrarea acestora se va face în locuri ferite de surse de încălzire şi se interzice cu desăvârşire focul deschis.

4.27.18. Depozitarea materialelor de ambalaj (paie, talaş, hârtie etc.) se va face cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

 

4.28. Ateliere foto

4.28.1. La atelierele şi laboratoarele foto, care folosesc arc voltaic ca sursă de lumină şi diverse substanţe combustibile, în procesul de producţie se impun următoarele măsuri:

  • montarea de cutii sau tăvi metalice sub lămpile cu arc voltaic pentru captarea resturilor de cărbuni incandescenţi;
  • în atelierele foto unde se lucrează cu colodiu pentru prepararea plăcilor pe timpul operaţiunilor se va înlătura orice sursă de foc deschis sau scântei;
  • instalaţia electrică la mesele de lucru executate din lemn şi iluminate pe dedesubt va fi executată pe plăci izolatoare;
  • toţi transformatorii electrici 220/24V vor fi acoperiţi cu capace de metal cu orificii de aerisire;
  • abajururile lămpilor tip pentru camerele obscure vor fi confecţionate din materiale incombustibile;
  • asigurarea funcţionării în bune condiţii a instalaţiei de aerisire pe timpul lucrului;
  • se interzice aşezarea substanţelor combustibile şi a lichidelor combustibile în apropierea proiectoarelor şi reflectoarelor.

4.28.2. La operaţiile de copiat şi retuş, pe lângă măsurile de mai sus, în timpul manipulării filmelor şi a montajelor acestea se vor proteja de eventualele particule de cărbuni aprinşi ce pot cădea de la lămpile cu arc voltaic folosite  la iluminarea ramelor de copiat.

 

4.29 Ateliere de pictură, reclame comerciale, firme luminoase

4.29.1. În aceste ateliere, instalaţiile electrice vor fi executate în conformitate cu normativele în vigoare.

4.29.2. Atelierele vor fi prevăzute cu sisteme de ventilaţie, ventilatoarele vor fi de tip contra exploziilor.

4.29.3. Depozitarea materialelor folosite pentru vopsire se va face în magazii speciale, independente, amenajate cu respectarea normativelor de prevenire a incendiilor.

4.29.4. Cantitatea totală de materiale pentru vopsire ce se poate găsi la un moment dat în atelier, nu va depăşi necesarul pentru un schimb de lucru. (8 ore).

4.29.5. Materialele de vopsire vor fi ferite de acţiunea razelor solare.

4.29.6. Substanţele pentru vopsire se transportă numai în vase închise şi după golire, acestea se evacuează din atelier în locul destinat pentru spălare.

4.29.7. Materialul lemnos pentru vopsire va fi stivuit  în mod ordonat, lăsând libere spaţiile de circulaţie, evitând blocarea căilor de acces.

4.29.8. Deşeurile combustibile, cârpele de şters îmbibate cu materiale inflamabile vor fi evacuate în cutii metalice şi distruse prin ardere în locuri fără pericol de incendii.

4.29.9. Se interzice depozitarea, transvazarea şi manipularea altor lichide combustibile în afara celor necesare în încăperea respectivă.

4.29.10. Se interzice folosirea oricărei surse de foc precum şi a fumatului în aceste ateliere.

4.29.11. Încălzirea atelierelor se va face cu instalaţii de încălzire centrală, respectându-se normele de prevenire a incendiilor privind execuţia şi aşezarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei de încălzire.

Atunci când acest lucru nu este posibil, se pot utiliza sobe obişnuite cu acumulare de căldură, executate cu uşiţele de alimentare amplasate în exterior.

Nu este admisă utilizarea sobelor metalice şi a radiatoarelor electrice sau a radianţilor indiferent de tipul lor.

Este interzisă aşezarea şi uscarea materialelor combustibile pe sobe sau corpuri de încălzire.

4.29.12. Proiectarea şi execuţia firmelor luminoase se va face cu respectarea prescripţiilor legale privind instalaţiile electrice în vigoare.

4.29.13. La montarea firmelor luminoase şi a reclamelor se vor respecta următoarele:

  1. a. nu se vor monta prize cu siguranţe sau siguranţe la reclamele ilustrate în interiorul vitrinelor;
  2. se va prevedea posibilitatea întreruperii circuitului de alimentare al reclamelor din vitrine atât din interiorul magazinului, cât şi din exterior;
  3. cablurile de alimentare la trecerea prin orificii sau peste muchii ascuţite se vor prevedea cu manşoane de protecţie din PVC, cauciuc sau metal. Conductoarele se vor monta pe izolatoare, iar în locurile unde pot apărea lovituri mecanice se vor proteja cu manşoane metalice;
  4. indiferent de condiţiile în care se lucrează sau de calitatea izolaţiei, de sculele cu care se lucrează la instalaţiile de înaltă tensiune, se vor scoate siguranţele fuzibile.

4.29.14. Transformatoarele trebuie construite şi dotate cu dispozitive speciale, astfel încât, la deschiderea transformatorului, circuitul de alimentare să se întrerupă.

4.29.15. Bornele transformatorului vor fi izolate şi protejate contra atingerii întâmplătoare.

4.29.16. Contactul la borne se face numai prin intermediul papucilor bine solidarizaţi cu capetele conductoarelor.

4.29.17. La tablourile de distribuţie se vor monta siguranţe (fuzibile) pe circuitul de alimentare al transformatoarelor în cazul în care, prin construcţie, transformatoarele nu au prevăzute siguranţe încorporate.

4.29.18. Transformatoarele se amplasează în imediata vecinătate a tuburilor sau în firide speciale vor fi monofazate pentru tensiunea maximă în primar de 250V.

4.29.19. Se interzice montarea transformatoarelor sau a altor părţi ale instalaţiei reclamelor luminoase în locuri sau în apropierea unor materiale, care s-ar putea aprinde datorită încălzirii normale a elementelor instalaţiei reclamelor sau transformatoarelor.

4.29.20. Se interzice legarea în serie a desfăşurărilor secundare a două sau mai multe transformatoare, fiecare circuit de înaltă tensiune va fi alimentat de la un singur transformator.

4.29.21. Legăturile electrice ale conductelor de înaltă tensiune se vor face astfel încât să se evite  posibilitatea unui contact între elementele a două circuite de tensiuni diferite.

4.29.22. Se interzice ca prin execuţie să se realizeze vreo legătură electrică directă între partea de joasă şi cea de înaltă tensiune a transformatoarelor, cu excepţia părţilor legate la pământ.

4.29.23. La fiecare instalaţie de tuburi luminoase se va prevedea un întrerupător montat pe partea tensiunii  primare, marcat vizibil în instalaţie, precum şi poziţiile închis şi deschis.

4.29.24. Diluanţii şi toate substanţele folosite la prepararea vopselelor şi care sunt inflamabile se vor păstra sub cheie şi se vor manipula numai în cantităţile necesare unei zile de lucru.

4.29.25. Lucrările de vopsitorie a părţilor metalice ale firmelor sau reclamelor  se vor executa în camere speciale, prevăzute cu instalaţii de ventilaţie, fiind interzis fumatul sau orice sursă de foc deschis în aceste spaţii.

 

4.30. Filaturi de bumbac, lână, vigonie

4.30.1. Înainte de introducerea în maşini pentru prelucrare, materialul (fibre, deşeuri, zdrenţe etc.) va fi controlat şi sortat cu grijă înlăturându-se eventualele corpuri producătoare de scântei (nituri, şuruburi, pietre, sârme, nasturi etc.).

4.30.2. Se va verifica săptămânal, iar în secţiile de desfacere şi pregătire zilnic, starea tehnică a maşinilor în vederea eliminării lovirii între piese, corpuri metalice, înfăşurări de fibre pe lagăre etc., care ar putea provoca începuturi de incendii.

4.30.3. În permanenţă se va îndepărta orice depunere de praf sau scamă de pe electromotoare, corpuri de iluminat, tubulatură, conducte, tablouri de distribuţie şi automate electrice etc.. De asemenea se va îndepărta praful, scamele şi fibrele scurte de sub maşină.

4.30.4. La instalaţiile de absorbire a prafului unde evacuarea se face în atmosferă  se vor lua măsuri ca fibrele şi scamele să nu fie luate de curenţii de aer şi propagate sau depozitate în locuri care prezintă pericol de incendiu.

4.30.5. În cazul declanşării unui eventual incendiu la destrămare se va îndepărta imediat materia primă pentru alimentare, iar maşina se va lăsa în mers pentru scoaterea materialului dintre cilindrii. Instalaţia de desprăfuire şi transport pneumatic se va opri, se va întrerupe curentul electric trecând la intervenţia pentru stingere a incendiului cu mijloacele iniţiale din dotare.

4.30.6. Fibrele, firele, deşeurile din jurul şi de sub maşini vor fi manipulate numai cu unelte de lemn sau materiale neferoase.

4.30.7. Lubrifianţii utilizaţi la ungerea utilajului şi în procesul tehnologic vor fi depozitaţi în cantităţile necesare unei zile de lucru în spaţii amenajate special.

4.30.8. Ascuţirea organelor de tăiere de la maşini se va executa în locuri special amenajate, iar când acest lucru nu este posibil se admite ascuţirea pe loc luând următoarele măsuri:

  • îndepărtarea materialelor inflamabile din jurul maşinii;
  • asigurarea cu mijloace iniţiale de stingere;
  • obţinerea aprobării conducătorului formaţiei şi supravegherea lucrului.

4.30.9. Repararea garniturilor elastice de la carde, darace, se va face în încăperi separate, amenajate.

4.30.10. Repararea garniturilor rigide la carde, darace se va face în încăperi speciale, dotate cu ventilaţie naturală sau  mecanică, iar instalaţia electrică va fi de tip antiex.

4.30.11. La preluarea schimbului se va îndepărta de pe maşini praful şi scama.

 

4.31. Ţesături şi tricotaje

4.31.1. Se va asigura în permanenţă curăţirea de praf şi scame a utilajelor.

4.31.2. Instalaţiile electrice vor fi   menţinute în perfectă stare de funcţionare şi etanşeitate.

4.31.3. Este interzisă montarea pe maşini a ştarterelor pentru pornire şi oprire. Acestea se vor monta pe stelaj metalic la cel puţin 20 cm distanţă de maşină.

 

4.32. Confecţii şi tricotaje

4.32.1. La maşinile de tăiat şi croit se vor respecta următoarele:

  • ascuţirea cuţitelor se va face în locuri special amenajate;
  • la maşinile de croit fixe, ascuţirea se va face după îndepărtarea de pe masa maşinii a materialului de prelucrat şi numai cu instalaţia de absorbire locală oprită;
  • pietrele de polizor cu care se face ascuţirea vor fi protejate în carcase pentru restrângerea acţiunii scânteilor rezultate din polizare.

4.32.2. Se va verifica zilnic starea tehnică a fiarelor de călcat precum şi a cordoanelor şi fişelor. Aşezarea lor în timpul întreruperii călcatului se va face numai pe suporturi speciale incombustibile; la terminarea lucrului, acestea se vor scoate din prizele de alimentare.

4.32.3. Instalaţiile de forţă, montate sub sau pe pardoseală vor fi protejate împotriva loviturilor mecanice. Utilajele vor fi dotate cu legătura de descărcare la pământ.

4.32.4. La maşinile, instalaţiile şi aparatele specifice folosite se vor respecta următoarele:

  • nu se va lucra cu maşini care prezintă defecţiuni electrice sau mecanice;
  • curăţarea scamelor din interiorul utilajelor precum şi ungerea se va efectua conform graficului întocmit;
  • la terminarea lucrului, utilajele şi instalaţiile vor fi scoase de sub tensiune;
  • tubulatura de evacuare a scamei se va curăţa cel puţin o dată pe lună;
  • instalaţiile electrice de iluminat şi forţă montate aparent vor fi curăţate săptămânal de scame şi praf.

 

4.33.  Blănărie, pielărie

4.33.1. Substanţele inflamabile şi explozive (degresanţi, adezivi, solvenţi etc.), utilizate în procesul tehnologic se vor ridica şi păstra  în cantităţi necesare unui schimb de lucru, prepararea şi păstrarea lor se va face în vase metalice în încăperi special amenajate prevăzute cu instalaţie de ventilaţie şi iluminat conform normelor.

4.33.2. În toate secţiile productive unde se lucrează cu substanţe combustibile şi inflamabile şi în depozitul de materii prime şi materiale se interzice folosirea focului deschis.

4.33.3. În secţiile de fabricaţie unde curăţarea pardoselilor şi a utilajelor se face cu jet de apă vor fi luate măsuri pentru protejarea instalaţiilor şi a aparaturii electrice.

4.33.4. La instalaţiile de uscat  piei pe plăci de sticlă, precum şi la uscarea pentru talpă şi blănuri, se va urmări ca temperatura de uscare să nu depăşească limitele  admise în procesul tehnologic.

4.33.5. Locurile de muncă unde se degajă vapori inflamabili vor fi prevăzute cu hote de aspiraţie racordate la sistemul de ventilaţie.

4.33.6. În încăperile în  care se produc degajări de vapori se interzice purtarea încălţămintei cu blacheuri, potcoave, ţinte etc..

4.33.7. Se interzice spălarea cu benzină a îmbrăcămintei în secţiile de producţie sau depozitare.

4.33.8. Curăţarea prin ardere a plaselor de sârmă provenite de la maşinile şi cabinele de şpriţat se vor executa sub strictă supraveghere.

 

4.34. Încălţăminte

4.34.1. Se interzice folosirea focului deschis în secţiile productive unde se lucrează cu substanţe combustibile precum şi în depozite de materii prime şi materiale.

4.34.2. În mod cu totul excepţional se admit arzătoare cu flacără deschisă pentru curăţarea prin ardere a aţelor la finisarea încălţămintei.

4.34.3. Materialele cu proprietăţi de autoaprindere ca: praf de lemn îmbibat cu ulei, praf de cauciuc, praf de piele etc., se vor curăţa şi evacua din ateliere în locurile special amenajate.

De asemenea, instalaţiile de ventilaţie de la locurile de muncă vor fi  curăţate zilnic.

4.34.4. Maşinile  pentru confecţionarea încălţămintei prevăzute cu corpuri de încălzire electrice vor fi puse în funcţiune numai după ce se vor îndepărta substanţele combustibile din jur.

4.34.5. Se interzice depozitarea în atelierul de ştanţă a pânzei impregnate pentru bombeu în cantităţi care depăşesc necesarul pentru 8 ore de lucru.

Bombeurile ştanţate vor fi depuse în cutii şi nu vor fi  depozitate în apropierea motoarelor electrice sau aparatelor ce ar putea provoca scântei.

4.34.6. Furdalele de pânză Kapensteif ca şi furdalele de talpă rezultate din procesul ştanţării vor fi evacuate zilnic din atelier în locuri special amenajate.

4.34.7. La maşinile de subţiat marginea feţelor, nu este permisă ascuţirea simultan cu operaţia de subţiere. Ascuţirea se va efectua numai după evacuarea  deşeurilor din maşină.

4.34.8. Ştanţarea bombeurilor din nitroceluloză va fi executată la o singură maşină care se verifică zilnic din punct de vedere mecanic şi electric.

4.34.9. La maşina de şlefuit bombeuri de nitroceluloză va lucra numai o instalaţie specială de desprăfuire cu perdea de apă, filtrele curăţindu-se din oră în oră.

4.34.10. Reşourile electrice prevăzute cu plită de protecţie folosite pentru topirea parafinei vor fi bine protejate, iar în caz de nefolosire, deconectate. Măsura este obligatorie şi pentru reşourile folosite la topirea cerii pentru şnit.

4.34.11. La secţiile de rihtuit, uns, branţ şi tălpi, marochinărie etc., se vor utiliza cantităţi mici de abraziv şi solvenţi, care se vor păstra în vase prevăzute cu capac şi deschidere pentru introdus pensula.

4.34.12. Deşeurile  de soluţie de cauciuc Ago, precum şi alte deşeuri impregnate cu soluţii de lipit se vor colecta în cutii  metalice cu capac şi se vor evacua după fiecare schimb în locuri destinate pentru ardere.

4.34.13. Arzătoarele cu flacără deschisă folosite la curăţarea prin ardere a aţelor de la finisat vor fi montate pe mese de material incombustibil şi prevăzute cu apărători spre banda rulantă.

4.34.14. Se interzice spălarea cu benzină a încălţămintei în secţiile de producţie sau depozite.

 

4.35. Ateliere prelucrare mase plastice, cauciuc şi vulcanizare (reguli generale)

4.35.1. În procesul tehnologic de prelucrare a maselor plastice se folosesc diverse materiale care prezintă pericol de incendiu, pentru care este necesar a se lua următoarele măsuri la manipulare şi prelucrare:

  1. depozitarea materialelor se va face în saci şi pe sortimente. Sacii cu negru de fum vor fi depozitaţi în loc ferit de umiditate pentru evitarea autoaprinderii;
  2. transportul sacilor cu negru de fum se va face pe cărucioare cu roţi din cauciuc;
  3. instalaţiile electrice vor fi verificate şi întreţinute curat şi fără defecţiuni de către personalul de specialitate.

4.35.2. La prelucrarea maselor plastice şi a celor care prezintă pericol de incendiu cum sunt, maşini de injecţie şi suflat, maşini de extrudare la fabricarea granulelor, se vor lua următoarele măsuri:

  1. punerea în funcţiune a maşinilor se va face după ce în prealabil, au fost verificate şi reglate de către specialişti; sistemul automat de conducere a procesului tehnologic; sistemul de încălzire a maşinilor; sistemul de răcire; sistemul de ventilaţie locală şi alte măsuri care să ducă la menţinerea parametrilor tehnologici stabiliţi prin reţetele de fabricaţie;
  2. malaxoarele în care se prelucrează nitrolac vor fi prevăzute cu capace închise etanş;
  3. izolările termice ale conductorilor şi ale rezistenţelor electrice, conductelor de încălzire a utilajelor, vor fi în bună stare şi cu legăturile corect executate;
  4. d. se va asigura în mod continuu ventilaţia locală pentru a putea evacua gazele inflamabile;
  5. e. se vor lega utilajele la reţeaua de scurgere a electricităţii statice. La maşinile de produs folii pentru îndepărtarea electricităţii statice de pe folii se vor executa dispozitive de colectare;
  6. f. maşinile vor fi curăţate în interior, de materialul lipit în timpul funcţionării, de corpurile lor pentru a se evita autoaprinderea amestecului, în special la maşinile care lucrează la cald;
  7. sacii cu granule de mase plastice şi ambalajele nu vor fi depozitaţi lângă maşinile care sunt încălzite cu rezistenţe electrice sau lângă corpuri electrice;
  8. este interzisă păstrarea în încăperile de fabricaţie a lubrifianţilor în cantităţi mai mari decât necesarul pentru o zi. Aceştia se păstrează în spaţii speciale şi în vase închise;
  9. în compartimentele de fabricaţie se va menţine în permanenţă curăţenia, îndepărtând de pe pereţi, pardoseală şi maşini praful depus, iar cârpele îmbibate cu praf şi unsoare se vor păstra în cutii cu capac închis;
  10. în halele cu maşini se vor păstra materiile prime numai în cantităţile necesare fabricaţiei pentru o zi, în scopul micşorării pericolului de incendiu fără să se blocheze căile de circulaţie din interior, precum şi ieşirile din încăperile de fabricaţie. Eventualele scurgeri de lichide combustibile pe pardoseli se vor îndepărta imediat;
  11. sunt interzise instalaţii electrice improvizate.

4.35.3.  Prepararea cernelurilor prin diluare cu solvenţi, necesare la imprimare se va face în încăpere separată de hala de maşini cu măsuri de prevenire a incendiilor corespunzătoare mediului din categoria de pericol de incendiu a încăperii respective.

4.35.4. Cerneala preparată va fi adusă în hala maşinilor de imprimat, închisă, în cantitatea necesară pentru un schimb de lucru.

4.35.5. La operaţia de pretratare a obiectelor  din mase plastice care apoi se imprimă cu cerneală acolo unde se foloseşte  flacără deschisă prin arderea gazului metan se va respecta regula aprinderii arzătorului.

4.35.6. La terminarea lucrului se va închide bine ventilul de gaz.

Colofoniul, uleiul, aralitul, silicatul de sodiu, soda caustică bicarbonatul de sodiu, acizii, se depozitează separat în magazii speciale, rezistente la foc, cu plafonul şi pardoseala cimentată.

4.35.7. Colofoniul  se va feri de surse de temperatură ridicate sau de foc deschis.

4.35.8. Coloranţii se vor feri de contactul cu uleiuri sau reziduri ale acestora. spre a se evita pericolul de autoaprindere.

4.35.9. Lacurile, acetona şi alcoolul se vor depozita în magazii întunecoase şi reci, ferite de contactul cu lumina solară.

4.35.10. Magaziile de solvenţi organici sau alte produse volatile, inflamabile ca: lacuri, acetonă, alcool, negru de fum etc., se vor ilumina indirect prin geam fiind interzisă montarea instalaţiei electrice în aceste magazii.

4.35.11. Amidonul va fi ferit de umezeală şi se va depozita în magazii ventilate adecvat în straturi de minim 1 metru înălţime pentru a preveni încingerea şi autoaprinderea acestuia.

4.35.12. Motoarele electrice ale maşinilor de sfărâmat smoală, colofon etc. precum şi cele de raşchetat stearină sau parafină vor fi capsulate.

4.35.13. În cazul izbucnirii unui incendiu în secţiile de prelucrare mase plastice se vor lua următoarele măsuri:

  1. evitarea pericolului de explozie;
  2. evacuarea materialelor neincendiate;
  3. organizarea punctelor de prim ajutor;
  4. folosirea la maxim a instalaţiilor de stingere existente.

Pentru localizarea şi lichidarea incendiilor se vor folosi ca agenţi stingători:

– la magaziile de plastifianţi – materii prime, gaze inerte;

– clorura de vinil se va stinge de asemenea cu gaze inerte;

– la PVC praf se va acţiona la stingere cu apă pulverizată sau cu spumă;

– polietilena şi galiamidele se sting cu apă sau cu spumă.

 

4.36.  Ateliere prelucrare cauciuc

4.36.1. La atelierele de preparat lacuri, plastifianţi toate cazanele, malaxoarele şi rezervoarele fixe vor fi prevăzute cu braţe de absorbţie a gazelor şi capace cu închidere etanşă.

4.36.2. Instalaţia electrică de iluminat şi forţă din ateliere de preparat lacuri, plastifianţi va fi de tip antigrizutos.

4.36.3. În vederea evitării producerii scânteilor personalul muncitor din aceste ateliere nu va purta încălţăminte prevăzută cu părţi metalice şi vor folosi scule din materiale neferoase.

4.36.4. În atelierele de preparat lacuri şi plastifianţi se va asigura o ventilaţie eficientă, luând măsuri suplimentare, specifice pentru respectarea prevederilor prezentelor norme.

4.36.5. În secţiile de gumaj se vor respecta următoarele reguli:

  1. Se interzice depozitarea în secţii a unei cantităţi de materie primă mai mare decât necesarul unui schimb de lucru;
  2. Se interzice depozitarea soluţiilor de cauciuc, benzină sau a ţesăturilor lângă maşina de gumaj;
  3. Vasul cu soluţia de gumaj va fi permanent acoperit iar pereţii exteriori se vor curăţa de soluţia care se scurge;
  4. Pornirea maşinii fără legătura cu pământul este strict interzisă şi se va prevedea cu dispozitiv pentru captarea electricităţii statice;
  5. Orice reparaţie la maşina de gumaj se va face numai cu maşina în stare de repaus şi după completa aerisire a încăperii;
  6. Instalaţia de inundare cu abur trebuie să fie verificată permanent şi ţinută în stare de funcţiune.

4.36.6. La maşina de gumaj se va respecta cu stricteţe viteza prescrisă pentru gumare iar sculele cu care se lucrează vor fi confecţionate numai din cupru (metale neferoase).

4.36.7. Regimul de vulcanizare va fi urmărit pe baza tratamentelor înregistrate în special în dulapurile de vulcanizare şi autoclave.

4.36.8. Se interzice introducerea în autoclavele de vulcanizare a cărucioarelor cu încălţăminte de cauciuc venite direct de la banda de lăcuire aceasta va staţiona pe cărucioare până la evaporarea completă a solvenţilor.

4.36.9. Deschiderea autoclavelor se va face numai după scăderea presiunii interioare la presiune atmosferică.

4.36.10. În cazul când se constată o creştere rapidă a temperaturii în autoclavele de vulcanizare se vor opri ventilatoarele după care se va face evacuarea aerului. Deschiderea acestora se va face treptat pentru a evita transformarea arderii mocnite din interior în ardere cu flăcări. Cărucioarele vor fi scoase pe o platformă unde se va proceda la stingerea lor cu spumă chimică.

4.36.11. Rezervoarele cu solvenţi se vor amplasa în afara clădirii în care sunt montate maşinile de impregnat, gumat şi malaxoarele.

4.36.12.  În încăperea malaxoarelor nu se vor păstra cantităţi de solvenţi mai mari decât cele necesare unui schimb.

4.36.13. Toate vasele cu soluţii de elastomeri şi răşini se vor amplasa la cel puţin 2 m de maşinile de impregnat, gumat şi vor fi prevăzute capace care se închid etanş.

4.36.14. Pentru reducerea pericolului de incendii la maşinile de impregnat-gumat se vor lua următoarele măsuri:

  1. a. legarea maşinii şi separat a cilindrului cauciucat la priza de pământ;
  2. b. montarea ecranelor colectoare a curenţilor statici între cilindrul cauciucat şi masă, la intrarea prizei de impregnat gumat pe plăcile încălzite ale maşinii.

4.36.15. Pentru limitarea unor eventuale incendii maşinile de impregnat gumat vor fi înzestrate cu conducte perforate de abur, montate pe lungimea mesei la ambele părţi în aşa fel ca suflarea aburului să se facă pe centru.

4.36.16. Încălzirea capului şi a şaibei de profil cu flacără la maşinile de extrudare se admite în sălile de lucru, în care nu se prelucrează amestecul de cauciuc şi alte materiale inflamabile.

 

4.37. Ateliere de vulcanizare

4.37.1. Încăperile atelierelor de vulcanizare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

4.37.2. În atelierele de vulcanizare unde se degajă praf, instalaţiile electrice de iluminat şi forţă trebuie să fie prin construcţie, etanşe la praf, iar în atelierele unde se produc lucrări care degajă vapori inflamabili, instalaţia electrică de iluminat trebuie să fie de tip antiex.

Tablourile de distribuţie a curentului electric trebuie să fie amplasate în exteriorul atelierului de vulcanizare.

4.37.3. Încălzirea încăperilor, atelierelor se va face cu apă caldă sau abur de joasă presiune, radiatoare de încălzire şi conductele fiind în mod permanent curăţate de praf, iar la distanţa de 50 de metri de acestea să nu fie nici un fel de material combustibil.

Încălzirea cu sobe cu acumulare de căldură se admite numai la atelierele mici de vulcanizare  şi numai cu condiţia ca acestea să aibă uşiţele de alimentare situate în exteriorul atelierului.

4.37.4. În atelierele de vulcanizare sunt interzise:

  • fumatul şi aprinderea chibriturilor;
  1. a se umbla cu corpuri incandescente;
  2. a se umbla cu flacără deschisă;
  3. a se depozita materiale inflamabile deoarece în atelierele de vulcanizare, acestea se aprind cu uşurinţă.

4.37.5. Tăierea şi polizarea cauciucurilor se va face în încăperi separate de încăperile destinate pentru tratament termic.

4.37.6. Autoclavele de vulcanizare fiind recipiente sub presiune trebuie verificate la anumite intervale de către organele metrologice de stat.

4.37.7. Autoclavele vor fi echipate cu ventile de siguranţă şi cu manometre pentru presiunile interioare şi separat pentru presiunile din conductele de legătură care se află sub presiune.

4.37.8. Este interzis la autoclave să se ridice presiunea peste valoarea maximă admisă specificată pe plăcuţa de pe aparatele de măsură şi control.

 

4.38. Ateliere reparaţii Radio-TV

În atelierele de întreţinere şi depanare aparate de radio, televizoare, obiecte electro-casnice se vor respecta obligatoriu următoarele:

4.38.1. Organizarea obligatorie pe locurile de locurile de muncă a prevenirii şi stingerii incendiilor care constă în:

  • extragerea, adaptarea şi concretizarea la condiţiile specifice locului de muncă a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor de dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere, afişarea acestora;
  1. organizarea nominală a echipelor de stingere a incendiilor pe schimburi şi instruirea acestora;
  2. organizarea evacuării persoanelor şi a bunurilor materiale;
  3. utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor – hidranţi, stingătoare şi alte mijloace;
  4. luarea altor măsuri de protecţie ca întreruperea alimentării cu energie, materii prime, golirea rapidă a unor rezervoare, recipiente etc..

4.38.2. Organizarea instruirii de prevenire şi stingere a incendiilor a personalului, fiind interzisă admiterea în lucru a celor ce nu li s-a făcut instructaj.

4.38.3. Încercările aparatelor şi probele pentru medie şi joasă tensiune se vor efectua numai în locuri special destinate.

În zona destinată probelor şi încercărilor nu se va afla decât personalul care execută încercarea.

4.38.4. Se interzic montajele provizorii, dacă este cazul acestea se vor executa conform condiţiilor ca şi la instalaţiile electrice definitive.

4.38.5. În cazul executării montajelor pentru probe sau încercări nu se vor posta cable de legătură, indiferent de tensiune în apropierea conductelor din materiale inflamabile sau sub acestea.

4.38.6. Cablele mobile de legătură se controlează înainte de punerea sub tensiune, verificându-se izolaţia, legătura la pământ, existenţa materialelor de conexiune, ştechere, papuci, cleme etc..

4.38.7. Toate instalaţiile de distribuţie şi protecţie vor fi păstrate în perfectă stare de curăţenie, elementele de protecţie, siguranţe, întrerupătoare, conductoare, relee etc., se vor verifica periodic.

4.38.8. Toate montajele pentru probe sau încercări vor fi executate cu elemente corespunzătoare, comutatoare, aparate de măsură, cablaje, aparate de protecţie etc., astfel încât să fie exclus orice pericol de scurt circuit sau supraîncălzire accidentală.

4.38.9. Existenţa obligatorie la standul de probă a tăbliţelor avertizoare de tipul “NU SE STINGE CU APĂ”.

4.38.10. Se interzic improvizaţiile, grupuri de iluminat montate provizoriu, fără respectarea normelor, lângă elemente combustibile, în ateliere de reparaţii Radio-TV.

 

4.39. Ateliere bijuterii

4.39.1. Se vor respecta prevederile normelor referitoare la organizarea intervenţiei pe locul de muncă, afişarea sarcinilor specifice şi generale a planului de evacuare, a instruirii personalului, existenţa şi cunoaşterea modului de utilizare a mijloacelor de stingere.

4.39.2. Utilizarea lămpilor cu gaz folosite în procesul de prelucrare se va face cu respectarea normelor specifice utilizării gazelor.

4.39.3. Se va verifica periodic starea instalaţiei de gaz, starea furtunelor de racord a lămpilor, existenţa colierelor de fixare a furtunelor.

4.39.4. Se vor respecta condiţiile de păstrare a buteliilor pentru oxigen, asigurate în rastele, cu capacele montate, precum şi cele referitoare la manipularea acestora.

 

4.40. Ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare

4.40.1. În ateliere de gravat unde se lucrează într-o atmosferă nocivă de acid azotic, se vor lua următoarele măsuri:

  • operaţia de lucru se va desfăşura numai cu ventilaţia în funcţiune;
  • pentru curăţarea plăcilor de zinc cu petrol între diferite faze ale corodării se va scoate din magazie numai cantitatea de petrol necesară pentru o zi de lucru;
  • rumeguşul necesar procesului de producţie se va introduce în atelier în cantităţi necesare unei zile de lucru, iar la terminarea programului va fi evacuat din secţie;
  • se interzice depozitarea acidului azotic lângă instalaţiile electrice la nivelul solului, pentru evitarea corodării acestora;
  • vasele în care se ţine asfaltul sau şerlacul necesar tratării înainte de ardere a plăcilor de zinc se vor păstra cât mai departe de sursa de foc.

4.40.2. Aparatele de gravare electrică vor fi folosite numai cu carcasele închise şi la sarcinile indicate de fabrica constructoare.

4.40.3. Toluenul şi benzina folosite la curăţarea plăcilor se vor păstra în bidoane metalice închise, ferite de sursă de căldură.

4.40.4. În atelierele tipar probă, unde se lucrează cu benzină la ştersul formelor şi la spălatul valţurilor se interzice fumatul sau pătrunderea în încăperi cu sursă de foc deschis.

4.40.5. La atelierele monoturnat se interzice:

  • executarea de instalaţii electrice pe pereţii izolaţiei fonice. Trecerea conductorilor electrici prin astfel de pereţi se face numai cu tub I.P.E. metalic;
  • introducerea în cazanele de topit aliaj a materialelor combustibile (hârtie, cârpe etc.);
  • funcţionarea maşinii de turnat şi arderea gazului în timpul spălării maşinilor.

4.40.6. La atelierele monofoto, textoprint  se vor folosi numai lămpi de perete tip cameră obscură cu carcase metalice iar filmele se vor păstra în dulapuri metalice.

4.40.7. În atelierele de închis forme şi matriţe, spălarea formelor cu benzină  se va face numai pe materiale incombustibile.

Uleiul pentru presele de matriţat va fi adus în ateliere numai în ziua când se schimbă cel din maşină.

Se interzice cu desăvârşire depozitarea substanţelor combustibile pe piesele de matriţat sau pe mesele  auxiliare ale acestora, care sunt încălzite electric.

4.40.8. La atelierele de maşini plane şi rotative cărţi, retuşările cu eter sau alte substanţe volatile se vor face numai sub directa supraveghere a maiştrilor care au obligaţia să amenajeze locuri de muncă speciale situate cât mai departe de maşinile de producţie, lângă ferestre deschise. Se interzice înlocuirea benzinei cu alţi solvenţi.

4.40.9. În atelierele de stereotipie cărţi, aprinderea focului la maşinile care se încălzesc prin gaze naturale va fi făcută numai de lucrătorul destinat şi instruit în acest scop.

Curăţarea aliajului de impurităţi prin foc deschis sau cu ajutorul sondei se va face numai în prezenţa maistrului sau şefului de formaţie care sunt obligaţi să respecte normele în vigoare.

4.40.10. În atelierele rotative cărţi, spălarea cu benzină a pieselor de la cilindrii maşinilor se va face numai în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influenţa surselor de căldură, foc, instalaţiilor electrice etc..

4.40.11. În încăperile pentru depozitarea şi turnarea valţurilor unde se află cazanele pentru topit clei de valţuri, vor fi introduse numai  materialele folosite în procesul tehnologic şi în cantităţile unei zile de lucru.

4.40.12. Materialele de lipit clişee preparate cu solvenţi volatili, folosite în atelierele de montat clişee pe suport metalic se vor scoate din magazie în cantităţile necesare unei zile de lucru şi se vor păstra în dulapuri metalice, iar diluarea lor se va face în afara atelierelor, în spaţii special amenajate.

4.40.13. Aparatele de pulverizat din atelierele de imprimare vor fi prevăzute cu condensatori autoparaziţi, pentru anularea scânteilor, iar în cazul  retuşărilor cu eter sau cu alte substanţe volatile se vor respecta prevederile normelor în vigoare.

4.40.14. În atelierele de copiat şi în atelierele pentru  prepararea plăcilor şi tiparelor de probă, montajele de filme, vor fi protejate de sursele de lumină sau căldură, iar după terminarea lucrului montajele din spaţiul atelierelor vor fi predate arhivei pentru depozitarea în dulapuri metalice.

4.40.15. În atelierele de aclimatizat a hârtiei unde încălzirea aerului se realizează cu ajutorul bateriilor de rezistenţe electrice, iar refularea aerului se realizează cu ventilatoare cuplate la bateriile de încălzire, se vor respecta următoarele măsuri:

  • nu se vor depozita lichide combustibile pe gura de vizitare a rezistenţelor electrice sau în tubulatura de evacuare a aerului cald;
  • capacul de vizitare a rezistenţelor va fi deschis numai de electricienii de întreţinere pentru efectuarea controalelor şi reviziilor periodice după care capacul se va închide;
  • rezistenţele electrice se vor folosi numai cu ventilaţia în funcţiune;
  • se va controla zilnic temperatura din atelierul de aclimatizare pentru a nu depăşi limita de încălzire permisă echipamentului şi instalaţiilor electrice.

4.40.16. Folosirea acizilor pentru forme în atelierele de imprimare se va face numai în prezenţa maistrului.

4.40.17. Este interzisă vărsarea în canal a lichidelor inflamabile recuperate provenite de la operaţiile efectuate în atelierele de cromare.

4.40.18. În atelierele de imprimare, bidoanele cu toluen şi cerneluri vor fi ermetic închise pentru a împiedica degajările de gaze. În cursul transvazării cernelii se va avea grijă ca aceasta să nu se răspândească pe pardoseală.

Pentru evitarea degajării vaporilor de toluen în spaţiul atelierelor, gurile de absorbţie vor fi montate în imediata apropiere a jgheaburilor de cerneală ale maşinilor de tipar.

4.40.19. În atelierul de  fălţuit, pregătirea colilor, broşat, scoarţe şi Kristenzen se impun următoarele restricţii:

  • depozitarea semifabricatelor se va face la o distanţă de cel puţin 1 m de maşini;
  • eliminarea ştreifurilor de la maşinile de tăiat şi transportul lor în locurile de balotare se va face îndată ce acestea se produc;
  • nu este admisă aşezarea materialelor (hârtii, cartoane, soluţii etc.) în spaţiile de siguranţă, lângă reşouri, rezistenţe de încălzire, reostate, cazane de încălzit, clei etc.;
  • evitarea supraîncălzirii motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţitele deoarece se pot aprinde bobinajele motoarelor;
  • respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor de folosire şi deservire a generatoarelor de înaltă frecvenţă şi a maşinilor de uscat bloc-carte;
  • se interzice introducerea în maşinile de uscat cărţi a altor materiale bune conducătoare de electricitate care pot provoca scântei electrice şi scurtcircuite;
  • curăţarea zilnică de impurităţi a benzilor transportoare ale maşinilor de uscat blocuri, a prafului pe electrozii maşinilor de uscat şi pe filtrul de aer al generatorului;
  • reşourile electrice folosite la încălzirea cleiului şi a maşinilor de călcat vor fi instalate pe suporţi incombustibili iar acolo unde cleiul de lipit se prepară la flacără această operaţie se va face în afara secţiilor de legătorii şi cartonaje, în încăperi special amenajate.

4.40.20. La atelierele de lăcuit-celofanat, materialele folosite la lăcuire vor fi păstrate în afara atelierelor, în locuri special amenajate.

Acolo unde uscarea coperţilor în maşinile de lăcuit se face cu radiatoare infraroşii, se interzice oprirea benzilor transportoare în timpul funcţionării radiatoarelor.

Operaţia de lăcuire se va face numai cu instalaţia de ventilaţie în funcţiune pentru eliminarea vaporilor şi a gazelor ce se produc.

4.40.21. În încăperile în care se lucrează într-o atmosferă nocivă de gaze emanate din substanţele şi soluţiile folosite, lucrul se va desfăşura numai cu sistemul de ventilaţie în funcţiune pentru evacuarea din încăpere a gazelor ce ar putea genera incendii.

4.40.22. Curăţarea maşinilor cu lichide combustibile este permisă numai după ce acestea au fost deconectate de la reţeaua electrică şi s-au răcit, respectându-se regulile privind interzicerea fumatului sau folosirea mijloacelor de iluminat cu flacără deschisă.

4.40.23. În atelierele de tipărire-multiplicare se interzice cu desăvârşire executarea de instalaţii electrice cu caracter de improvizaţie, folosirea ştecherelor, prizelor, întrerupătoarelor, automatelor, cordoanelor electrice, prelungitoarelor în stare defectă.

4.40.24. În locurile de muncă unde se folosesc substanţe inflamabile, care în amestec cu aerul pot forma amestecuri explozive, instalaţia electrică va fi antiex.

4.40.25. Este interzis fumatul în locurile de muncă unde există pericol de incendiu sau explozii. În aceste locuri de muncă se vor afişa în locuri vizibile inscripţii care să atenţioneze pericolul de incendiu sau explozie: FUMATUL INTERZIS”, “ATENŢIE ! PERICOL DE INCENDIU”, “ATENŢIE! PERICOL DE EXPLOZIE.

4.40.26. Fumatul este permis numai în locuri special amenajate prevăzute cu inscripţia “ LOC PENTRU FUMAT”.

 

4.41. Staţii şi oficii de calcul

4.41.1. Proiectarea, executarea şi amenajarea încăperilor care adăpostesc calculatoare electronice precum şi echipamentele de calcul aferente se vor executa conform normelor în vigoare.

În afară de prezentele norme, conducătorii staţiilor, oficiilor vor întocmi detaliat norme şi instrucţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor specifice la care se va ţine seama şi de normele Institutului Central de Informatică ale Întreprinderii de Instalat şi Reparat Utilaj de Calcul.

4.41.2. Pereţii care delimitează sala calculatoarelor de magnetotecă trebuie să întrerupă continuitatea spaţiilor din spatele tavanelor suspendate  şi de sub pardoselile tip estradă.

4.41.3. Elementele de protecţie a golurilor vor fi  menţinute cu gradul de rezistenţă la foc prevăzute în actele normative cu sistemele lor de închidere în bună stare.

4.41.4. Se interzice depăşirea densităţii sarcinii tehnice de 420/MJ/m2 în spaţiile de sub sălile de calculatoare sau efectuarea unor modificări cu înrăutăţirea situaţiei la elementele prevăzute pentru împiedicarea transmiterii incendiilor prin golurile din faţade. De asemenea se interzice depozitarea de materiale cu pericol de explozie sub sălile de calculatoare sau în spaţiile laterale vecine.

4.41.5. La trecerea prin perete a canalelor de ventilaţie, conductelor şi cablurile electrice, golurile dintre zidărie şi acestea se etanşează cu materiale incombustibile, asigurându-se limita de rezistenţă la foc egală cu cea a peretelui. Canalele de ventilaţie se prevăd în dreptul trecerilor prin pereţii rezistenţi la foc cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu, având asigurată funcţionarea indiferent de compartimentul în care s-a produs incendiul.

4.41.6. Folosirea finisajelor în elementele decorative executate din materiale combustibile în sala calculatoarelor, laboratoarelor, încăperilor pentru păstrarea programelor este interzisă.

4.41.7. Încăperile pentru lucrări de conservare, reparare se vor amenaja în afara compartimentului de incendiu al sălii calculatoarelor şi vor fi separate de încăperile vecine prin pereţi şi uşi cu o limită de rezistenţă la foc de 0,5 ore. De asemenea se interzice amenajarea în aceste compartimente a laboratoarelor de echipament de calcul.

4.41.8. Se admite amenajarea în sălile calculatoarelor, a locurilor de muncă pentru supravegherea şi comanda echipamentului electronic cu condiţia ca elementele de separare şi mobilierul utilizat să fie incombustibil, iar materialele combustibile necesare pentru desfăşurarea activităţii să fie strict limitate la  minimum necesar.

4.41.9. Mobilierul utilizat în sălile de calculatoare şi încăperile pentru păstrarea programelor şi înregistrările de date, va fi  din materiale incombustibile.

4.41.10. Sala calculatoarelor şi încăperilor pentru păstrarea înregistrărilor de date, mecanografie, depozitare hârtie nu vor fi traversate de fluxurile de cablu ce nu deservesc echipamente  sau consumatori din încăperile respective.

4.41.11. Toate elementele folosite pentru fixarea  cablurilor vor fi din materiale incombustibile.

4.41.12. Sub pardoseala falsă nu se vor folosi prize, doze de derivaţie şi nu se vor executa îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare dozele de derivaţie vor fi etanşe, cu grad de protecţie  I.P. 54, legate la pământ şi fixate pe pardoseală.

4.41.13. În pardoselile înalte de tip estradă se prevăd panouri uşor demontabile amplasate în zone cu aglomerări mari de cabluri şi în apropierea echipamentului, astfel încât spaţiul de sub ele să fie uşor accesibil pentru intervenţie în caz de incendiu. Aceste panouri vor fi marcate vizibil.

4.41.14. Cantităţile de hârtie necesare funcţionării calculatoarelor vor fi reduse la maximum necesar şi repartizate pe echipamente.

4.41.15. În sălile calculatoarelor se por păstra în mod trecător înregistrările de date, în cantităţi minime, strict necesare activităţii de producţie.

4.41.16. Deşeurile de hârtie ce rezultă din operaţiunile de lucru în sala calculatorului vor fi colectate în coşuri metalice cu capac şi evacuate ritmic din încăperi.

În sala calculatoarelor este interzis:

  • fumatul şi folosirea focului deschis;
  • introducerea unor maşini şi echipamente ce nu condiţionează direct funcţionarea calculatoarelor, executarea lucrărilor de reparaţii cu excepţia celor legate direct de echipamentele care nu pot fi deplasate din camera calculatorului;
  • introducerea oricărui material sau mobilier combustibil ori operaţiuni care pot fi scoase sau efecutate în afara încăperii;
  • acumularea deşeurilor de hârtie, alte materiale sau substanţe combustibile sub pardoseala falsă;
  • folosirea altor sisteme de încălzire în afara celor prevăzute prin documentaţia de execuţie;
  • executarea lucrărilor de sudură şi de lipire a metalelor cu surse termice fără “permis de lucru cu foc”;
  • introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile cu excepţia celor pentru executarea operaţiunilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime strict necesare, fără a depăşi cantitatea de 250 gr. Aceste cantităţi vor fi introduse în ambalaje metalice cu capac şi vor fi evacuate imediat după terminarea operaţiunii.

4.41.17. Se interzic următoarele:

  • efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică utilizând solvenţi combustibili în timpul procesului de prelucrare sau pe timpul efectuării unor lucrări cu foc deschis sau cu degajare de căldură;
  • continuarea procesului de prelucrare pe timpul efectuării operaţiunilor de întreţinere profilactică a instalaţiei de climatizare sau a executării unor lucrări de reparaţii cu foc deschis la aceste instalaţii;
  • fumatul şi focul deschis în încăperi pentru magnetoteci, mecanografii, depozite de cartele şi alte încăperi de lucru ce condiţionează funcţionarea calculatorului;
  • manipularea lichidelor inflamabile, folosirea sistemelor de încălzire, acumularea deşeurilor de hârtie precum şi orice alte operaţiuni întâmplătoare în încăperile pentru magnetotecă, mecanografie, imprimante şi depozite pentru cartele.

4.41.18. La declanşarea unui incendiu în sălile calculatoarelor, magnetotecă, laboratoare sau în încăperi învecinate acestora se va acţiona concomitent după cum urmează:

  • se opreşte instalaţia de climatizare;
  • se alarmează personalul muncitor din cadrul unităţii, se anunţă unitatea de pompieri militari şi conducerea unităţii;
  • se scot de sub tensiune unităţile periferice, unitatea centrală, se opreşte alimentarea cu energie electrică de la panoul de alimentare din sala calculatorului;
  • se acţionează asupra focului cu stingătoare cu CO2 când acestea se produc la calculatorul electronic, la unităţile de discuri sau benzi magnetice, la cititoarele de cartele, imprimante, console, alte echipamente de calcul precum şi pardoseala sălii calculatorului sau în magnetotecă;
  • în cazul dotării cu instalaţii fixe de stins incendii după evacuarea persoanelor se declanşează instalaţia, funcţie de spaţiul prevăzut a fi inundat cu CO2;
  • asupra hârtiei şi materialului lemnos se poate acţiona şi cu apă pulverizată sau spumă chimică atunci când aceste materiale sunt în spaţii nedotate cu aparatură electronică de calcul;
  • echipamentele alăturate celor la care s-a declanşat incendiul vor fi acoperite cu pături antifoc sau ignifugate.

4.41.19. Este interzisă intrarea personalului în încăperile inundate cu CO2 fără echipamentele de protecţie (măşti sau aparate autonome cu aer comprimat sau O2).

4.41.20. La calculatoarele electronice cât şi în apropierea acestora sau în încăperi unde se păstrează echipamentele de calcul sau alte materiale asemănătoare se interzice folosirea stingătoarelor cu spumă chimică sau pulberi de stingere a incendiilor.

4.41.21. După terminare operaţiilor de stingere se vor lua măsuri de eliminare imediată a agenţilor corozivi, rezultaţi în urma arderii şi a procesului de stingere, precum şi pentru conservarea echipamentelor de calcul.

 

4.42. Staţii de preparare a mixturilor asfaltice

4.42.1 (1)

  1. staţiile de prepararea mixturilor asfaltice la cald vor fi prevăzute cu materiale şi mijloace necesare primei intervenţii pentru stingerea incendiilor, conform normelor de dotare specifice;
  2. este interzis folosire utilajelor şi instalaţiilor acţionate cu motoare electrice (malaxoare, uscătoare, predozatoare, buncăre etc.) fără a fi protejate împotriva incendiilor; este interzisă pornirea staţiilor de preparat mixturi asfaltice înaintea începerii campaniei de lucrări de către comisia de specialişti numită prin decizie.

(2) In cazul lucrărilor cu lianţi bituminoşi, regulile de protecţie împotriva incendiilor prevăd următoarele dispoziţii:

  1. rezervoarele de combustibil lichid se vor fixa şi izola corespunzător, pentru evitarea scurgerii sau aprinderii;
  2. este strict interzis să se alimenteze rezervoarele de combustibil ale staţiilor şi topitoarelor de bitum cu vase deschise. Transportul motorinei se va face cu  ajutorul pompelor prin conducte;
  3. c) în jurul topitoarelor, batalurilor şi habelor de bitum, se va păstra ordinea şi curăţenia şi se va interzice accesul persoanelor străine neautorizate sau al muncitorilor care nu sunt repartizaţi să lucreze la aceste utilaje;
  4. descărcarea butoaielor în topitoare se va face cu mare atenţie, astfel încât bitumul să nu scape brusc în masa topită, provocând împrăştierea ei, pentru a nu se produce incendiu;
  5. este interzisă încălzirea cu flacără a conductei de scurgere a bitumului de la cisternele CFR şi cisternele auto, precum şi a pompei de extras bitum din batal. Această încălzire se va face numai cu abur sau apă caldă;
  6. aprinderea arzătoarelor se va face numai cu ajutorul unor bucăţi de bumbac îmbibate cu motorină şi fixate la capătul unei vergele metalice de cel puţin 1 m lungime. Manipularea acestui dispozitiv de aprindere se va face cu atenţia şi numai în poziţie laterală faţă de direcţia flăcării şi a gazelor arse;
  7. g) se interzice turnare în focar sau peste arzătoare a motorinei, petrolului sau benzinei pentru aprinderea sau activitatea focului;
  8. h) la batalurile unde încălzirea bitumului se face cu picurătorul se vor respecta următoarele reguli:
  9. pentru evitarea stingerii picurătorului în timpul funcţionării, rezervoarele vor fi prevăzute cu site prin care se va trece motorina;
  10. în cazul când picurătoarele se sting singure, reaprinderea lor nu se va face mai devreme de Vi oră şi după ce, în prealabil, s-a făcut evacuarea gazelor eventual formate;
  11. pentru prevenirea incendiilor se va evita scurgerea motorinei în batal sau în camera de topire;
  12. aprinderea şi   stingerea   picurătoarelor   se   va   face   conform   instrucţiunilor   privind funcţionarea acestora;
  13. este interzisă   montarea   rezervoarelor   de   motorină   direct   deasupra   picurătoarelor; montarea lor se va face numai lateral şi pentru evitarea autoaprinderii bitumului, este interzisă funcţionarea  picurătoarelor când  nivelul bitumului din batal nu  este cu  cel  puţin 20 cm deasupra ţevilor orizontale ale picurătorului;
  14. pentru evitarea autoaprinderii bitumului, este interzisă funcţionarea picurătoarelor când nivelul bitumului  din   batal  nu   este  cu   cel   puţin  20   cm   deasupra   ţevilor  orizontale   ale picurătorului;
  15. în scopul îndepărtării depunerilor provenite din arderea motorinei, se vor efectua la rece revizii dese de întreţinere a picurătoarelor;
  16. la intervale  regulate  de timp  se va  controla  temperatura  bitumului  din  camera  de preîncălzire, pentru a nu depăşi temperatura prevăzută în STAS 17473;
  17. i) instalaţiile pentru încălzit bitum şi tancurile de bitum, se vor îngrădi cu o plasă de sârmă; se vor monta indicatoarele .de interzicere a accesului persoanelor străine sau al muncitorilor neavizaţi să lucreze în aceste locuri;
  18. j) este interzisă efectuarea oricărui lucrări de sudură sau un foc deschis la instalaţiile pentru încălzit bitum, fără a se întocmi permis de lucru cu foc şi fără a se lua toate măsurile pentru stingerea unei eventual început de incendiu;.
  19. k) conductele de combustibil şi bitum se vor verifica zilnic, înainte de începerea lucrului, pentru a fi în perfectă stare de funcţionare (fără scurgeri) şi se vor opri imediat funcţionarea autogudronatorului, când se constată pierderea de benzină sau bitum până la remedierea defecţiunii.

 

4.42.2.  La amestecarea bitumului cald cu diferiţi solvenţi organici se vor respecta următoarele:

  • nu este permisă amplasarea cazanului într-un loc în care vântul poate aduce vapori de substanţe inflamabile, de la un depozit apropiat;
  • în apropierea cazanului în care se execută această operaţie sunt strict interzise accesul şi staţionarea în zonă a muncitorilor care nu participă la acest proces tehnologic;
  • este interzis cu desăvârşire fumatul sau focul deschis pe o rază de 40 m faţă de locul amestecului, în vederea prevenirii incendiilor sau exploziilor;
  • este interzisă folosirea benzinei pentru diluare.

4.42.3.  Scurgerea bitumului din topitor se va face prin deschiderea treptată a vanei, pentru a se evita împroşcarea surselor de încălzire a acestuia.

4.42.4.  Nu  este  permisă  alimentarea  cu  carburanţi şi  lubrifianţi,  sau  executarea lucrărilor  de  întreţinere  şi   reparaţii,  în  timpul  funcţionării   motoarelor  sau   injectorului autogudronatorului.

4.42.5.Conductele de combustibil şi bitum se vor verifica zilnic, înainte de începerea lucrului, pentru a fi în perfectă stare de funcţionare (fără scurgeri) şi se va opri imediat funcţionarea autogudronatorului când se constată pierderea de benzină sau bitum, până la remedierea defecţiunii.

4.42.6.   La   umplerea   cisternei   cu   bitum   trebuie   ca   flăcările   să   fie   stinse,   iar autovehiculul frânat. In cazul umplerii prin gura de sus a cisternei jgheaburile sau ţevile de umplere trebuie bine fixate.

4.42.7.  In cazul aprinderii injectoarelor (arzătoarelor) de la autogudronator, pentru menţinerea bitumului cald se vor lua următoarele măsuri:

  • pentru funcţionarea injectoarelor (atât fixe cât si mobile) se va folosi petrol lampant. Este interzis folosirea benzinei sau white -spirtului;
  • se interzice supraîncălzirea bitumului pentru evitarea autoaprinderii;
  • se interzice folosirea injectoarelor în apropierea materialelor combustibile;
  • se interzice folosirea arzătorului mobil când are defecţiuni la furtun sau în cazul legării necorespunzătoare a acestuia;
  • se va urmări permanent dacă manometrele şi supapa de siguranţă funcţionează normal, iar în caz de defecţiuni se vor lua imediat măsuri de remediere;
  • se interzice lăsarea fără supraveghere a injectoarelor în funcţiune şi încălzirea bitumului din cisternă în timpul transportului.
    • In timpul răspândirii bitumului, se va asigura în permanenţă semnalizarea între conducătorul auto şi mecanicul care manevrează manetele mecanismelor de stropire.
  • La încălzirea pompei de bitum şi a conductelor pentru trecerea bitumului, manevrarea injectorului mobil va  fi făcută  numai  de  către şoferul  maşinii sau  de  către mecanicul ajutor, care vor fi instruiţi în prealabil, pentru evitarea producerii incendiilor.
  • La cisternele termoizolate pentru transportul bitumului, periodic se va verifica izolaţia termică, pentru menţinerea în stare fluidă a bitumului ce se transportă de la rafinării la staţiile de preparat mixturi asfaltice şi pentru evitarea autoaprinderii bitumului sau incendierii

4.42.11. Este interzis a se face foc lângă sau sub cisternă sau a se apropia cu flacără de aceasta.

4.42.12. Înainte de efectuarea transportului se va verifica închiderea etanşă a vanei şi a capacului de la gura de umplere a bitumului.

4.42.13.Orice intervenţie legată de întreţinere, reparare la cisternă, se va face numai după ce bitumul a fost golit şi numai de către persoane competente.

4.42.14.Pentru toate categoriile de lucrări cu lianţi bituminoşi se vor respecta întocmai şi prevederile referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor înscrise în Normele de P.S.I. specifice activităţii din sectorul drumurilor naţionale.

Executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii

4.43. Lucrări de organizare de şantier

                4.43.1   Prezentul   capitol   cuprinde   normele   ce   trebuie   respectate   la   lucrările de organizare de şantier, în scopul îndeplinirii măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi de folosire a dotărilor.

  • Lucrările de   organizare   de   şantier   se   realizează   conform proiectului   de organizare de şantier, parte componentă şi obligatorie a documentaţiei economice pentru orice categorie de lucrări de construcţii montaj, indiferent de forma de proprietate a unităţii care executa lucrările respective.

4.43.3. în organizarea şantierului se pot folosi construcţii sau obiecte:

  • definitive;
  • provizorii (fixe, demontabile sau mobile)
  • obiecte tipizate;

4.43.4. Folosirea   provizorie   pentru   organizarea   de   şantier   a   încăperilor   din construcţiile sau clădirile cu caracter permanent în curs de execuţie precum şi modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente se face numai cu respectarea prevederilor din prezentul normativ.

4.43.5. Pentru modificările sau schimbările de destinaţie care nu duc la înrăutăţirea situaţiei   existente   din   punct   de  vedere   al   prevenirii   şi   stingerii   incendiilor,   dispoziţiile prezentului normativ  nu  sunt  obligatorii, urmând  a se lua de la caz la caz, măsurile posibile de îmbunătăţire a protecţiei în funcţie de importanţa, valoarea şi vulnerabilitatea obiectului de organizare de şantier.

4.43.6.   Obiectele ce se prevăd pentru lucrările de organizare de şantier pot fi tipizate sau netipizate.

Dintre obiectele tipizate existente, se pot folosi:

  • module de clădiri spaţiale (demontabile şi provizorii);
  • lucrări de plan general;
  • împrejmuiri;
  • obiecte social-administrative spaţiale (demontabile şi provizorii);
  • depozite pentru materiale de construcţii;
  • unităţi demontabile de prelucrat agregate pentru betoane;
  • unităţi de preparare a betoanelor;
  • ateliere de producţie secundară;
  • ateliere de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor;
  • obiecte demontabile pentru utilizări diverse.

4.43.7  Amplasarea   obiectelor   de   organizare   de   şantier,   fie   ele   tip   sau   nu   şi determinarea ariei construite, maxim admisă a compartimentelor de incendii, se stabilesc în funcţie de gradul de rezistenţă la foc, numărul de niveluri şi de pericol de incendiu sau destinaţie astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu posibilitatea de extindere a acestuia, să fie limitată.

4.43.8 Pentru stabilirea distantelor de siguranţă dintre construcţiile provizorii de organizare de şantier şi construcţiile de bază în curs de execuţie (care la sfârşitul lucrărilor vor avea gradul I – II de rezistenţă la foc), acestea din urmă se vor asimila cu construcţiile de gradul III.

La amplasarea obiectelor din organizarea de şantier, se are în vedere comasarea sau alipirea lor în cadrul unor compartimente de incendiu normate (fără a lua în considerare distanţele funcţionale dintre acestea) şi dispunerea unor astfel de grupări (comasări, alipiri) la distanţe normale faţă de alte obiecte..

Pentru categoria A si B (ateliere, depozite) sunt admise numai construcţii realizate din materiale incombustibile şi amplasate la distanţe (compartimente) de celelalte obiecte învecinate;

4.43.9.La adaptarea la teren a obiectelor de organizare de şantier, se va avea în vedere amplasarea acestora în afara (independente) sau în incinta unui obiectiv aflat în exploatare. In acest ultim caz măsurile de protecţie contra incendiilor prevăzute în proiect se vor completa cu măsuri specifice de exploatare a obiectivului comunicând beneficiarului obiectivului aflat în exploatare, masurile de prevenire si stingere a incendiilor, adaptate.

4.43.10.   În cazul în care pe un şantier sunt mai multe unităţi de execuţie, proiectantul de   organizare   al   antreprenorului   general  va   coordona,  în   mod   obligatoriu,   măsurile   de prevenire contra incendiilor comune tuturor obiectivelor, urmărind:

  • reducerea distanţelor dintre diferitele obiecte de organizare;
  • amplasarea diferitelor obiecte de organizare astfel încât să se reducă reţelele de apă, canal, energie termică, electrică, aer comprimat, etc;
  • utilizarea pentru nevoile de organizare, a unor obiecte definitive, executate cu

4.43.11 Ariile construite şi numărul de niveluri maxim admise pentru ateliere, puncte de   întreţinere,   clădiri   cu   caracter   social-cultural,   de   cazare   şi   administrative,   necesare organizării de şantier se vor stabili, în funcţie de gradul lor de rezistenta la foc.

  • La amplasarea obiectelor de organizare de şantier faţă de clădiri civile sau industriale învecinate, se vor respecta distantele normate
  • In cazul unor obiective vecine aflate în construcţie se va analiza posibilitatea luării unor măsuri comune de prevenire şi stingere a incendiilor.
  • Drumurile şi platformele utilizate pentru transportul pe şantier pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii montaj vor fi realizate, pe cât posibil, cu prioritate în soluţie definitivă, (inclusiv lucrările de canalizare şi evacuare a apelor pluviale).

4.43.14 Drumurile interioare vor fi prevăzute cu iluminat corespunzător pe timp de noapte.

4.43.15  Drumurile de circulaţie vor avea podeţe de trecere peste şanţuri, sau se asigură căi de ocolire a şanţurilor. La intersecţia liniilor de cale ferată cu drumuri, nivelul carosabil se va executa la aceeaşi cotă a şinelor.

4.43.16. Căile rutiere, trebuie întreţinute corespunzător şi fără obstacole astfel încât intervenţia în caz de incendiu să se efectueze normal fiind interzisă depozitarea materialelor şi a utilajelor pe acestea.

4.43.17. În   cadrul   organizării   de   şantier   trebuie   să   fie   asigurat   corespunzător iluminatul pe timp de noapte. Instalaţiile improvizate sunt interzise.

4.43.18 Se va asigura funcţionarea corectă şi permanentă a iluminatului de siguranţă, evacuare, continuarea lucrului, circulaţie, veghe şi pază

4.43.19 Corpurile de iluminat nu se suspendă de conductoarele care le alimentează, ele fiind fixate de plafon cu cârlige sau de perete prin console, în afara celor construite special.

  • întreruperea sau restabilirea circuitului electric trebuie executate numai prin intermediul întreruptoarelor sau prizelor neadmiţându-se contactul capetelor de conductoare neizolate (fără ştechere).
  • încălzirea obiectelor de organizare de şantier se poate asigura local (cu sobe, radiatoare electrice, aeroterme, etc.) sau cu instalaţie de încălzire centrala. Sistemul de încălzire se va alege în funcţie de categoria pericolului de incendiu a încăperilor sau a construcţiilor
  • Încălzirea locală (cu sobe cu sau fără acumulare de căldură) se admite în încăperi:
    • social-administrative;
    • de categoriile de incendiu D şi E;
    • de garare pentru maximum 10 maşini, dacă alimentarea sobelor se face din exterior sau din încăperi alăturate fără pericol de incendiu;

4.43.23 Nu se admite instalarea sobelor fără acumulare de căldură (metalice) în încăperi de categoria C pericol de incendiu, în magazii de materiale combustibile sau de mare valoare şi în clădiri cu amplasament necorespunzător.

4.43.24 La executarea sobelor şi a coşurilor de fum se vor respecta prescripţiile de amplasare şi izolare a acestora faţă de materialele combustibile din apropiere (STAS 3607).

4.43.25.   Asigurarea   alimentarii   cu   apă   pentru   stingerea   incendiilor   în   faza   de organizare de şantier trebuie sa se facă, de regulă, prin executarea instalaţiilor definitive de alimentare cu apă, înaintea începerii execuţiei principalelor lucrări de construcţii.

  • Atunci când aceasta nu este posibil, se va asigura un sistem provizoriu de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în faza de organizare de şantier.
  • Alimentarea provizorie cu apă se poate asigura, prin reţele de conducte cu hidranţi de incendiu, sau din bazine ori rezervoare din care apa să fie utilizată în caz de incendiu cu ajutorul pompelor mobile.
  • Organizările de şantier care au reţele de joasă presiune sau bazine cu apă trebuie să fie dotate cu autopompe sau cu pompe manuale de incendiu. In raport cu mărimea şi vulnerabilitate lor la incendiu, conform normelor de dotare.
  • In cazul alimentarii cu apă din bazine sau rezervoare, numărul şi capacitate acestora se vor stabili în funcţie de mărimea şi vulnerabilitatea organizării de şantier, conform STAS 1478.
  • Rezervoarele, bazinele sau alt surse de alimentare cu apă rece, situate la distanţe mai mici de 1000 m faţă de organizarea de şantier şi luate în consideraţie pentru stingere, vor avea asigurate posibilităţi de alimentare a pompelor de incendiu mobile direct din acestea. Punctele  de  staţionare  şi  alimentare  a  pompelor  mobile  de  incendiu  la  bazine, rezervoare sau alte surse de apă, se vor stabili astfel încât radiaţia termică sau alte efecte ale incendiului la obiectele învecinate să nu împiedice desfăşurarea acţiunii de intervenţie.

4.43.31. Vor fi amenajate platforme de alimentare a pompelor mobile, astfel încât înălţimea de aspiraţie a pompelor sa nu depăşească 6 m, iar în dreptul sorbului sa se asigure o adâncime a apei de minimum 1 m.

   4.43.32. Acolo unde există surse naturale de apă (râuri, iazuri, lacuri, fântâni cu debit suficient şi adâncime corespunzătoare) vor fi amenajate pentru utilizare la alimentarea cu apă în caz de incendiu.

4.43.33.  Instalaţiile cu apă pentru stingerea incendiilor se execută astfel încât să fie ferite de îngheţ şi să poată funcţiona pe durata normată de intervenţie în caz de incendiu.

4.43.34.  Obiectele cu caracter social administrativ din organizarea de şantier, de regulă nu vor fi comasate cu cele productive, cu excepţia birourilor, vestiarelor etc. aferente.

4.43.35 La amplasarea paturilor în dormitoare comune se vor asigura culoare de circulaţie şi evacuare corespunzătoare numărului de persoane din acestea.

4.3.36 Coridoarele de evacuare din clădirile provizorii destinate cazării sau pentru administraţie, vor avea lăţimea de minimum 1,25 m.

  • Corpurile electrice de iluminat incandescente din încăperile de cazare comună vor fi prevăzute cu globuri de protecţie.

4.43.38.  Obiectele cu caracter special se dispun izolat, iar în încăperile de cazare comună (dormitoare) se interzice:

  • utilizarea reşourilor şi radiatoarelor electrice, precum şi a altor aparate şi mijloace electrice de încălzit şi iluminat defecte, improvizate ori nesupravegheate;
  • lăsarea nesupravegheată a focului în sobe.

4.43.39. La distanţă mai mica de 10 m faţă de vagoanele dormitor şi barăcile combustibile se interzice folosirea focului deschis.

  • Prepararea hranei, servitul mesei, spălarea, uscarea şi călcarea lenjeriei şi îmbrăcămintei se vor face în încăperi special destinate acestor scopuri cu echipamente şi aparate în perfectă stare de folosinţă şi funcţionare.
  • Amplasarea meselor şi scaunelor în sălile de mese (cantină) se va face astfel încât să se asigure circulaţia funcţională şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
  • La cantinele şi cluburile care nu se încadrează în categoria sălilor aglomerate (sub 200 de persoane) situate la parter, pot avea o singură cale de evacuare cu lăţimea de 1,20 m. Pentru cele care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se asigură minimum două căi de evacuare, distincte şi independente, dimensionate corespunzător.
  • Patronul, respectiv Consiliul    de    administraţie, împreună    cu    comisia de apărare împotriva incendiilor, stabileşte necesitatea şi optează asupra procurării unor soluţii mai sigure faţă de cele existente în scopul reducerii riscului de izbucnire şi întreţinere a incendiilor cum sunt:
  • utilizarea sobelor cu acumulare de căldură, pentru încălzirea încăperilor de organizare de şantier;
  • folosirea de obiecte de organizare de şantier rezistente la foc şi omologate, demontabile sau nedemontabile (producţie, cazare, cantine, administraţie etc).

4.43.44 In caz de incendiu în spatiile de cazare comună, se evacuează în primul rând persoanele şi apoi bunurile materiale, iar stingerea incendiului se face cu apă şi spumă.

  • Depozitele de materiale combustibile solide (material lemnos, carton asfaltat, pânza bitumată,  polistiren    precum  şi  depozitele  de  lichide  combustibile  cu  excepţia carburanţilor) amenajate pe platforme deschise, se vor amplasa la o distanţă de minimum 16 m faţă de construcţiile de organizare de şantier de gradul I şi II rezistenţă la foc;

–    20 m fata de construcţiile de organizare de şantier de gradul III, IV şi V şi de cele existente sau în curs de execuţie, indiferent de gradul lor de rezistenta la foc.

4.43.46.  Materiale combustibile necesare procesului de execuţie a lucrărilor de bază, construcţii şi instalaţii, în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic, pot fi depozitate temporar, în:

  • exteriorul construcţiilor în curs execuţie;
  • interiorul construcţiei în curs de execuţie fără a împiedica accesul pe căile de acces şi evacuare si de intervenţie. In ambele situaţii şi de la caz la caz, se asigură măsurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

4.43.47  Depozitarea lichidelor combustibile în subsolul construcţiilor de  organizare de şantier, sau în construcţiile în curs de execuţie este interzisă.

  • La depozitele de lichide combustibile din clasele I şi II. se vor prevedea măsuri de protecţie contra radiaţiilor termice. Nu este permisă depozitarea lichidelor combustibile în vase deschise.
  • Depozitarea carburanţilor şi lubrifianţilor se poate face în depozite îngropate, semiîngropate sau supraterane (închise sau deschise). Depozitele vor fi împrejmuite şi amplasate la o distanţă de minimum 16 m faţă de construcţiile de gradul 1 şi II rezistente la foc şi 20 m faţă de cele de gradul III, IV şi V rezistenţă la foc (inclusiv cele definitive sau în curs de execuţie) indiferent de gradul lor de rezistenta la foc.

4.43.50 Se interzice delimitarea spaţiilor de depozitare prin elemente de separare combustibile.

  • Depozitarea în ambalaje (recipiente, rezervoare etc.) a maximum 2 mc de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 °C sau 10 mc de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor peste 28 °C, se poate face în:
  • construcţiile supraterane realizate din materiale incombustibile; fără a se norma limita lor de rezistenta la foc, amplasate la distanţa de 20 m faţă de alte obiecte;
  • construcţii subterane (bordeie) acoperite cu un strat de pământ de minimum 0,40 m. grosime.

4.43.52. Depozitarea vopselelor în ulei, a uleiurilor şi a produselor lubrifiante, se poate face în:

  • magazii proprii pentru lichide combustibile;
  • încăperi separate ale magaziei generale a şantierului, separarea realizându-se prin
    pereţi cu rezistenţa la foc minimum 2 ore şi acces din exterior; .
  • se admite depozitarea în magazia generală de materiale a şantierului a unei cantităţi de maximum 200 kg a acestor produse, în ambalajele originale.

4.43.53 Este admisă depozitarea unei cantităţi de maximum  150 kg de carbid, în magazia generală de materiale în ambalajul original al producătorului, ferite de umezeală şi să se prevadă la intrarea în magazie, indicatoare de pericol conform STAS 297/1,2.

  • Depozitarea a maximum 20 de recipiente cu gaze sub presiune se poate face numai în clădiri independente executate din materiale incombustibile. Este interzisă depozitarea recipientelor de gaze, butelii de oxigen, argon, etc.  pe coridoare,  ganguri, în încăperi cu circulaţie de persoane, în aer liber, neprotejate.
  • Depozitele de materiale incombustibile pot fi amplasate la orice distanţă de construcţiile pentru organizarea de şantier sau de cele existente ori în curs de execuţie, cu condiţia sa nu blocheze căile de acces la construcţii, la sursele de apă, pichetele PSI şi căile de evacuare din construcţie.
  • Depozitarea materialelor combustibile bituminoase (suluri de carton asfaltat, pânza gudronată, bitum etc.) se face în depozite acoperite (şoproane) protejate de razele solare şi pe timp călduros se stropesc periodic cu apă. Sulurile de carton asfaltat se aşează pe un singur rând în poziţie verticală), iar sulurile de pânză gudronată se vor aşeza în stive orizontale, despărţite de un strat de filer de calcar sau nisip fin.

În cadrul gospodăriei de bitum şi la aceasta până la mijlocul de transport pe verticala, precum şi la punctele de lucru (acoperişuri), se vor păstra în permanenţa căile de acces şi de circulaţie libere, astfel încât să fie posibilă intervenţia imediată în caz de incendiu.

Butoaiele sau blocurile de bitum, se vor depozita astfel încât sa poată fi evacuate sau izolate cu uşurinţă în caz de incendiu.

  • Varul nestins se depozitează în clădiri acoperite, având nivelul pardoselii cu minimum 20 cm deasupra terenului înconjurător. Depozitul pentru var nestins să fie uscat şi bine aerisit.
  • Platformele betonate pe care se depozitează cărbunii trebuie să nu permită infiltrarea apei în masa cărbunilor şi să aibă pante spre exterior de minim 1 %. Platformele nu trebuie executate din lemn sau asfalt.
  • Nu este permisa depozitarea lichidelor combustibile în vase deschise.
  • Pentru stingerea incendiilor la depozitele pentru materiale combustibile de construcţii se va utiliza:
    • apa sau spuma pentru materialele din lemn, produse de cauciuc, policlorura de vinil,
    • spuma, abur, gaze inerte, nisip, pentru prenadez si alţi adezivi sau solvenţi inflamabili si lichide combustibile;
    • apa sub formă de jeturi puternice pentru materiale solide;
    • pulberi stingătoare, gaze inerte, nisip şi spumă pentru bitum;
    • apa pulverizată, spuma şi pulberi stingătoare pentru produse din plută;
    • nisip uscat pentru pulberea de aluminiu, într-un raport de cel puţin 2 kg nisip la 1 kg pulbere de aluminiu;
    • apa pulverizată, spume şi gaze inerte pentru spumele din mase plastice (polistiren, poliuretan, etc.)

Personalul de intervenţie în caz de incendiu va fi echipat cu mijloace de protecţie a căilor respiratorii şi după caz împotriva temperaturii.

4.43.61.  La  depozitele închise pentru  materiale  sau  substanţe  combustibile  (mase plastice, bitum, produse petroliere etc.) se va asigura evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi produse în caz de incendiu.

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL V

REGULI ŞI MĂSURI  PENTRU PREVENIREA  ŞI STINGEREA

INCENDIILOR ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI

 

5.1. Prevederi Generale

5.1.1. În toate unităţile în care au loc procese de prelucrare a lemnului, în afară de măsurile de mai jos se vor respecta cu rigurozitate şi normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

5.1.2. Prevederile din aceste norme sunt valabile pentru mai multe categorii de unităţi de prelucrare şi industrializare  a lemnului (depozite, fabrici de cherestea, mobilă, tapiserii, ateliere de tâmplărie, fabrici de făină de lemn, uscătorii, parchete, placaje, panele, furnire PAL, PAF, PFL, lăzi, uşi, ferestre, depozite şi magazii aferente acestora, ateliere mecanice etc.) în care se găsesc secţii de fabricaţie de acest gen.

Pentru produsele, tehnologiile şi instalaţiile noi, care se vor introduce în viitor, se vor elabora, după caz, măsuri suplimentare corespunzătoare de prevenire şi stingere a incendiilor.

5.1.3. Liniile de fabricaţie, maşinile şi orice echipament auxiliar vor fi exploatate cu respectarea strictă a tehnologiei, a instrucţiunilor specifice ale furnizorului şi proiectantului, care vor fi folosite şi la instructajul personalului ce le utilizează.

Utilajele în curs de experimentare vor fi puse sub supraveghere specială în timpul funcţionării. Liniile de fabricaţie şi maşinile nu se vor porni, deservi şi opri decât de personal anume instruit şi desemnat.

Este interzis a se folosi scule de lucru uzate sau necorespunzătoare, precum şi orice utilaje defecte sau improvizate.

5.1.4. Schimbările de tehnologii, instalaţii, modificări şi adaptări ale acestora, se vor face cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

5.1.5. Pentru fabricile sau secţiile din cadrul obiectivelor de prelucrare sau industrializare a lemnului, cu procese tehnologice specifice altor sectoare de activitate decât celor de prelucrare a lemnului, se vor respecta şi normele de prevenire şi stingere  specifice  profilului de activitate în care se încadrează tehnologiile respective.

5.1.6. Periodic la intervale de o săptămână şi ori de câte ori este necesar se va curăţi praful combustibil şi rumeguşul de pe maşini, instalaţii, construcţii.

5.1.7. În curtea obiectivelor şi în spaţiile dintre construcţii este obligatorie păstrarea, curăţeniei, înlăturarea gunoaielor menajere, care conţin substanţe combustibile, a rumeguşului, a prafului etc..

5.1.8. Este interzisă depozitarea (chiar şi în mod provizoriu) a materialelor combustibile, lângă pereţii construcţiilor. De asemenea se va înlătura pericolul de propagare a incendiilor din exterior în interiorul construcţiilor.

Pentru accesul la intervenţie în cazul  stingerii incendiilor se vor păstra libere căile de acces.

5.1.9. Fumatul este interzis pe întreg teritoriul unităţilor de prelucrare a lemnului, cu excepţia locurilor marcate şi amenajate în acest scop.

Locurile pentru fumat vor fi marcate cu tăbliţe vizibile, cu inscripţia “LOC PENTRU FUMAT” şi vor fi prevăzute cu lădiţe metalice cu nisip sau vase cu apă, în scopul colectării şi stingerii resturilor de ţigări şi a chibriturilor aprinse.

Locurile pentru fumat se vor amenaja numai în spaţiile libere, amplasându-se  la distanţe corespunzătoare evitării pericolului de incendiu.

5.1.10. Accesul persoanelor străine în spaţiile de producţie şi depozitare este interzis, fără aprobare.

5.1.11. Este interzis accesul cu foc deschis în spaţiile de producţie şi depozitare. Diversele lucrări periculoase: sudură, tăierea cu flacără, topirea bitumului etc. sau lucrări care produc căldură sau scântei, găurire, ciocănire etc., vor fi executate numai cu “PERMIS DE LUCRU CU FOC

 

5.2. Depozite de material lemnos

5.2.1. Capitolul de faţă cuprinde norme specifice pentru depozitele de material lemnos (materii prime, produse industrializate şi deşeuri) din cadrul tuturor obiectivelor şi se aplică la:

  • depozitele de buşteni;
  • depozitele de sortimente scurte de lemn (lobde, lemn de foc, lemn rotund etc.);
  • depozite de deşeuri mărunte (rumeguş, praf de lemn, aşchii, tocătură de lemn, deşeuri de furnir, coaje etc.). Normele se aplică atât la depozitele deschise cât şi la cele amenajate sub şoproane şi indiferent de modul de depozitare (stivă, vrac etc.).

Pentru depozitarea diverselor materiale lemnoase (tocătură, rumeguş, aşchii, praf de lemn) în silozuri, buncăre, staţii de filtrare, se vor respecta şi prevederile normelor generale referitoare la instalaţiile de exhaustare şi transport pneumatic.

5.2.2. Materialul lemnos: buşteni, cherestea, lobde, rămăşite, tocătură, crăci, rumeguş, etc. se depozitează în stive sau halde pe grupe, secţii, sectoare, cu distanţă de siguranţă între ele, în conformitate cu normativul cu privire la distanţele de amplasare a depozitelor de materiale lemnoase şi a halelor de prelucrare a lemnului faţă de sursele de incendii (linii CFR, centrale termice etc.).

5.2.3. Drumurile şi spaţiile de siguranţă din depozite nu vor fi blocate cu materiale; ele vor fi astfel întreţinute încât să asigure accesul maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, în orice anotimp.

5.2.4. Teritoriul depozitului va fi clar delimitat (de drumuri de acces, garduri, etc.).

5.2.5. Teritoriul depozitului, inclusiv o zonă de cel puţin 25 m în jur, va fi curăţat periodic de deşeuri, vegetaţie uscată sau alte materiale combustibile.

Solul  nebetonat sau nepietruit din incinta depozitelor se va stropi cu var pentru a se împiedica creşterea vegetaţiei.

5.3.6. Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrărilor cu foc deschis (sudură,  topirea bitumului sau a asfaltului, încălzirea cu flăcări a conductelor, etc.).

5.2.7. Asemenea lucrări se pot admite în cazuri excepţionale, numai pe bază de “PERMIS DE LUCRU CU FOC”, cu luarea măsurilor de prevenire a incendiilor pe toată durata lucrării (stabilirea razei de lucru, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere, instruirea muncitorilor, supravegherea, controlul la terminarea lucrului etc.).

5.2.8. La sosirea la rampa de descărcare a mijlocului de transport cu material lemnos se va controla dacă încărcătura nu prezintă un focar ascuns de incendiu.

5.2.9. Locurile de acces în depozite vor avea tăbliţe avertizoare pe care se va scrie: “Interzis accesul  cu foc deschis în depozit

5.2.10. Se interzice accesul în depozite a mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi cu  tobe de eşapament  defecte sau fără dispozitive para-scântei : scurgerile în depozit se vor îndepărta imediat prin acoperire cu nisip, măturarea şi evacuarea acestuia în afara depozitului. Este interzisă efectuarea oricărei lucrări de reparaţie a mijloacelor de transport pe teritoriul depozitului.

5.2.11. Deşeurile de lemn şi materiale rezultate la curăţirea locurilor de muncă, ce sunt îmbibate cu ulei, lacuri sau substanţe uşor combustibile sau inflamabile se vor îndepărta zilnic. Ele nu se vor depozita ci vor fi selectate astfel ca să nu existe posibilitatea producerii de reacţii chimice între substanţele  cu care sunt impregnate, în funcţie de cantitatea zilnică rezultată, se vor depozita în lăzi de metal, cu capac sau pe platforme  împrejmuite cu panouri pline, confecţionate din materiale necombustibile.  Lăzile sau platformele vor fi amplasate la o distanţă corespunzătoare faţă de depozitele deschise de materiale inflamabile sau combustibile, ţinându-se seama de direcţia şi intensitatea vânturilor dominante. Săptămânal, deşeurile vor fi evacuate din locurile de depozitare. Arderea acestor deşeuri în sobe sau în cazane este interzisă.

5.2.12. Pe teritoriul depozitelor este interzisă descărcarea, manipularea sau depozitarea altor substanţe sau  materiale combustibile decât cele lemnoase (motorină, păcură, lubrifianţi, lacuri, vopsele, diluanţi etc.).

5.2.13. Se interzice depozitarea rămăşiţelor de  lemn pe instalaţiile electrice, motoare, cutii de conexiuni, tablouri de comandă etc. care deservesc depozitul.

5.2.14. Legăturile electrice ale motoarelor şi instalaţiilor electrice din incinta depozitelor se vor controla periodic, înlăturându-se toate  defecţiunile care pot provoca supraîncălziri, scurtcircuite, scântei electrice (contacte şi legături defecte, deteriorări ale izolaţiei conductoarelor, acoperirea conductoarelor cu deşeuri, supraîncărcarea  accidentală a  circuitelor etc.).

5.2.15. Teritoriul depozitului trebuie asigurat  în permanenţă cu iluminat pe timp de noapte şi supravegheat mai ales pe timp de secetă, de căldură şi vânturi mari, fiind interzisă folosirea în depozit  a iluminatului cu flacără deschisă.

5.2.16. Se va asigura în permanenţă funcţionarea la parametri a reţelei de apă sau a bazinelor în cazul existenţei acestora sau asigurarea de recipiente cu apă, de mijloace de primă intervenţie etc..

 

5.3. Fabrici de cherestea

5.3.1. Pentru depozitul de materie primă se vor respecta instrucţiunile de la Capitolul “Depozite” (5.2).

5.3.2. Înainte de a se introduce buştenii în hala de fabricaţie, vor fi examinaţi atent sau trecuţi prin detectoare de  metal pentru a depista şi îndepărta eventualele corpuri metalice, a pietrişului şi nisipului.

5.3.3. Scurgeri de uleiuri amestecate cu praf sau rumeguş se vor înlătura după fiecare schimb de lucru.

5.3.4. Instalaţiile de transport al rumeguşului (transportoare cu bandă sau cu racleţi, transportoare pneumatice), trebuie să funcţioneze permanent pentru a evita aglomerările de deşeuri. În caz de nefuncţionare  a instalaţiilor de transport, se vor lua măsuri  pentru evacuarea manuală a rumeguşului.

5.3.5. Săptămânal, se va curăţa praful depus pe utilaje, instalaţii, pereţi, grinzi, fermele construcţiei  halei de fabricare a cherestelei, inclusiv  a subsolului.

5.3.6. Halele  de gatere a căror construcţie este din lemn, o dată la doi ani  se vor ignifuga.

5.3.7. Ungerea lagărelor  utilajelor se va face pe baza unui grafic stabilit conform cărţii tehnice a utilajelor.

5.3.8. Se interzic aglomerările  şi stocurile  în hale, a materialului lemnos peste cantităţile normale şi necesare desfăşurării procesului tehnologic.

5.3.9. Deşeurile rezultate din fabricaţie (calote, şipci etc.)  vor fi  evacuate în mod permanent.

5.3.10. Transportul materialelor lemnoase: buşteni, cherestea, şipci, rumeguş la şi de la hala de gatere se va face cu grijă, evitându-se împrăştierea de resturi de prelucrare  şi rumeguş în hală sau pe căile de circulaţie.

5.3.11. În şopronul de sortare a cherestelei se vor evita aglomerările de material lemnos, peste cantităţile necesare desfăşurării procesului de producţie. Coaja rezultată în şopronul de  sortare  a cherestelei se  va evacua zilnic.

5.3.12.  Se interzice accesul  în şopronul de sortare (pentru preluarea pachetelor de cherestea şi transport în depozit) a mijloacelor de transport cu ardere internă, care prezintă scurgeri de carburanţi, cu tobe de eşapament defecte, sau cu orice alte defecte ce ar putea provoca incendii.

 

5.4. Uscătorii

5.4.1. Uscătoriile şi spaţiul din jurul acestora vor fi menţinute permanent în stare curată. Se interzice depozitarea materialului lemnos pe căile  vagonetelor  sau pe calea podului transportor. Căile de acces ale maşinilor de intervenţie vor fi menţinute libere.

5.4.2. Se interzice a se monta instalaţii electrice în interiorul spaţiilor de uscare. Pentru iluminat se vor prevedea prize pe pereţii exteriori, în vederea utilizării de lămpi portative. Reţeaua electrică respectivă trebuie să aibă tensiunea de 24 V.

5.4.3. Toate  instalaţiile de uscare  vor fi construite şi exploatate pe bază de proiecte şi instrucţiuni emise de furnizori.

5.4.4. Toate  tipurile de uscătorii vor fi prevăzute cu aparate, sisteme, termometre pentru controlul temperaturii agentului termic folosit şi al aerului în circulaţie.

5.4.5. Lucrările de reparaţii-întreţineri se vor face numai cu camerele  răcite  fiind interzisă funcţionarea  ventilaţiei pe perioada operaţiei de sudură.

5.4.6. Pentru înlăturarea pericolului de incendiu şi explozie la instalaţiile de uscare, ce se protejează în interior contra corodării părţilor metalice şi pentru impermeabilizarea pereţilor cu vopsea anticorozivă se vor lua următoarele măsuri:

  • aplicarea substanţei de protecţie se va face numai în perioada de revizie, după evacuarea materialului lemnos pe suprafeţe bine curăţate şi uscate, respectând instrucţiunile furnizorului pentru aceste substanţe;
  • instalaţia va fi repusă în funcţiune numai după uscarea completă a vopselei şi după o ventilaţie prealabilă, care să asigure evacuarea vaporilor de solvenţi;
  • pe durata aplicării şi uscării vopselei uşile şi ferestrele încăperii în care sunt instalaţiile vor fi închise.

5.4.7. Instalaţia electrică, temperatura  cuptoarelor electrice, a lagărelor se vor verifica periodic pentru a evita supraîncălzirea acestora.

5.4.8. Accesul la vanele de închidere ale conductelor de agenţi termici şi la întrerupătoarele electrice  ale ventilatoarelor trebuie să fie în permanenţă libere.

5.4.9. Lagărele vagonetelor de manipulare vor fi  unse o dată pe lună cu unsori având temperatura de picurare prescrisă în cartea tehnică  a instalaţiei,  cu care ocazie se va  verifica starea lagărelor, remediindu-se  defecţiunile  şi înlăturându-se  eventualele scurgeri de ulei de pe pardoseala instalaţiei.

5.4.10. Vagoanele  înainte de introducerea în instalaţie vor fi bine curăţate de praf.

5.4.11. În spaţiul instalaţiilor de uscare, materialul va fi depozitat pe vagonete, fiind interzisă staţionarea acestora în faţa uscătoriilor pe podul transportor.

5.4.12. Uscătoriile se vor curăţa după cum urmează:

  • deşeurile de lemn şi praful se colectează şi evacuează din instalaţie după fiecare şarjă;
  • conductele, registrele, bateriile de încălzire vor fi curăţate înainte de fiecare încărcare.

5.4.13. Se va asigura supravegherea  permanentă în toate cele 3 schimburi a instalaţiilor de uscare, prin persoane calificate corespunzător care au şi sarcina unei întreţineri normale, conform instrucţiunilor furnizorului.

5.4.14. În caz de incendiu la instalaţiile în funcţiune, uşile se vor închide sau se vor menţine închise, se vor opri ventilatoarele, se închide încălzirea şi se va deschide  conducta de abur pentru umezire, injectându-se astfel în instalaţie abur pentru înăbuşirea incendiului.

La oprirea lucrului, vagonetele cu material lemnos vor fi evacuate din spaţiul uscătoriilor, depozitându-se în spaţiul de acumulare.

 

5.5. Ateliere pentru prelucrarea lemnului

5.5.1. Utilajele şi dispozitivele folosite pentru ascuţirea pânzelor de fierăstraie,  a cuţitelor maşinilor de prelucrare a lemnului, polizoarele şi alte utilaje care pot provoca scântei, vor fi amplasate în încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.

5.5.2. Se interzice folosirea focului deschis, a lămpilor de benzină sau petrol pentru încălzirea cleiului în secţiile  de prelucrare a lemnului. Această operaţie se va executa  în recipiente încălzite cu abur sau apă supraîncălzită.

5.5.3. Se admite folosirea focului deschis  pentru încălzirea cleiului numai în ateliere mici, cu o suprafaţă mai mică de 300 m2, prin respectarea  următoarelor condiţii:

  1. a. dacă încălzirea se face cu reşouri electrice acestea vor fi fixate rigid pe un suport din material incombustibil, cu înălţimea de minim 0,80 m, izolat cu azbest, fiind interzisă utilizarea pentru racordarea la reţea a cablurilor neizolate sau a altor conductoare electrice improvizate;
  2. dacă încălzirea se face cu gaze naturale sau lichefiate, arzătoarele vor fi fixate şi protejate ca la aliniatul precedent. Amplasarea buteliilor se face într-un loc ferit de căldură şi pe cât posibil ventilat;
  3. c. amplasarea reşourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaz se va face la o distanţă de minim 1,5 m de orice  material combustibil.

5.5.4. Materialul lemnos, înainte de a fi introdus pentru prelucrare în maşini, va fi examinat cu grijă pentru înlăturarea eventualelor  bucăţi de metal înglobat (schije, cuie, sârmă, scoabe etc.).

5.5.5. Instalaţiile  electrice de iluminat şi forţă vor fi executate în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, verificarea, exploatarea şi întreţinerea  acestora se va face numai de către  personal calificat.

5.5.6. Încălzirea atelierelor pentru prelucrarea lemnului se va face  cu instalaţii de încălzire centrală (apă caldă, abur, aer cald etc.) cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare, privind executarea lor şi aşezarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei.

În atelierele mici cu suprafaţă până la 300 m2 pot fi utilizate şi sobe obişnuite cu acumulare de căldură (teracote) executate astfel ca uşiţele de alimentare să fie amplasate în afara acestor încăperi.

5.5.7. Se interzice folosirea sobelor fără acumulare de căldură (sobe metalice de orice fel) şi a radiatoarelor electrice  indiferent de tipul lor.

5.5.8.  Se interzice aşezarea şi  uscarea materialelor combustibile pe sobe  sau corpuri de încălzire.

5.5.9. Materialul lemnos se va introduce în ateliere numai în cantităţile strict necesare ce urmează a fi prelucrat  în schimbul  respectiv.  Acesta se va stivui în mod ordonat, pe platforme, cărucioare, transportoare, palete, grinzi de podea etc., lăsându-se libere căile de acces şi evacuare, respectând măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor.

5.5.10. La sfârşitul fiecărui schimb, deşeurile de material lemnos (praf de lemn, rumeguş, talaş etc.) vor fi colectate şi evacuate în afara atelierului, în locuri ce se vor stabili în acest scop, cu respectarea  normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în cazul în care  acumulările sunt mari şi blochează căile de acces, evacuarea trebuie făcută de mai multe ori într-un schimb.

5.5.11. În atelierele de prelucrare a lemnului sunt interzise depozitarea, transportul şi manipularea lichidelor inflamabile sau explozive, cu excepţia celor strict necesare procesului de lucru şi nu mai mult decât pentru un schimb de lucru.  Lichidele combustibile se vor păstra în ambalaje închise etanş.

5.5.12. Lubrifianţii necesari ungerii utilajelor se vor păstra în locuri special  amenajate, ferite de orice sursă de foc sau de încălzire.

5.5.13. Executarea lucrărilor cu foc deschis, sudură, lipire, este permisă numai  pe bază de “PERMIS  DE LUCRU CU FOC” şi după luarea măsurilor de curăţire a locului, protejare, stropire cu apă, asigurarea cu mijloace de stingere şi sub strictă supraveghere.

5.5.14. La terminarea programului de lucru, şeful de atelier nu va părăsi atelierul  până nu va asigura:

  • curăţirea utilajelor şi a locurilor de muncă;
  • evacuarea tuturor deşeurilor;
  • deconectarea de sub tensiune a tuturor maşinilor şi dispozitivelor electrice;
  • oprirea tuturor utilajelor;
  • punerea în funcţiune, acolo unde există, a iluminatului de siguranţă;
  • întreruperea instalaţiei electrice şi de iluminat de la tabloul principal al atelierului;
  • închiderea tuturor geamurilor şi a uşilor.

5.5.15. Se interzice fumatul în atelierele pentru prelucrarea lemnului.

5.5.16. Utilajele pentru prelucrarea lemnului vor fi prevăzute cu instalaţii de exhaustare a prafului, rumeguşului etc..

5.5.17. Utilajele pentru şlefuirea uscată în alb a lemnului vor avea sistem de exhaustare separat faţă de restul utilajelor de prelucrare a lemnului, fiind interzisă colectarea comună a talaşului, rumeguşului cu praful de lemn.

5.5.18. Pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit în aceste ateliere se vor lua  următoarele măsuri:

  • se va opri sistemul de ventilaţie, se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică de iluminat şi forţă;
  • se va acţiona asupra materialelor incendiate cu stingătoarele din dotare, cu apă, nisip etc.;
  • concomitent cu stingerea se va organiza şi evacuarea utilajelor, materialelor etc..

5.5.19. Se interzice blocarea cu materiale sau unelte de lucru a căilor de acces din ateliere.

 

5.6. Ateliere de vopsitorie şi finisaj

5.6.1. Încăperile pentru degresare, preparare, vopsire, grunduire, lăcuire etc., vor fi prevăzute cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare. Evacuarea gazelor din ateliere se face printr-un sistem dublu de ventilaţie: unul pentru evacuarea aerului viciat şi altul pentru introducerea aerului proaspăt, instalaţii care vor fi separate faţă de instalaţiile de ventilaţie ale celorlalte ateliere.

5.6.2. Sistemul de ventilaţie se pune în funcţiune cu 10 minute înainte  de începerea lucrului şi se menţine în funcţiune 15 minute după terminarea lui.

5.6.3. Instalaţia de iluminat, ventilaţie şi cea de forţă, motoarele şi restul utilajelor vor fi de tip antiex.

5.6.4. Încălzirea acestor spaţii se face numai prin sistem de încălzire centrală cu abur de joasă presiune, apă sau aer cald. Elementele de încălzire vor fi  cu suprafeţe netede şi vor fi protejate împotriva depunerilor de vopsea, lac, grund, praf etc..

5.6.5. Pardoselile acestor spaţii vor fi rezistente la foc, netede, din materiale care să nu producă scântei, lipsite de rosturi şi uşor de curăţat.

5.6.6. În depozitul tampon al atelierului nu se vor păstra concomitent materiale de vopsit, acizi, baze sau alte substanţe chimice, împreună cu praf de aluminiu ori substanţe de vopsit în ambalaje deschise.

5.6.7. Spaţiile periculoase din punct de vedere al incendiilor vor fi marcate vizibil cu indicatoare  de securitate.

5.6.8. Înlăturarea crustei de vopsea lac de pe utilaje, conducte, pereţi, pardoseli, se va face cu scule care nu produc scântei, apă caldă sau abur, resturile rezultate din această operaţie se vor colecta în vase metalice închise, se vor distruge în locuri special amenajate, fiind interzisă arderea în sobe, cazane, cuptoare etc..

5.6.9. Lucrările de intervenţie şi reparare, revizii a utilajelor, instalaţiilor, se vor executa numai după ventilarea spaţiului şi după evacuarea tuturor materialelor.

5.6.10. La terminarea lucrului, instalaţiile se vor opri, goli şi spăla, cârpele folosite se vor păstra în cutii metalice închise.

5.6.11. Îmbrăcămintea va fi din fire de bumbac şi se va păstra în afara atelierului, în dulapuri metalice.

5.6.12. La sfârşitul fiecărei săptămâni se va executa o curăţenie generală a atelierelor (conducte, cabine, pereţi, pardoseli, corpuri de încălzire, de iluminat, cărucioare etc.).

5.6.13. Transportul, păstrarea vopselelor, lacurilor, grundurilor, diluanţilor se va face numai în recipiente metalice  închise, se interzice folosirea recipientelor din PVC.

5.6.14. Materialele pentru vopsire, lăcuire se vor păstra în încăperi separate, rezistente la foc, ferite de acţiunea razelor solare, geamurile ferestrelor acestor spaţii vor fi vopsite în alb.

5.6.15. Degresarea suprafeţelor metalice, cu ajutorul  solvenţilor organici se va efectua în spaţii bine ventilate, folosindu-se  inhalatori pentru reducerea cantităţii de hidrogen.

5.6.16. Vopsirea, uleierea, finisarea  se va face în camere cu aspiraţie locală, bazinele vor fi prevăzute cu capace de închidere în caz de aprindere a substanţei de finisare.

5.6.17. În atelierele în care consumul de material de finisare depăşeşte 10 litri pe schimb, vopsirea  prin pulverizare se va face obligatoriu în cabine ventilate, prevăzute cu filtre pentru reţinerea  particulelor  de vopsea şi cu ventilaţie pentru eliminarea vaporilor de solvenţi.

5.6.18. Cabinele trebuie realizate din materiale incombustibile şi uşor de curăţat şi vor fi iluminate din exterior.

5.6.19. Pulverizarea se va face cu aer comprimat, azot sau CO2, neadmiţând folosirea oxigenului sau altui gaz combustibil, fiind interzisă pulverizarea fără funcţionare integrală a utilajului şi instalaţiilor auxiliare (perdea de apă, ventilatoare etc.) instalaţia de pulverizare va fi legată de pământ.

5.6.20. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea o ventilaţie separată faţă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.

5.6.21. Materialul lemnos în curs de lăcuire, va  fi stivuit în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme etc..

5.6.22. Lucrările de reparaţii a instalaţiilor, utilajelor prin sudură sau cu mijloace care produc scântei  se vor  executa numai  pe bază de “Permis de lucru cu foc”.

5.6.23. Vopsirea în câmp electrostatic se poate face cu instalaţii portabile, cu acţionare manuală a pistolului, curentul maxim de scurt-circuit nu va depăşi 0,2 mA, sau cu instalaţii fixe şi închise acţionate de la panoul de comandă, cabina va fi prevăzută cu o ventilaţie perfectă, între pistol şi piesă trebuie păstrată o distanţă de siguranţă.

5.6.24. Uşile de acces în secţiile de finisare vor fi marcate cu plăcuţe avertizoare:

  • PERICOL DE INCENDIU
  • FUMATUL STRICT OPRIT
  • INTRAREA PERSOANELOR STRĂINE STRICT OPRITĂ

5.6.25. În cazul  folosirii maşinilor de turnat lac, se vor respecta regulile de transportare a materialelor, golire şi spălare a maşinii. Nu se va lucra simultan cu lacuri diferite (ca de exemplu lac nitro şi poliesteric).

5.6.26. Începerea aplicării lacului prin pulverizare se va face în următoarea ordine:

  • pornirea ventilaţiei generale cu 10 minute înainte;
  • pornirea instalaţiei de absorbţie cu apă, care este obligatorie la fiecare cabină, fiind interzis lucrul fără aceasta;
  • aşezarea pieselor în faţa cabinei în vederea pulverizării.

La terminarea lucrului  se va lăsa să funcţioneze încă 15 minute instalaţia de producere a perdelei de apă şi a instalaţiei de ventilaţie.

5.6.27. Paletele ventilatoarelor de la instalaţia de ventilaţie prin care se vehiculează vapori inflamabili vor fi executate din materiale neferoase.

5.6.28. Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă vor fi în exclusivitate antiex, conform normativelor în vigoare (ID17-73).

 

5.7. Ateliere pentru instrumente muzicale

5.7.1. Se vor respecta toate normele atelierelor pentru prelucrarea lemnului şi ateliere de finisaj vopsitorie.

5.7.2. Pentru încălzirea cleiului de oase, cât şi pentru curbarea arcuşelor se vor folosi numai plite electrice, interzicând folosirea reşourilor electrice cu rezistenţe.

5.7.3. Plitele electrice se vor aşeza pe mese din material incombustibil cu o înălţime de minim 80 cm şi la o distanţă de cel puţin 1m de orice material combustibil.

5.7.4. Vasele folosite la încălzirea cleiului de oase vor fi vase cu perete dublu; plitele se vor scoate de sub tensiune cu 30 minute înainte  de terminarea schimbului.

5.7.5. Canelura din carcasa metalică în care se face încălzirea arcuşului  în vederea curbării se va acoperi cu un strat  de azbest de minim 2 mm.

5.7.6. La operaţia de lipire a părului de arcuş cu ajutorul lămpii de spirt se interzice:

  • utilizarea altor lămpi decât cele metalice;
  • utilizarea unor lămpi cu spirt cu capacitatea rezervorului mai mare de 0,3 l;
  • utilizarea unei flăcări mai mari de 20 mm.

5.7.7. Masa utilizată pentru lipirea părului de arcuş va fi confecţionată din metal, cu placa în formă de cutie, cu marginile de minim 10 mm înălţime, lipirea se va face la minim 1 m faţă de materialele combustibile.

5.7.8. La terminarea schimbului, rezervorul lămpii se va goli iar spirtul se va duce la magazie.

5.7.9. Folosirea, manipularea, supravegherea  plitelor electrice a lămpilor de spirt se va face numai de oamenii calificaţi şi stabiliţi prin decizie.

 

5.8. Ateliere pentru articole de sport

5.8.1. Se vor respecta toate normele atelierelor pentru prelucrarea lemnului şi atelierelor de finisaj-vopsitorie.

5.8.2. La operaţia de mulare a filelor de bordaj, locul de muncă se va curăţa  de rumeguş, talaş şi alte materiale combustibile iar pardoseala se va stropi cu apă pe o  rază de cel puţin 2 m.

5.8.3. Punerea în funcţiune  a lămpii de benzină precum şi operaţia de menţinere a presiunii  în  interiorul  acesteia  se  va face  cu  lampa  aşezată  în  tava  cu   nisip  (500x500x100mm). În faţa flăcării, lângă  tavă, se aşează vasul cu apă. Tava va fi umplută  cu un strat de nisip  de 50 mm grosime.

5.8.4. La utilizarea lămpii de benzină pentru rularea filelor de bordaj se interzice:

  • folosirea unei flăcări mai lungi de 200 mm;
  • folosirea lămpii de benzină în alte scopuri decât cel strict tehnologic;
  • părăsirea locului de muncă în timpul funcţionării lămpii de benzină pe timpul repausului lampa se aşează cu flacăra stinsă în tava cu nisip.

Folosirea, manipularea, supravegherea, depozitarea  lămpii de benzină se face de personal calificat, stipulat prin decizie.

 

5.9. Fabrici de placaje, panele,  furnire

5.9.1. Pentru depozitul de materie primă se vor respecta prevederile  de la capitolul “Depozite”.

5.9.2. Înainte de secţionare, buştenii se vor examina vizual sau se vor folosi detectoare de metal, pentru depistarea şi înlăturarea eventualelor corpuri metalice, care pot provoca scântei în timpul tăierii.

5.9.3. Bazinele pentru tratarea  termică se vor curăţa săptămânal de coajă.

5.9.4. Instalaţiile de transport a rumeguşului, deşeurilor de furnire tocate, uscate sau umede, a rolelor, prafului, a marginilor de la formatizare trebuie să funcţioneze permanent, pentru a evita  aglomerările  de deşeuri, în caz  de defecţiune evacuarea se va face manual.

5.9.5. Uscătoarele de furnir se vor curăţa  săptămânal în interior şi exterior, de resturi de furnir, aşchii, praf.

5.9.6. Hârtia abrazivă  la maşina de şlefuit va fi montată cu atenţie, pentru a nu da naştere la fiecare între acestea şi părţile metalice ale maşinii.

5.9.7. Materialul lemnos în curs de prelucrare  va fi stivuit în mod ordonat pe cărucioare, platforme, transportoare, grinzi de podea, neadmiţând depozitarea în vrac. Înainte de introducerea în maşinile de prelucrare se va examina cheresteaua vizual pentru înlăturarea eventualelor piese metalice incluse.

5.9.7. Praful  depus pe pereţi, fermele halelor de fabricaţie, utilaje, instalaţii etc. va fi curăţat săptămânal.

5.9.8. În interiorul halelor de fabricaţie  se vor respecta stocările de semifabricate, produse finite etc. în limitele prevăzute de tehnologie (cel mult 1 schimb de lucru).

 

5.10. Fabrici de PAL

5.10.1. Pentru depozitul de materii prime se vor respecta prevederile de la capitolul “Depozite”.

5.10.2. Înainte de tocare-aşchiere-mărunţire se vor pune în funcţiune detectoarele, extractoarele de metal şi separatoarele de corpuri grele.

5.10.3. Instalaţiile automate de prevenire şi stingere a incendiilor de la uscătoarele de orice tip vor fi întreţinute corespunzător.

5.10.4. Uscătoarele cu gaze arse vor funcţiona numai în regim automat şi numai cu aşchii.

5.10.5. Instalaţiile de stingere cu apă, montate pe silozurile  de aşchii uscate, la cicloane  şi la  silozurile de praf vor fi întreţinute corespunzător.

5.10.6. Detectoarele  şi  extractoarele  de metale  de pe linia de fabricaţie propriuzisă (presare, formare, şlefuire etc.) vor fi verificate întreţinute şi reglate corespunzător.

5.10.7. Instalaţiile care lucrează la temperatură de regim mai mare de 600 C vor fi curăţate de depunerile statice de praf fin; aşchiile acumulate în timp în hală se vor evacua după fiecare schimb.

 

5.11. Fabrici de PFL –  procedeu umed

5.11.1. Pentru depozitul de materie primă se vor respecta prevederile de la capitolul “Depozite”.

5.11.2. Respectarea regulilor de depozitare separată a parafinei, răşinii fenolice, acidului sulfuric.

5.11.3. Verificarea stării şi funcţionării separatoarelor şi detectoarelor de metal, înlăturarea bilunară  a prafului depus în instalaţiile de tocare-sortare.

5.11.4. Se va verifica buna funcţionare a utilajelor din dotare, transportoare, elevatoare, defibratoare, pompe etc..

5.11.5. Controlul şi ţinerea în perfectă stare de ordine şi curăţenie a  instalaţiei de recuperare a căldurii de deasupra presei.

5.11.6. La secţia de plăci extradure, impregnate cu ulei, maşinile de impregnare se vor ţine în perfectă stare de curăţenie, fiind interzise scurgerile de ulei.

5.11.7. La camerele de tratare termică a plăcilor PFL este interzisă depăşirea temperaturii şi duratei de tratament indicate  în normele tehnice.

5.11.8. Duzele instalaţiilor de umezire a aerului din camerele de tratament termic vor fi curăţate şi desfundate la intervale de cel mult 15 zile.

5.11.9. Vagonetele scoase din camerele de tratament termic vor staţiona în spaţiul de odihnă înainte  de a fi introduse la aclimatizare şi se vor curăţa de fibră înainte de o nouă încărcare.

5.11.10. Instalaţia pneumatică de absorbţie şi refulare a rumeguşului şi a prafului rezultat din operaţiile de formatizare finală a plăcilor  trebuie să funcţioneze permanent,   pentru înlăturarea pericolului de explozie.

5.11.11. La începutul schimbului se va verifica starea pânzelor circulare, de asemenea întinderea curelelor de acţionare a pânzelor. Nu se vor folosi pânze neascuţite sau cele cu mai mult de 3 dinţi lipsă.

 

5.12. Fabrici de făină de lemn

Pericolul în aceste fabrici îl constituie aprinderea prafului din diferite cauze şi a propagării rapide a focului, dat fiind specificul tehnologic.

5.12.1. Rumeguşul folosit ca materie primă pentru fabricarea făinii de lemn trebuie ca înainte de intrarea în fluxul tehnologic propriu-zis, să treacă peste separatoarele magnetice pentru eliminarea impurităţilor metalice.

5.12.2. Morile cu ciocane trebuie să fie dotate cu separatoare electromagnetice pentru eliminarea impurităţilor metalice din fluxul de alimentare cu rumeguş şi trebuie să funcţioneze numai sub acţiunea instalaţiei de aspiraţie a făinii de lemn rezultate din măcinare, sub permanentă supraveghere.

5.12.3. Instalaţia de sucţiune trebuie să fie dotată cu ciclon şi dozator pentru alimentarea sortatorului de clasificare granulometrică a făinii de lemn.

5.12.4. Aerul ce părăseşte ciclonul, înainte de a fi evacuat în exterior, trebuie să treacă prin filtre de aspiraţie a prafului cu saci din pânză.

5.12.5. Reţelele pneumatice trebuie să fie dotate  cu supape de protecţie contra  exploziilor, de tip  cu membrană, montate la coturile conductelor de aer precum şi la cicloane. Supapele trebuie scoase în afara clădirilor.

5.12.6. Conductele sistemului de aspiraţie  şi refulare se vor lega la pământ.

5.12.7. Toate acţionările electrice vor fi  individuale, protejate contra pătrunderii prafului şi se vor amplasa în camere separate.

5.12.8.  Transmisiile mecanice vor fi închise sau protejate cu apărători.

5.12.9. Secţiile de făină de lemn trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie, de admisie şi refulare menţinute în stare de funcţiune.

5.12.10. Secţiile fabricii de făină de lemn trebuie ţinute în perfectă stare de curăţenie, nu se admit nici cele mai mici concentraţii de praf.

5.12.11. În fiecare schimb se va controla gradul de prăfuire a aerului din încăperile de lucru, care nu trebuie să depăşească 0,01g/m3 aer, concentraţia minimă periculoasă  de explozie a prafului în aer fiind de 12,6 g/m3 .

5.12.12. Funcţionarea utilajelor este permisă numai dacă acestea sunt prevăzute cu separatoare magnetice, cu funcţionare corectă, puterea de ridicare a magneţilor verificându-se cel puţin săptămânal. Separatoarele magnetice se verifică cel puţin o dată pe oră.

5.12.13. Se interzice fumatul în clădirea fabricilor de făină de lemn precum şi executarea lucrărilor de reparaţii în timpul funcţionării acestora.

5.12.14. Motoarele şi aparatajul electrice trebuie să fie de construcţie  antiex, toate trebuie legate la pământ.

5.12.15.  Se vor întreţine şi supraveghea rulmenţii, suprafeţele în frecare.

5.12.16. Se interzic legările la pământ în apropierea conductelor de carburanţi sau lichide uşor inflamabile.

5.12.17. Se interzice impurificarea făinii de lemn în procesul de fabricaţie, cu urme de ulei, unsori sau grăsimi ce pot provoca autoaprindere.

5.12.18. Se interzice însăcuirea  şi depozitarea făinii de lemn fără răcirea acesteia, conform  prevederilor procesului tehnologic, respectiv funcţionarea perfectă a instalaţiilor de transport şi însilozare.

5.12.19. Magazia de depozitare a sacilor cu făină de lemn va fi amenajată în compartiment separat de secţia de producţie.

 

5.13. Ateliere de tapiserie

5.13.1. La sectorul de prelucrare a sârmei şi a benzilor metalice pentru confecţionarea miezurilor din arcuri se vor respecta normele generale privitoare la ordine şi  curăţenie.

5.13.2. La sectorul de confecţionat covor împislit din fibre vegetale instalaţiile electrice se vor executa capsulat.

5.13.3. Este interzisă funcţionarea instalaţiei de confecţionat covor fără funcţionarea instalaţiei de transport pneumatic.

5.13.4. Pentru împiedicarea formării electricităţii statice (periculoase pentru aprinderea prafului) utilajele vor fi dublu legate la pământ.

5.13.5. Este interzisă manipularea, în sectorul de covoare împislite, a prafului şi a scamelor impurificate cu urme de ulei sau de grăsimi.

5.13.6. Zilnic se va evacua praful şi depunerile de fibră de pe utilaje iar săptămânal se vor curăţa depunerile de praf de pe instalaţii, conducte termice, pereţi, motoare etc..

5.13.7. Se vor menţine libere culoarele de acces, uşi de evacuare, în sector se vor păstra numai stocuri pentru maxim  o zi.

5.13.8. Se interzice  păstrarea în ateliere  a bidoanelor cu prenadez, acesta se va păstra în încăperi separate. Pentru lipirea  poliuretanului se admite folosirea prenadezului care se va păstra în vase nemetalice de 1 litru cu capac.

5.13.9. În cazul în care lipirea se face prin pulverizare, operaţia se va executa în cameră separată  prevăzută cu instalaţie de ventilaţie şi instalaţii de tip antiexplozive.

5.13.10. Zilnic se vor curăţa utilajele de croit şi tocat poliuretan, de depuneri.

5.13.11. Se interzice  folosirea motorinei, petrolului pentru ştergerea meselor utilajelor de  debitat   poliuretan, resturile de poliuretan îmbibate cu produse petroliere  sau de finisaj (baiţuri, diluante, acetonă etc.)  se vor evacua din atelierele  de prelucrare poliuretan.

5.13.12. În ateliere nu se vor depozita  decât materialele necesare pentru maxim 8 ore. Produsele finite, saltele, elemente topite se vor depozita în spaţii separate, magazii.

 

5.14. Ascuţitorii

5.14.1. Atelierele de ascuţit scule se vor amenaja în încăperi separate  de cele pentru prelucrarea lemnului.

5.14.2. În atelierele de ascuţit scule se va menţine ordine şi curăţenie perfectă.

5.14.3. Se interzice depozitarea chiar temporară a oricăror lichide combustibile sau inflamabile (carburanţi, lubrifianţi, lacuri, vopsele, diluanţi etc.).

5.14.4. Instalaţiile de exhaustare aferente maşinilor de ascuţit vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare.

5.14.5. Înainte de ascuţire  sculele vor fi curăţate de depunerile de praf de lemn şi urme de lubrifianţi.

5.14.6. Îmbrăcămintea ascuţitorilor nu va fi  îmbibată cu  substanţe inflamabile.

5.14.7. Se interzice depozitarea materialelor inflamabile în apropierea  locurilor din exterior, unde se deversează pilitura rezultată de la  ascuţit.

 

5.15. Ateliere pentru preparat lacuri pentru finisare  mobilier

5.15.1. Prepararea materialelor pentru finisare, lacuri, vopsele, grunduri, emailuri   se face în secţii speciale separate de restul atelierelor de finisare.

5.15.2. La intrarea în secţia  de preparare, pe partea exterioară a uşilor de acces se vor aplica afişe cu indicaţiile:

  • PERICOL DE INCENDIU
  • FUMATUL STRICT OPRIT
  • INTRAREA PERSOANELOR STRĂINE STRICT OPRITĂ

Uşile de acces vor fi în permanenţă închise şi trebuie să funcţioneze perfect.

5.15.3. Culoarele de circulaţie vor fi marcate cu vopsea albă, materialele se vor depozita în locuri indicate.

5.15.4. Se va păstra o curăţenie permanentă, scurgerile de lac vor fi imediat şterse cu cârpe din bumbac sau fibre vegetale, fiind interzisă folosirea celor din lână sau fibre sintetice.

5.15.5. Depunerile de lac întărite de pe pardoseală se vor curăţa prin răzuire cu cuţite confecţionate din materiale antiscântei, lemn, cupru, alamă etc.. Deşeurile rezultate se vor colecta în cutii metalice cu capac şi se vor evacua în locurile special amenajate.

5.15.6. Pardoseala se va spăla numai cu apă, apă cu detergent sau apă cu sodă. Nu se vor folosi solvenţi organici la spălarea pardoselii.

5.15.7. În spaţiul de preparare se va introduce  numai cantitatea necesară pentru un schimb.

5.15.8. Se interzice transportul materialelor în recipiente de  plastic sau materiale degradabile; prin trântire sau rostogolire. Deschiderea lor se va face numai cu scule din bronz, cupru etc..

5.15.9. Recipientele golite vor fi evacuate la locul de depozitare amenajat la distanţă de minim 50 m de hala de lucru. La terminarea lucrului, instalaţia de preparat lac va fi bine spălată cu solvenţi. Instalaţia se va spăla şi la schimbarea sortimentului.

5.15.10. În camera de preparat lac se interzice orice sursă directă de încălzire, reşou electric, flacără deschisă.

5.15.11. Instalaţia de ventilaţie va funcţiona în tot timpul lucrului.

  • cu 10 minute înainte de începerea lucrului se va porni ventilaţia pentru a îndepărta vaporii de solvenţi rămaşi de la operaţiile anterioare.
  • la terminarea lucrului după spălarea instalaţiei, ventilaţia generală va mai funcţiona  încă minim 10 minute

5.15.12. Toate instalaţiile aferente vor fi legate la pământ.

5.15.13. Lucrările de reparaţii se vor executa numai după evacuarea tuturor materialelor, după luarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentelor şi după obţinerea permisului de lucru cu foc.

5.15.14. Fumatul este interzis. În locurile pentru fumat special amenajate este interzis accesul personalului cu echipamentul de lucru, acesta putând lua foc  datorită îmbibării cu solvenţi.

5.15.15. Personalul de deservire va purta în mod obligatoriu  salopetă  din fibre vegetale, bocanci din piele sau pantofi din piele cu talpă de piele. Este obligatoriu ca şi îmbrăcămintea de sub salopetă să fie din bumbac sau fibre vegetale. Se interzice spălarea echipamentului de lucru în atelier cu solvenţi; aceasta se va spăla prin fierbere cu apă şi detergenţi sau apă cu sodă calcinată.

5.15.16. În cazul când echipamentul de lucru al unui lucrător a luat foc, acesta va fi  acoperit cu o pătură de  lână şi scos din atelier.

 

5.16. Staţii de filtre

5.16.1. Staţiile vor fi întreţinute , verificate şi curăţate periodic.

5.16.2. Praful rezultat în urma operaţiilor de curăţire şi golire a filtrelor va fi depozitat numai în locuri special destinate.

5.16.3. Când transportul prafului se face cu tractoare cu remorci, pe timpul încărcării, motorul va fi oprit. Tractoarele nu trebuie să prezinte  scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi, tobele de eşapament să aibă dispozitive parascântei şi să nu prezinte defecţiuni.

5.16.4. Clapetele antipraf trebuie montate pe fiecare separator, într-o poziţie uşor de controlat.

5.16.5. Instalaţia electrică va fi de tip antiex.

5.16.6. Toate părţile metalice ale staţiei de filtru vor fi legate la centura de pământare.

5.16.7. Se interzice funcţionarea staţiilor de filtre cu saci filtranţi lipsă sau rupţi.

5.16.8. Aerul comprimat folosit trebuie să fie lipsit de apă şi  ulei şi să fie la parametrii prescrişi în documentaţia tehnică.

5.16.9. Personalul de deservire a staţiei va purta îmbrăcăminte din fibre vegetale.

5.16.10. Se interzice lucrul cu foc deschis în zona staţiilor de filtre. În caz de sudură şi reparaţii, staţia va fi oprită, curăţată complet, iar zona de lucru cu sudură se va umezi cu apă.

5.16.11. Se interzice depozitarea rămăşiţelor de lemn, a prafului sau a altor materiale combustibile în zona staţiei de filtre.

5.16.12. Se interzice efectuarea oricărei modificări, improvizaţii, dezafectări ale instalaţiilor electrice şi de automatizare fără acordul proiectantului.

5.16.13. Ventilatoarele se vor numerota conform planului tehnologic iar cele ce trebuie oprite în caz de incendiu vor purta inscripţia “Acest utilaj în caz de incendiu se opreşte”.

5.16.14. Conductele de exhaustare şi în special cele montate pe acoperişuri vor fi marcate cu inscripţii de unde vin deşeurile combustibile şi unde ajung.

5.16.15. Staţiile de filtre vor fi prevăzute cu platforme, balustrade de protecţie  şi scări pentru intervenţie operativă.

5.16.16. Tubulatura va fi bine fixată şi etanşă; desfundarea conductelor de exhaustare se va face numai cu şipci de lemn sau prin desfacerea pe tronsoane a tubulaturii.

 

5.17. Preparare adezivi

5.17.1. Se interzice încălzirea cleiului, cu foc deschis, cu lămpi de benzină  sau petrol în atelierele de prelucrare a lemnului. Această operaţie se va executa în recipiente încălzite cu abur sau cu apă supraîncălzită.

5.17.2. Stocarea, prepararea şi dozarea adezivilor la fabricile de PAL, panel, placaje, furnire, mobilă, precum şi chimicalele respective se va face în încăperi separate, pe suprafeţe sau rezervoare prevăzute în acest scop.

 

CAPITOLUL VI. REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A

INCENDIILOR LA DEPOZITE

 

6.1. Prevederi generale

6.1.1. Construcţiile de depozitare şi în general depozitele de materiale şi substanţe vor avea stabilite categoriile de pericol de incendiu funcţie de natura activităţii desfăşurate, caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate, manipulate şi a densităţii sarcinii termice.

6.1.2. Categoriile de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate se stabileşte pe zone şi încăperi precum şi independent pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, menţionându-se obligatoriu în documentaţia tehnico-economică.

6.1.3. La realizarea depozitelor aferente clădirilor civile se respectă şi prevederile specifice acestor clădiri.

6.1.4. Înglobarea încăperilor de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile în construcţii de producţie şi în clădirile civile este admisibilă atunci când considerentele funcţionale o impun, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile şi măsurile specifice prevăzute în actele normative.

6.1.5. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie iar în caz de incendiu se pot utiliza aceleaşi produse de stingere.

6.1.6. Depozitele de materiale şi produse pot fi amplasate independent, grupate sau comasate atunci când sunt în construcţii închise şi amplasate numai independent când sunt depozite deschise.

6.1.7. Construcţiile independente de depozitare se amplasează faţă de obiective învecinate la distanţe de siguranţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate, sau vor fi compartimentate conform normelor.

6.1.8. Construcţiile depozitelor pe care beneficiarul le consideră importante sau de mare valoare, se recomandă să fie amplasate independent.

6.1.9. La amplasarea depozitelor se are în vedere limitarea posibilităţilor ca un incendiu produs în depozit să pună în pericol construcţii sau instalaţii vecine importante, centre populate, precum şi aprinderea depozitului datorită unui incendiu la un obiectiv învecinat.

6.1.10. Depozitele de materiale şi substanţe combustibile  se amplasează în zone astfel situate încât, pe cât posibil, direcţia vântului dominant să nu fie spre construcţiile vecine, iar când nu este posibil, se iau măsuri de protecţie corespunzătoare.

6.1.11. Depozitele de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone situate mai jos decât construcţiile vecine astfel încât să nu fie posibilă deversarea sau scurgerea lichidelor şi  propagarea incendiului la vecinătăţi, sau se asigură măsuri de protecţie corespunzătoare (diguri, ziduri de protecţie). De asemenea prin amplasarea acestor depozite se vor asigura măsuri şi distanţe de protecţie faţă de cursuri de apă, lacuri, iazuri,  situate în vecinătate.

6.1.12. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile, de regulă, nu este admisă. Fac excepţie situaţiile admise în normativ.

6.1.13. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere, este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor.

6.1.14. Nu se permite  trecerea prin depozite de materiale sau lichide combustibile  sau încăperi  de depozitare, a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze, lichide), a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice aferente altor consumatori.

Atunci când soluţia se justifică tehnic aceste treceri vor fi  realizate în canalizări proprii închise, cu pereţi incombustibili C0 (CA1) având o rezistenţă la foc corespunzătoare cu condiţiile de separare impuse de depozit.

6.1.15. Pozarea conductelor de apă, a produselor care conţin apă ori pe care poate condensa apa în depozite pentru materiale sau substanţe care reacţionează periculos cu apa, este interzisă.

6.1.16. Materialele şi substanţele combustibile se pot păstra în spaţiile şi încăperile de producţie, numai în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb. Depozitarea în cantităţi mai mari se realizează în clădiri proprii, alcătuite, realizate conform normelor în vigoare.

6.1.17. Depozitele vor avea asigurate căi de acces, dimensionate şi realizate încât să asigure limitarea posibilităţilor de propagare a focului şi să permită intervenţia de stingere. Pentru depozitele fără locuri permanente de lucru (vizitabile de max. 8 ori/schimb), nu sunt obligatorii asigurarea căilor de evacuare în caz de incendiu.

6.1.18. Depozitele de materialele sau substanţele combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzătoare materialelor şi substanţelor depozitate, precum şi a cantităţii şi importanţei acestora, potrivit prevederilor tehnice de specialitate.

 

6.2. Depozite închise

6.2.1. Construcţiile închise pentru depozitele de materiale şi substanţe pot fi de gr. I-IV de rezistenţă la foc în funcţie de categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitatea a materialelor, prevăzute în actele normative de specialitate.

6.2.2. Dacă depozitul este amplasat în construcţii de tip monobloc sau  blindate, este obligatorie şi respectarea prevederilor corespunzătoare acestor tipuri de clădiri.

6.2.3. Construcţiile închise stabilite de beneficiar, în care sunt depozitate materialele, substanţe, produse, obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu, se recomandă să fie compartimentate în arii construite de max. 750 m2 şi echipate cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor.

6.2.4. Construcţiile închise de depozite etajate trebuie realizate cu planşee  pline rezistente la foc, astfel realizate încât să împiedice propagarea incendiilor între nivelurile construcţiei. Podurile funcţionale se protejează cu elemente de închidere corespunzătoare.

Fac excepţie depozitele cu platforme de stocare mecanizate, fără locuri permanent de lucru, la care platformele pot fi din materiale incombustibile C0 (CA1) rezistente la foc 15 min. dacă sunt prevăzute instalaţii automate de stingere la fiecare nivel.

6.2.5. Depozitele cu stive mai înalte de 6 m trebuie să îndeplinească condiţiile şi nivelele de performanţă stabilite în reglementările tehnice de specialitate corespunzător densităţii sarcinii tehnice şi pericolului de propagare a focului. De regulă aceste depozite trebuie echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor.

6.2.6. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P4 şi P5 de periculozitate, cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei cu pereţi incombustibili având rezistenţa la foc în funcţie de densitatea sarcinii tehnice (între 1 oră şi 7 ore). Atunci când sunt amplasate în clădiri cu mai multe niveluri, planşeele incombustibile vor avea o limită de rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 min.

Golurile se protejează corespunzător în funcţie de elementul de construcţie străpuns (perete, planşeu) asigurându-se aceeaşi rezistenţă la foc.

6.2.7. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile din clasa P2 şi P3 de periculozitate, cu aria desfăşurată peste 36 m2 se separă de restul construcţiei prin pereţi şi planşee incombustibile având limita de rezistenţă la foc de minim 1oră şi 30 min., respectiv 1 oră.

6.2.8. Golurile de circulaţie sau funcţionale se protejează cu elemente având rezistenţa la foc de minim 45 min., echipate cu  dispozitive de închidere automată în caz de incendiu.

6.2.9. Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor din clasa P1 de periculozitate se separă faţă de restul construcţiei  cu pereţi şi planşee incombustibile iar golurile de circulaţie sau funcţionare se protejează cu elemente de închidere incombustibile.

În încăperile de depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3, P4, P5 nu sunt admise spaţii libere pentru birouri, pentru finisarea, încercarea sau repararea produselor depozitate precum şi pentru distribuirea lichidelor combustibile.

Asemenea spaţii se amenajează separat, compartimentate special, iar spaţiile pentru recepţie-expediţie, de regulă se separă în acelaşi mod.

6.2.10. Nu este obligatorie separarea spaţiilor de recepţie-expediţie a depozitelor din clasele P3, P4, şi P5 faţă de depozit dacă se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente şi de asemenea, nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 şi P2.

6.2.11. Construcţiile supraterane închise pentru depozitarea lichidelor combustibile se realizează din materiale incombustibile, asigurându-se compartimentarea antifoc sau antiex, după caz, pentru încăperile de depozitare cu capacitate maximă 50 m3 de lichide din clasele L I, sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III şi L IV).

6.2.12. Încăperile pentru depozitarea a maximum 20 m3 lichide combustibile necesare consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrală termică, grup electrogen etc.) precum şi a celor aferente funcţionării unor echipamente (ascensoare, platforme etc.) se separă de restul construcţiei cu elemente incombustibile având o rezistenţă la foc de minimum 2 ore.

6.2.13. Încăperile prevăzut anterior pot avea un gol de acces practicat în elemente de construcţie protejat cu element de închidere rezistent la foc, 45 de minute şi prevăzut cu un prag care să aibă înălţimea stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în caz de avarie. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de flăcări dispus la exterior. Nu este obligatorie prevederea suprafeţelor de decomprimare sau a dispozitivelor de evacuare a fumului iar dacă se prevede iluminat, acesta va corespunde mediului de montaj.

6.2.14. Depozitele închise cu aria desfăşurată peste 36 m2 pentru materiale şi substanţe combustibile se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurându-se 1 % din aria pardoselii, iar atunci când încăperile sunt de categorie A, B, C şi clase de periculozitate P3, P4, P5 cu aria liberă (fără pereţi interiori) de peste 10.400 m2 se prevăd sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi conform reglementărilor în vigoare.

6.2.15. Depozitele închise pentru materiale şi substanţe combustibile se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor conform reglementărilor tehnice de specialitate, asigurându-se şi dotarea corespunzătoare cu mijloace tehnice de stingere în caz de incendiu.

 

6.3. Depozite deschise

6.3.1. Amplasarea şi realizarea depozitelor deschise de materiale şi substanţe combustibile solide, lichide sau gazoase se realizează potrivit prevederilor în vigoare, asigurând limitarea pierderilor în caz de incendiu şi condiţii de intervenţie corespunzătoare.

6.3.2. În cazul depozitelor pe aceeaşi platformă a materialelor şi substanţelor combustibile din sorturi diferite se va asigura dispunerea organizată a acestora astfel încât să nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafeţe mari.

6.3.3. Depozitele deschise de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone mai joase decât obiectele învecinate. Dacă sunt  amplasate mai sus, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile la obiectele vecine.

6.3.4. Rezervoarele fără pereţi dubli sau grupurile de astfel de rezervoare supraterane sau semiîngropate se prevăd cu cuva de retenţie mărginită de diguri sau pereţi incombustibili continui, care să reziste la  solicitările mecanice şi termice survenite la avarii sau incendii. Cuvele de retenţie se dimensionează să nu permită deversarea lichidelor în afara lor.

6.3.5. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente se face pe platforme executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului înconjurător şi prevăzute cu rigole de scurgere.

6.3.6. Depozitele deschise de materiale şi substanţe combustibile se dotează cu mijloace de primă de intervenţie şi se echipează cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate.

6.3.7. Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, depozitele deschise vor avea accesul pe toate laturile.

 

6.4. Depozite şi magazii de lichide combustibile (depozit PECO)

6.4.1. Depozitele de lichide combustibile vor fi amenajate în clădiri sau încăperi separate, funcţie de natura produselor şi volumul lor, în rezervoare sau ambalaje corespunzătoare, marcate cu inscripţii privind conţinutul, aşezate pe categorii şi perfectă ordine, lăsându-se spaţii pentru manipulare şi circulaţie.

6.4.2. La lichidele combustibile din clasele I, II de periculozitate se vor lua măsuri de protecţie împotriva radiaţiilor solare. Rezervoarele supraterane se vopsesc în culori care reflectă razele solare.

6.4.3. Rezervoarele sau instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme vizibile de control al nivelului lichidelor combustibile. Este obligatorie montarea de opritori de flăcări şi supape de respiraţie, conform normelor în vigoare.

6.4.4. Se interzice montarea pe mantalele rezervoarelor, a robinetelor de luat probe sau a sticlelor de nivel neomologate.

6.4.5. Măsurarea nivelelor lichidelor în rezervoare, cisterne etc., se va face numai cu dispozitive executate din materiale care nu produc scântei prin lovire.

6.4.6. La fiecare depozit se va afişa schema din care să rezulte amplasarea rezervoarelor, pozarea conductelor, locul ventilelor de închidere şi mijloacele de stingere a incendiilor.

6.4.7. Se interzice circulaţia persoanelor pe rezervoare, pe podeţe, pe pardoseala caselor de pompe cu încălţăminte care poate provoca scântei capabile să producă aprinderea amestecurilor explozive.

6.4.8. Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanţă mai mică de 40 m de orice instalaţie sau rezervor al depozitului de lichide combustibile, de staţii de pompare, rampe etc..

6.4.9. Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu cuve de retenţie 1/3 din capacitate.

6.4.10. Pentru lucrul cu foc la rezervoarele de depozitare a produselor combustibile se vor respecta următoarele măsuri:

  • se goleşte complet rezervorul;
  • se închid şi se blochează robinetele de pe toate conductele de legătură ale rezervorului;
  • se decuplează rezervorul de toate conductele de legătură;
  • se deschid gurile de vizitare de pe mantaua rezervorului şi gurile de lumină de pe capacul rezervorului;
  • se efectuează purjarea cu abur şi aerisirea rezervorului;
  • se iau probe de gaz pentru analiză;
  • se începe lucrul după confirmarea analizelor.

Se interzice utilizarea sculelor care produc prin lovire scântei, la rezervoare şi ambalaje metalice pentru produse petroliere.

6.4.11. Se interzice executarea oricărei lucrări la instalaţiile electrice sub tensiune în timpul manevrării lichidelor pentru produse petroliere.

6.4.12. Curăţarea rezervoarelor de reziduri inflamabile se va face periodic, conform graficului stabilit de către comisia tehnică a unităţii, cu luarea măsurilor de securitate împotriva incendiilor.

6.4.13. Se interzice colectarea în bazine, gropi deschise, improvizaţii pe teritoriul depozitului, a oricăror reziduri de lichid combustibil.

6.4.14. Canalizarea apelor cu reziduri inflamabile trebuie să se facă separat faţă de canalizarea apelor menajere ale clădirilor cu alte destinaţii.

6.4.15. Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele, autocisternele, vagoanele-cisternă, precum şi conductele şi vanele în care se face transportul sau transvazarea, vor fi legate la pământ împotriva electricităţii statice.

6.4.16. Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic pentru păstrarea, manipularea sau transportarea produselor inflamabile.

6.4.17. În locurile unde există emanaţii sau concentraţii mari de vapori şi gaze inflamabile, este interzisă folosirea îmbrăcămintei confecţionate din fibre sintetice, care poate produce scântei, capabile să aprindă amestecurile explozive.

6.4.18. La depozitarea vopselelor, lacurilor şi a altor substanţe inflamabile se vor respecta şi instrucţiunile furnizorului.

6.4.19. Vopselele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate faţă de lacurile poliesterice.

Nitrolacul se poate depozita împreună cu diluanţii şi white-spirt-ul.

6.4.20. Lacul poliesteric se poate depozita împreună cu bidoanele (de tablă) care conţin lichidul de spălare.

6.4.21. Întăritorul, grundul activ şi acceleratorul de polistiren se păstrează la întuneric şi la o temperatură redusă a mediului ambiant.

6.4.22. Este interzisă depozitarea lacurilor poliesterice în depozite amplasate în aer liber sau manipularea violentă a butoaielor sau bidoanelor.

6.4.23. Dacă s-a gelifiat poliesterul într-un butoi, lacul va fi evacuat imediat în exterior şi distrus prin ardere în locuri special amenajate.

6.4.24. Bidoanele sau butoaiele cu lac poliesteric vor fi folosite în ordinea intrării lor în depozit.

6.4.25. Lagărele şi piesele în mişcare ale pompelor de produse combustibile vor fi permanent verificate şi unse pentru evitarea supraîncălzirilor.

6.4.26. Pompele acţionate de motoare cu combustie internă sau de electromotoare neasigurate contra exploziilor vor fi instalate în încăperi separate prin pereţi antifoc, ţevile de eşapament ale motoarelor vor avea dispozitive antiscântei. Conductele de alimentare cu combustibil vor avea robinetele de închidere în exteriorul casei de pompe şi marcate vizibil.

6.4.27. Dezgheţarea instalaţiilor, conductelor, armăturilor, ventilelor, legă-turilor, pompelor prin care circulă lichide sau gaze combustibile se va face numai cu abur, apă caldă, nisip fierbinte sau surse care nu prezintă pericol de incendiu.

6.4.28. Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alte operaţii similare la pompe, ventile etc., care necesită folosirea focului deschis se vor efectua numai după oprirea instalaţiei respective, luarea măsurilor corespunzătoare şi emiterea “Permisului de lucru cu foc”.

6.4.29. Lucrul cu foc deschis la conductele montate în canale se va face numai după ce:

  1. s-a curăţat canalul pentru conducte pe o distanţă de minimum 10 m unde se va lucra cu foc;
  2. s-a golit conducta şi s-a purjat cu abur;
  3. s-au golit conductele vecine celei în lucru;
  4. s-au executat blindaje în amonte şi aval de punctul de lucru.

La instalaţiile de pompare se vor respecta următoarele reguli:

  1. armăturile instalaţiilor, conductele etc., vor fi etanşe, nu se admit furtunuri flexibile sau cu fisuri;
  2. pentru admiterea diferitelor mijloace de transport la încărcare se prevăd manşoane din metale care la lovire nu produc scântei;
  3. la încărcare autovehiculele pentru transport lichide combustibile vor avea asigurată legătura la pământ, pentru scurgerea electricităţii statice.

 

6.4.30. În cazul alimentării directe din rezervoare supraterane sau semiîngropate, vehiculele nu se vor apropia la o distanţă mai mică de 10 m faţă de rezervoare.

6.4.31. Etanşeitatea conductelor şi rezervoarelor va fi controlată şi asigurată permanent.

6.4.32. Este interzisă folosirea felinarelor şi altor asemenea mijloace pentru iluminarea depozitelor, rampelor şi staţiilor de încărcare-descărcare.

6.4.33. Digurile şi pragurile de reţinere a produselor petroliere combustibile vor fi realizate din materiale incombustibile etanşe şi să asigure reţinerea întregii cantităţi de lichide.

6.4.34. Orice scurgere de lubrifianţi pe pardoseală va fi îndepărtată imediat cu nisip sau cu cârpe, iar materialele folosite pentru curăţenie vor fi depozitate în cutii metalice închise şi evacuate în locuri special amenajate.

6.4.35. Platformele betonate ale rampelor, depozitelor etc., vor fi prevăzute cu posibilităţi de spălare şi menţinute permanent curate.

6.4.36. Circulaţia locomotivelor pe rampă de cale ferată în timpul încărcării-descărcării produselor combustibile lichide este interzisă. În timpul încărcării-descărcării acestor produse este interzisă circulaţia autovehiculelor cu motoare cu ardere internă în apropierea rampelor.

6.4.37. Viteza  de  mişcare  a  vagoanelor  manevrate  la  rampă  nu  va depăşi 5 km/oră. De asemenea nu se vor tampona aceste vagoane.

 

6.5. Depozite de recipiente transportabile, cu gaze comprimate sau lichefiate

6.5.1. Recipientele, buteliile folosite pentru transportul gazelor tehnice comprimate vor fi verificate, depozitate, manipulate şi exploatate conform prescripţiilor tehnice elaborate de organele competente (ISCIR).

6.5.2. La ridicarea de la furnizor a buteliilor de oxigen, hidrogen etc., se vor verifica să fie în bună stare şi cu toate elementele componente existente.

6.5.3. Nu se primesc în depozit recipiente la care:

  1. lipsesc poansonările privind data verificării şi scadenţa, capacitatea, posibilitatea de încărcare, greutatea totală a buteliilor, verificarea metrologică etc.;
  2. robinetul cu ventil este defect;
  3. a expirat termenul reviziei periodice;
  4. sunt constatate deteriorări vizibile pe corp;
  5. nu sunt marcate cu vopsea privind gazul pe care îl conţin;
  6. lipsesc inelele de cauciuc pe corp sau capacele de protecţie la ventile.

6.5.4. Depozitarea recipientelor transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate se face în construcţii parter, şoproane sau platforme exterioare.

6.5.5. Este interzisă depozitarea buteliilor încărcate cu gaze combustibile sau alte gaze care în amestec pot produce reacţii periculoase sau explozii.

6.5.6. Buteliile care au postament vor fi păstrate vertical, aşezate în grup în boxe sau stelaje, asigurate cu lanţuri sau alte dispozitive cu spaţii de acces între ele. Se vor depozita separat buteliile goale inscripţionate vizibil.

6.5.7. Buteliile fără postament vor fi păstrate în poziţia orizontală pe rame sau stelaje din lemn, fără a se sprijini între ele şi cu ventilele în aceeaşi direcţie.

6.5.8. Depozitarea recipienţilor încărcaţi sau cu încărcătura consumată se va face numai cu capacele de protecţie a robinetelor montate.

6.5.9. Depozitarea recipienţilor în baterii  cu  o capacitate totală de cel mult 800 l se poate face lipit de clădirile industriale, cu excepţia celor din categoria A (BE3a) şi B (BE3b) pericol de incendiu, cu condiţia ca acestea să fie amplasate în încăperi separate de restul clădirii prin pereţi rezistenţi la explozie sau în boxe exterioare situate în dreptul pereţilor plini. În aceste încăperi se va asigura şi decomprimarea în caz de explozie spre exterior.

6.5.10. Este interzisă depozitarea buteliilor în locuri umede sau în mediu cu acţiune corozivă asupra materialului din care sunt construite recipientele.

6.5.11. Este interzisă depozitarea recipientelor în spaţiile libere de acces, pe scări, culoare, ganguri.

6.5.12. Temperatura în depozit nu va depăşi 400 C. Încălzirea se va face cu instalaţii centrale cu apă caldă, iar buteliile vor fi amplasate la distanţă de siguranţă faţă de elementele acestor instalaţii.

6.5.13. Pe o rază de 10 m în jurul depozitului cu butelii se interzice păstrarea oricăror materiale inflamabile sau uleioase şi executarea de lucrări cu foc deschis.

6.5.14. Este interzis transportul recipientelor cu gaze sub presiune  împreună cu alte materiale sau substanţe combustibile şi periculoase, precum şi transportul de persoane la un loc cu acestea. De asemenea nu se admite transportul acestora în mijloace de transport pentru călători sau în altele neadecvate.

6.5.15. Recipientele, buteliile trebuie să fie ferite de loviri, izbiri şi trebuie să fie asigurate împotriva răsturnării sau căderii.

6.5.16. Personalul care manipulează buteliile va avea mâinile, îmbrăcămintea şi sculele curate şi fără urme de ulei.

 

6.6. Depozite de vopsele, lacuri şi solvenţi

6.6.1. Depozitarea materialelor se face, în general, în încăperi separate, după natura lor, în ambalaje rezistente, cu inscripţia şi semnul distinctiv al conţinutului, aşezate în rastele, între care se va lăsa spaţiu liber de manipulare şi circulaţie. Spaţiul de sub rastele trebuie să permită o bună curăţire a pardoselii.

6.6.2. Pentru depozitarea vopselelor, lacurilor şi altor materiale speciale, inflamabile, este obligatoriu a se respecta instrucţiunile furnizorului. Este interzisă depozitarea acestor materiale în apropierea corpurilor de încălzire şi celor de iluminat.

6.6.3. Vopsele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate faţă de lacurile poliesterice. Întăritorul, grundul activ şi acceleratorul de poliesteri se vor depozita separat.

6.6.4. Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul şi acceleratorul trebuie păstrate la întuneric şi la temperatură  cu 100 C mai redus decât mediul ambiant, iar lichidele inflamabile trebuie ferite de acţiunea razelor solare.

6.6.5. Este obligatoriu a se controla periodic etanşeitatea recipientelor cu materiale inflamabile. În caz de constatare a unor deficienţe în această privinţă, recipientul va fi scos din depozit. Este interzis a se târî  pe pardoseală recipienţii cu materiale inflamabile.

6.6.6. Ambalajele goale de vopsele, lacuri etc., vor fi bine scurse de lichid şi vor fi evacuate din depozit imediat şi cu capacul bine închis. După spălarea cu solvenţii respectivi, se vor depozita la loc ferit de razele solare prevăzut cu placă indicatoare de pericol de explozie. Aceste locuri vor fi amplasate la cel puţin 5 m distanţă de drumuri sau clădiri.

6.6.7. Deschiderea şi închiderea ambalajelor ce conţin materiale inflamabile se va face numai cu scule neferoase pentru a se evita producerea unor scântei.

6.6.8. Este interzisă folosirea sculelor care pot produce scântei prin frecare sau lovire, la executarea lucrărilor de demontări, montări sau reparaţii în locurile unde există pericolul aprinderii produselor inflamabile.

6.6.9. Dacă se constată că există butoaie în care poliesterul s-a gelifiat, lacul va  fi evacuat imediat în exterior şi distrus prin ardere în loc anume destinat pentru aceasta.

6.6.10. Pentru a se evita gelifierea lacului poliesteric bidoanele sau butoaiele vor fi folosite în ordinea intrării lor în depozit

6.6.11. Transvazarea lor din butoaie în canistre cu capac etanş prevăzute cu inscripţii de recunoaştere, în care se face transportul lichidelor inflamabile la secţiile de producţie nu este permis a se face decât cu pompă de mână şi pâlnie din alamă sau plumb.

6.6.12. Depozitarea butoaielor şi bidoanelor se va face în ordine şi în condiţii care să nu provoace deteriorarea acestora.

6.6.13. Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele ca şi vasele în care se face transvazarea vor fi legate la pământ pentru scurgerea electricităţii statice. Este interzisă păstrarea în magazie a îmbrăcămintei muncitorilor, a altor obiecte străine sau materiale combustibile.

6.6.14. Orice scurgere de lichid inflamabil pe pardoseală sau prelingere pe rastel, butoi etc., va fi îndepărtată imediat  prin acoperirea cu nisip, respectiv ştergerea  cu cârpe care vor fi evacuate imediat în exterior, unde vor fi  arse în locuri special amenajate.

6.6.15. Instalaţiile electrice, de încălzire şi ventilaţie sau răcire se vor executa conform proiectului şi normativelor în vigoare.

 

6.7. Depozite de carbid

6.7.1. Butoaiele  de carbid se depozitează în magazii uscate, ferite de umezeală şi inundaţii, bine aerisite. Este interzisă amplasarea depozitelor de carbid la subsolul cladirilor sau în spaţii inundabile.

6.7.2. Butoaiele metalice în care se păstrează carbid vor fi închise ermetic, având inscripţia  “Carbid, a se feri de umezeală“. În depozitele mecanizate, păstrarea butoaielor se poate face în stive suprapuse pe trei rânduri, intercalate cu scânduri cu grosime de 4-5 cm, astfel ca butoaiele să aibă stabilitate şi să se evite rostogolirea lor.

6.7.3. Pardoseala încăperilor pentru depozitarea butoaielor de carbid vor fi cu 0,20 m mai ridicată decât cota încăperilor vecine. Dacă pardoseala nu poate fi înălţată la această cotă, butoaiele vor fi instalate la cota minimă de plus 0,20 m faţă de pardoseala acestor încăperi şi 0,50 m faţă de cota terenului înconjurător.

6.7.4. Este interzis a se depozita butelii cu gaze sub presiune împreună cu butoaiele de carbid.

6.7.5. Se interzice  trecerea conductelor de apă de canalizare sau de încălzire prin încăperea depozitului de carbid ori prin pereţii şi planşeul  acestora.

6.7.6. Se interzice deschiderea butoaielor de carbid cu flacără sau cu scule care pot produce  prin lovire scântei, pentru această operaţie se vor folosi numai scule din metale neferoase şi care să nu conţină cupru în aliaj peste 65 %.

6.7.7. Se interzice manipularea bruscă a butoaielor cu carbid pentru a nu se produce scântei între bulgării de carbid solidificaţi din interiorul butoiului, unde, din cauza conţinutului inevitabil de aer există întotdeauna un amestec explozibil.

6.7.8. Butoaiele avariate în timpul transportului trebuie golite imediat în alte ambalaje care se pot închide ermetic.

6.7.9. Nu este permisă depozitarea carbidului la locul de sudură, în subsoluri sau demisoluri.

6.7.10. Se interzice introducerea oricărui fel de lichid  fie combustibil sau necombustibil în magaziile destinate depozitării carbidului.

6.7.11. Uşa depozitului va fi marcată cu inscripţii care interzic folosirea focului deschis, a apei, precum şi cu indicator de avertizare în ceea ce priveşte pericolul de explozie.

6.7.12. Butoaiele golite vor fi curăţate perfect de praful de carbid, după care se vor umple cu apă, se vor spăla bine şi numai după efectuarea acestor operaţii vor fi depozitate în locurile stabilite.

6.7.13. Se interzice utilizarea focului deschis, a corpurilor incandescente sau a surselor care produc scântei în apropierea depozitului de carbid.

6.7.14. Butoiul deschis se va ţine acoperit cu capac, etanş la apă, ale cărui margini trebuie să depăşească gabaritul butoiului.

6.7.15. La transportul carbidului se vor lua măsuri de protecţie împotriva umidităţii.

6.7.16. Cantităţi până la 2000 kg carbid pot fi depozitate în încăperi separate prin pereţi cu limită de rezistenţă la foc de minimum 3 ore având ieşirea direct în exterior.

În locurile care vin în contact cu acetilena este interzisă folosirea sculelor cu un conţinut mai mare de 65% cupru, precum şi a celor care produc scântei prin lovire.

 

6.8. Depozite de cărbuni

6.8.1. Depozitarea cărbunilor se va face pe sorturi şi în grămezi. Dimensiunile grămezilor sunt condiţionate de modul de exploatare a depozitului, de felul cărbunelui, de durata de depozitare, precum şi de felul de aşezare al straturilor. În depozit se vor monta tăbliţe indicatoare cu  cantitatea şi data depozitării.

6.8.2. Platformele pe care se depozitează cărbunii trebuie să fie bine bătătorite pentru a evita amestecarea cărbunilor cu pământul. Ele nu trebuie să permită infiltrarea apei în masa cărbunilor, în acest scop fiind necesară amenajarea unor pante înclinate spre exterior, de minim 3 grade.

6.8.3. Se va evita amestecarea grămezilor de cărbuni cu plante, aşchii de lemn, turbă, fragmente de conducte metalice sau alte deşeuri. Nu este admisă depozitarea cărbunilor pe platformă de lemn sau asfalt.

6.8.4. Aşezarea cărbunilor în grămezi  se face în straturi de aproximativ 50 cm care se tasează folosindu-se diverse mijloace. Suprafaţa grămezilor trebuie acoperită cu un strat de cărbune fărâmiţat şi bine bătătorit pentru a nu permite pătrunderea aerului în interior. Marginile grămezilor trebuie bine taluzate.

6.8.5. Se recomandă stropirea grămezilor de cărbune fărâmiţat cu soluţie foarte diluată de sulfat de amoniu, pentru a diminua creşterea temperaturii în straturi.

6.8.6. Temperatura în straturile grămezilor de cărbuni va fi în permanenţă supravegheată şi controlată pentru a se evita astfel formarea focarelor prin autoaprindere şi propagarea arderii în masa cărbunilor.

6.8.7. În momentul în care se constată  o temperatură  mai mare de 600 C în grămada de cărbuni, aceasta se desface şi se dă imediat în consum. La depozitele mecanizate ca şi cele nemecanizate de cărbuni presaţi trebuie să se prevadă platforme  de rezervă în suprafaţă de minim 5% din suprafaţa totală a grămezilor pentru desfacere, împrăştiere şi răcirea cărbunilor autoaprinşi.

6.8.9. Dacă depozitarea cărbunilor se face sub şoproane, se va evita contactul între elementele combustibile ale construcţiei şi cărbuni.

 

6.9. Depozite de butelii

6.9.1. Transportul buteliilor  pline sau goale de la staţia de îmbuteliere la punctul de desfacere şi invers, se realizează prin grija staţiei de îmbuteliere sau a societăţilor autorizate de aceasta, cu mijloace de transport amenajate corespunzător.

6.9.2. Aprovizionarea cu butelii a depozitului se va face doar pe timpul zilei dacă nu este prevăzut cu instalaţie de iluminat.

Nu se va stoca o cantitate mai mare de GPL decât cea pentru care a fost autorizat punctul de desfacere.

6.9.3. Descărcarea buteliilor pline din mijlocul de transport amenajat corespunzător va începe numai după oprirea motorului şi asigurarea mijlocului de transport cu frâna de siguranţă, în prezenţa conducătorului auto sau a delegatului care îl însoţeşte.

6.9.4. Se verifică – la fiecare butelie următoarele:

  • existenţa etichetei de control garanţie;
  • dacă are capacul de protecţie montat şi operabil, astfel încât prin demontare să se poată realiza celelalte controale;
  • dacă are robinetul închis;
  • dacă are montată piuliţa înfundată din plastic;
  • are termenul de verificare periodică ISCIR;
  • nu prezintă urme de striviri sau deformări;
  • nu prezintă scăpări de gaze detectabile de operatori (nu se încearcă scăpările cu flacără).

6.9.5. Buteliile de stivuiesc pe maximum 2 rânduri dacă nu sunt prevăzute cu rafturi speciale.

6.9.6. Buteliile goale vor fi depozitate separat având robinetele închise, curate şi cu capacele de protecţie montate. Vor fi primite la schimb numai buteliile standardizate, celor care sunt aduse cu robinetele deschise li se închid robinetele şi sunt însemnate, astfel încât la staţia de îmbuteliere să se poată lua măsurile corespunzătoare.

6.9.7. În  depozit, temperatura suprafeţelor buteliilor nu trebuie să depăşească 400 C.

6.9.8.  Depozitele de butelii nu vor fi amenajate în spaţii cu mediu coroziv pentru materialul buteliilor.

6.9.9. Buteliile cu GPL se amplasează la distanţe de siguranţă şi ferite de sursele de foc.

Se va căuta reducerea posibilităţilor de acces a persoanelor străine, iresponsabile, prin îngrădire şi închidere corespunzătoare.

6.9.10. În interiorul depozitelor de GPL şi pe o distanţă de 3 metri în jurul lor se interzice depozitarea oricăror obiecte sau materiale combustibile sau incombustibile (lemne, produse vegetale, textile, ambalaje, metale, materiale diverse).

6.9.11. În interiorul depozitelor şi pe o distanţă de 10 metri în jurul acestora se interzice depozitarea buteliilor cu alte  gaze (oxigen, acetilenă, amoniac) şi  a unor ambalaje  cu produse petroliere lichide (butoaie, bidoane, canistre); se exceptează stingătoarele cu praf şi CO2 din dotarea depozitelor.

6.9.12. Se interzice fumatul şi efectuarea  lucrărilor cu foc  deschis la mai puţin de 10 m de depozit.

6.9.13. Nu se permite livrarea de butelii pe timpul nopţii dacă depozitul nu este prevăzut cu instalaţie de iluminat corespunzătoare.

6.9.14. Se interzice  orice intervenţie la butelii în incinta depozitului, cum ar fi repararea robinetelor, înlocuirea robinetelor, transvazarea conţinutului buteliilor, reparaţii la fanta buteliei etc..

6.9.15. Personalul de operare va fi dotat cu echipamentul de protecţie prevăzut de reglementările în vigoare

 

6.10. Depozite de mărfuri en-gross

6.10.1. La depozitarea materialelor se va ţine seama de proprietăţile fizico-chimice ale acestora (gradul de periculozitate, sensibilităţi la căldură, fum sau la umezeală, reacţia faţă de alte materiale, posibilitatea de aprindere etc.).

6.10.2. Mărfurile, materialele şi ambalajele depozitate în interiorul  spaţiilor de depozitare sau pe suprafeţele de teren aferente, vor fi organizate pe stive, grupe, secţii sau sectoare în aşa fel încât să se asigure spaţiile de siguranţă şi acces între stivele de mărfuri, căile de acces pentru  folosirea maşinilor  şi utilajelor de intervenţie în caz de incendiu.

6.10.3. Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare vor fi delimitate şi marcate.

6.10.4. Stivele de mărfuri şi rafturile pentru depozitarea mărfurilor vor fi dispuse astfel încât spaţiile de siguranţă sau acces să corespundă cu poziţia pe verticală a corpurilor de iluminat. Acolo unde nu este posibil acest lucru se va păstra un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0,50 m de la limita superioară a stivelor de mărfuri şi până la nivelul corpurilor de iluminat.

Rafturile combustibile trebuie ignifugate.

În interiorul spaţiilor de depozitare se va păstra în permanenţă ordine şi curăţenie perfectă.

6.10.5. Toate deşeurile provenite din ambalaje  (scânduri, talaş, rumeguş, hârtie, sticlă, textile etc.), vor fi adunate imediat şi evacuate în locuri special amenajate şi asigurate împotriva incendiilor.

6.10.6. Ferestrele depozitelor de mărfuri şi materiale situate la parter, demisol sau subsol vor fi asigurate cu gratii de fier şi plasă de sârmă rezistentă pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de ţigări sau chibrituri.

6.10.7. Operaţiile scriptice, în afara celor stricte  pentru gestiune se vor executa în încăperi separate sau izolate faţă de spaţiul de depozitare.

6.10.8. Utilajele şi aparatele electrice sau mecanice  folosite în depozite pentru descărcarea, încărcarea sau preambalarea mărfurilor vor fi verificate cel puţin o dată la începutul fiecărui trimestru, conform instrucţiunilor tehnice respective.

6.10.9. Se interzice folosirea în depozite a reşourilor şi radiatoarelor electrice precum şi a lămpilor electrice defecte sau  neasigurate cu globuri sau grătare de protecţie.

6.10.10. Se interzice păstrarea lichidelor inflamabile destinate curăţeniei, (motorină, petrol, petrosin) în depozite sau în încăperile unde există pericol de incendiu.

Personalul depozitului va supraveghea în permanenţă materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii în contact cu alte materiale.

6.10.11. Se va interzice cu stricteţe aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură, precum şi fumatul cu excepţia locurilor special amenajate.

6.10.12. Lucrările de sudură  se vor executa doar în cazuri excepţionale, pe bază de permis de lucru cu foc şi numai cu indicarea persoanelor răspunzătoare de măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

6.10.13. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat ale depozitelor de mărfuri vor fi executate conform normelor în vigoare.

6.10.14. Corpurile de iluminat din depozitele de mărfuri combustibile vor fi asigurate du globuri, iar acolo unde există pericolul loviturilor mecanice, corpurile de iluminat vor fi prevăzute şi cu grilaje de protecţie.

6.10.15. Se interzice compartimentarea spaţiilor sau suprafeţelor  de depozitare prin despărţituri improvizate din ambalaje sau alte materiale combustibile.

6.10.16. Este interzisă încălzirea spaţiilor de depozitare cu sobe fără acumulare de căldură, şemineuri cu foc deschis, reşouri, radiatoare electrice sau cu gaze.

6.10.17. Este interzisă blocarea căilor de evacuare cu mărfuri sau ambalaje.

 

 

CAPITOLUL VII

REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE

A INCENDIILOR  ÎN AGRICULTURĂ

 

7.1. Adăposturi pentru animale şi păsări

7.1.1. Grajdurile pentru animale, căile de acces spre ele şi terenul din jurul clădirilor vor fi curăţate regulat de paie, bălegar sau alte materiale şi deşeuri combustibile, astfel încât accesul oamenilor, animalelor şi mijloacelor de stingere să fie posibil în orice moment.

7.1.2. Uşile şi coridoarele de evacuare a animalelor sau păsărilor vor fi în permanenţă libere, blocarea lor sub orice formă fiind strict interzisă. Executarea pragurilor sau a treptelor la uşi sau pe coridoarele de evacuare a animalelor este interzisă.

7.1.3. În clădirile în care sunt adăpostite animale se interzice:

  1. să se folosească sobe sau coşuri de evacuare a fumului defecte;
  2. să se folosească sobe cu uşile de alimentare din interior;
  3. să se instaleze sobe sau coşuri de evacuare a fumului metalice;
  4. d. să se încălzească spaţiile în timpul nopţii fără supraveghere;
  5. să se aşeze sau să se agaţe felinarele în locuri unde pot fi lovite sau răsturnate;
  6. staţionarea tractoarelor, autovehiculelor şi a altor maşini agricole sau atelaje în adăposturile pentru animale şi păsări;
  7. folosirea focului deschis, a sudurii şi a fumatului;
  8. cazarea sub orice formă a lucrătorilor şi a altor persoane în adăposturile pentru animale şi păsări.

7.1.4. Când nu există iluminat electric, se admite folosirea în grajduri a felinarelor de vânt, numai în timpul cât îngrijitorul de serviciu este în grajd.

Felinarele vor fi bine fixate de stâlpi sau pereţi, la o distanţă de cel puţin 70 cm de la tavan, 70 cm de pereţii combustibili şi 1,5 m de furaje, astfel încât să nu poată fi lovite de animale. Stâlpii şi pereţii combustibili vor fi căptuşiţi în dreptul felinarului cu tablă de fier montată pe un strat de vată de sticlă, azbest sau alte materiale incombustibile.

7.1.5. În sectoarele avicole, porcine şi taurine, pentru încălzirea tineretului se vor respecta următoarele:

  1. instalarea (montarea) eleveuzelor se va face numai conform notiţei tehnice care le însoţeşte şi a proiectelor respective;
  2. verificarea periodică a sistemului de suspensie al eleveuzei;
  3. verificarea periodică a  legăturilor  electrice  şi  înlăturarea  eventualelor defecţiuni;
  4. se interzice folosirea eleveuzelor fără termoregulator individual sau central, defecte sau blocate;
  5. eleveuzele vor fi menţinute permanent în stare curată

7.1.6. Adăposturile de animale şi păsări vor fi prevăzute cu paratrăznete conform prevederilor normativului de specialitate.

7.1.7. Dezlegarea în grup a animalelor legate la iesle este obligatorie în toate grajdurile  de bovine cu o capacitate de peste 50 de animale.

 

7.2. Bucătării furajere

7.2.1. La bucătăriile furajere din ferme se interzice:

  1. a. folosirea focului deschis şi a fumatului;
  2. folosirea utilajelor acţionate  electric  sau  mecanic  în  stare  tehnică necorespunzătoare, murdare de praf, cu scurgeri de combustibil etc.;
  3. depozitarea de furaje în cantităţi mai mari decât pentru un schimb de lucru;
  4. accesul persoanelor străine şi în special al copiilor.

7.2.2. Toate mijloacele de transport care deservesc bucătăriile furajere vor fi în perfectă stare de funcţionare (fără scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi, cu instalaţia electrică defectă sau cu improvizaţii, cu toba de eşapament fără sită de oprire a scânteilor etc.).

 

7.3. Depozite de furaje fibroase şi grosiere

7.3.1. La amenajarea depozitelor de furaje se vor respecta următoarele:

  1. depozitele de furaje se vor amplasa cât mai departe faţă de construcţiile vecine (grajduri, magazii, ateliere etc.), căi ferate, drumuri sau şosele;
  2. terenurile destinate depozitării furajelor trebuie să fie împrejmuite. În incinta depozitelor, între gard şi baza şirelor se va lăsa liberă o fâşie de teren lată de 5 m, care va fi arată şi permanent întreţinută;
  3. terenurile destinate pentru depozite vor fi curăţate de mărăcini, tufişuri, uscături etc., care vor fi evacuate şi arse sub supraveghere la minimum 100 m;
  4. depozitele de furaje vor avea asigurată paza permanentă (pe timpul cât există depozitate furaje);
  5. depozitele de furaje vor fi protejate cu instalaţii de paratrăznet;
  6. se interzice amenajarea (depozitarea) şirelor de furaje sub liniile electrice aeriene sau la mai puţin de o dată şi jumătate din înălţimea stâlpului de susţinere;
  7. pe teritoriul depozitului precum şi la 100 m în jur sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă, focul deschis; în acest scop se vor afişa inscripţii vizibile;
  8. autovehiculele şi tractoarele pot fi admise în depozit pentru efectuarea de transporturi numai cu dispozitive parascântei la toba de eşapament şi la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de şire.

7.3.2. În vederea prevenirii autoaprinderii şirelor şi fânarelor se vor respecta următoarele:

în cazul când şirele de fân sau paie, sunt surprinse de ploi în timpul clădirii lor, imediat după ploaie să se îndepărteze stratul udat şi numai după uscare să fie introdus în şiră;

se va controla periodic starea de conservabilitate a şirelor, urmărindu-se temperatura din interiorul acestora. Controlul se va face cu ajutorul unei sonde cu termometru sau cu o vergea de metal care se introduc cât mai adânc în şiră. În cazul când temperatura se ridică la 45°-55°C şi se observă o fumegare intensă, mai ales dimineaţa, şirele respective trebuie desfăcute, fânul lăsat să se răcească şi să se usuce. Şirele pot fi refăcute numai după ce fânul sau paiele s-au uscat şi răcit corespunzător.

7.3.3. În depozitele de furaje se vor respecta următoarele:

se interzice accesul copiilor şi a persoanelor străine pe teritoriul depozitului;

accesul în depozit, pe timpul nopţii este permis numai pentru persoanele de pază şi organelor de control.

 

7.4. Depozite de furaje fibroase şi grosiere

7.4.1. Construcţia, amenajarea şi organizarea spaţiilor de depozitare se vor face în conformitate cu prevederile normelor, instrucţiunilor, prescripţiilor tehnice şi altor acte normative care reglementează activităţile respective.

7.4.2. În spaţiile de depozitare a produselor agricole se interzice depozitarea altor materiale, ambalaje sau produse chimice.

7.4.3. În jurul spaţiilor pentru depozitare se interzice depozitarea de materiale lemnoase, îngrăşăminte chimice, staţionarea, parcarea maşinilor şi a altor utilaje.

7.4.4. Depozitele, magaziile pentru produse agricole vor fi inscripţionate vizibil cu: DEPOZIT DE CEREALE”; PERICOL DE INCENDIU”; FUMATUL ŞI FOCUL DESCHIS INTERZIS„.

7.4.5. La înmagazinarea cerealelor şi a celorlalte produse agricole vegetale se vor respecta următoarele:

  1. înainte de înmagazinare, cerealele şi celelalte produse vor fi curăţate pentru îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi. Pentru produsele la care conţinutul de corpuri străine şi umiditatea depăşeşte limitele de toleranţă admise de STAS, curăţirea şi uscarea înaintea înmagazinării sunt obligatorii;
  2. cerealele şi celelalte produse vor fi înmagazinate pe loturi şi în straturi a căror grosime se stabileşte în raport cu gradul de umiditate al fiecărui produs;
  3. se vor supraveghea periodic umiditatea şi temperatura cerealelor şi a celorlalte produse, luându-se imediat măsurile necesare pentru uscarea şi aerisirea lor în vederea răcirii. În perioada depozitării produselor se vor supraveghea în permanenţă umiditatea şi temperatura produselor şi nu vor fi depozitate cele care depăşesc limitele de toleranţă admise;
  4. se interzice păstrarea de materiale cu pericol de incendiu la un loc cu cerealele şi celelalte produse;
  5. păstrarea în magazii a cerealelor şi celorlalte produse a căror umiditate depăşeşte limita de toleranţă, prezentând pericol de autoaprindere.

7.4.6. În magazii, în dreptul fiecărei uşi, se vor crea condiţii care să permită evacuarea cerealelor sau a celorlalte produse în caz de incendiu.

Când uşile magaziei se deschid în afară şi accesul se face fără greutate, se pot depozita cereale fără a se lăsa liber spaţiul din dreptul uşilor. În acest caz, înălţimea cerealelor trebuie să ajungă în dreptul uşilor la cel mult 2/3 din înălţimea acestora şi obloanele pe care ele se sprijină să fie formate din părţi demontabile.

În magazii se vor asigura culoare pentru evacuare şi intervenţie în caz de incendiu.

 

7.5.Depozite de plante tehnice

7.5.1. Materia primă se va depozita în şire cu secţiune trapezoidală cu baza mare în jos. Umiditatea maximă la depozitare a tulpinilor nu va depăşi 18% pentru evitarea fenomenului de autoaprindere.

Dimensiunile şirelor de tulpini de in-cânepă trebuie să fie următoarele:

  • lungimea maxim 80 m;
  • lăţimea maxim 10 m;
  • înălţimea 9 – 12 m.

7.5.2. Spaţiul dintre şire sau grupele de şire va fi curăţat şi vor fi îndepărtate toate substanţele combustibile.

7.5.3. Terenurile folosite pentru uscarea tulpinilor de in şi cânepă topite, se vor amenaja pe cât posibil în apropierea bazinelor de topire în scopul asigurării unor surse de apă în caz de incendiu.

7.5.4. În funcţie de frecvenţa descărcărilor electrice atmosferice se va stabili de la caz la caz, necesitatea instalării de paratrăznete la depozitele de plante tehnice.

7.5.5. Depozitele vor fi prevăzute pe cât posibil cu reţea de hidranţi exteriori (subterani) sau altă sursă apropiată de alimentare cu apă în caz de incendiu.

7.5.6. Căile de acces vor fi în permanenţă libere iar în jurul depozitului, pe o rază de minimum 10 m, va fi întreţinută curăţenia permanent.

 

7.6. Reguli şi măsuri P.S.I. specifice campaniei de recoltare a cerealelor

7.6.1. Tractoarele, combinele şi celelalte maşini agricole folosite la recoltarea şi transportul cerealelor, vor fi revizuite din timp, înlăturându-se toate defecţiunile care ar putea produce incendii.

Înainte de a intra în campania de recoltare maşinile menţionate mai sus vor fi verificate prin grija conducătorilor unităţilor care le deţin şi pentru fiecare maşină agricolă se va întocmi un proces-verbal în care se va consemna că maşina corespunde din punct de vedere al prevenirii incendiilor şi este dotată cu mijloacele de primă intervenţie conform normelor de dotare. Un exemplar din acest proces-verbal va însoţi maşina respectivă pe tot timpul campaniei, aflându-se asupra mecanicului care o are în primire.

7.6.2. Autovehiculele (camioane, remorci, autoturisme etc.) care participă la campania de recoltare (atât cele proprii cât şi cele închiriate) vor fi pregătite în mod special de către unităţile deţinătoare, întocmindu-se şi un document ce se va afla asupra şoferului, din care să rezulte unitatea şi numele persoanei care au efectuat pregătirea tehnică precum şi data la care s-a efectuat.

7.6.3. Pentru a fi admise la lucrările de recoltare a cerealelor maşinile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. sistemele de aprindere, de alimentare, carburaţie şi distribuţie să fie perfect reglate pentru a preveni exploziile false;
  2. rezervoarele de combustibil şi întreaga instalaţie de alimentare cu carburanţi să fie etanşă şi fără pierderi de carburanţi;
  3. instalaţiile electrice să aibă toate conexiunile bine fixate şi izolaţia să fie în perfectă stare; conductoarele şi siguranţele să fie dimensionate corespunzător şi bine întreţinute; acumulatorul să fie bine fixat şi să aibă capac de protecţie;
  4. ţevile de eşapament vor fi prevăzute cu tobe (dispozitive) pentru reţinerea scânteilor;
  5. se va curăţa în mod obligatoriu toba de eşapament, specificându-se în documentul de verificare tehnică numele persoanei şi data la care s-a efectuat această lucrare;
  6. mecanizatorii şi şoferii care participă la campania de recoltare a cerealelor vor fi instruiţi în mod special, pentru a cunoaşte pericolele, cauzele de incendiu precum şi regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, mânuirea stingătoarelor şi modul practic de acţiune în caz de incendiu, fiecare trebuind să aibă asupra sa o dovadă în acest sens;
  7. g. toate maşinile agricole şi autovehiculele vor fi dotate cu câte un stingător cu pulbere şi CO2; în plus combinele vor mai fi dotate cu câte un vas (bidon) cu apă, de 100 litri, o mătură de nuiele cu coadă de 3-4 m şi o lopată.

7.6.4. Înainte de pornirea maşinilor agricole, a autovehiculelor ce participă la campania de recoltare a cerealelor se va verifica existenţa şi funcţionarea dispozitivelor care asigură protecţia contra incendiilor.

7.6.5. Reparaţiile de durată şi întreţinerea maşinilor se vor face numai în afara lanurilor sau ariilor, la cel puţin 20 m de acestea. Micile depanări se pot face şi pe locul de muncă fără a se folosi surse de foc (reparaţiile care necesită folosirea aparatului de sudură se vor face cât mai departe de lanuri şi arii).

7.6.6. Lucrările de recoltare cu combina din lan vor începe prin izolarea lanurilor faţă de drumuri, căi ferate, masive păduroase cu care se mărginesc, prin crearea unor fâşii paralele arate. Paiele şi cerealele vor fi evacuate în afara acestei fâşii.

7.6.7. Zilnic, la terminarea sau înainte de începerea recoltatului, combinele se vor curăţa prin spălare de scrugerile de carburanţi şi lubrifianţi precum şi de pleavă.

                

7.7. Reguli şi măsuri specifice unor procese tehnologice

7.7.1.  În încăperile de lucru sau la operaţiile tehnologice care prezintă pericol de incendiu sau explozie, sunt interzise fumatul, intrarea cu foc deschis şi producerea scânteilor. În acest scop, se vor instala indicatoare de avertizare.

7.7.2. Utilajele şi instalaţiile din secţiile productive vor fi curăţate şi unse conform graficelor avizate de comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor şi afişate în încăperile respective.

7.7.3.  Deşeurile, măturătura din jurul şi de sub maşini precum şi câlţii sau cârpele folosite pentru curăţarea utilajelor, vor fi colectate în cutii metalice prevăzute cu capac şi evacuate zilnic în locurile anume stabilite.

7.7.4. Este interzisă păstrarea materiei prime în secţiile de producţie peste necesarul unui schimb.

7.7.5. La maşinile care lucrează cu încălzire (foc deschis sau rezistenţă electrică) nu se va depăşi temperatura admisă iar la sfârşitul programului de lucru acestea se vor scoate din funcţiune.

7.7.6. Solvenţii organici folosiţi în procesul tehnologic vor fi ţinuţi la locul de muncă numai în bidoane metalice închise având o capacitate de maximum 0,25 litri, ferite de surse de căldură. La sfârşitul programului de lucru bidoanele respective vor fi depuse sau golite în locurile stabilite ce nu prezintă pericol de incendiu.

7.7.7. Este interzisă deversarea la canalizare, chiuvete etc. a solvenţilor organici.

7.7.8. Depozitarea materialelor, semifabricatelor sau a produselor finite se va face numai în spaţiile stabilite în acest scop.

7.7.9. La deschiderea butoaielor cu alcool se vor folosi chei din materiale care nu produc scântei prin lovire.

 

7.8.Prelucrarea deşeurilor în făină furajeră

Măsurile de P.S.I. prevăzute în procesul de măcinare şi depozitare pentru mori sunt valabile şi pentru măcinarea deşeurilor în făină furajeră, completate cu următoarele:

7.8.1. Recipientele cu grăsimea rezultată din decantare şi separare vor fi evacuate imediat din secţie, pe măsura umplerii lor.

7.8.2. Se vor elimina neetanşeităţile recipientelor sub presiune pentru a se îndepărta posibilităţile de revărsare a grăsimii topite.

7.8.3. La operaţiile de măcinare şi transport a făinii furajere se interzice răspândirea în atmosfera secţiei a produsului sub formă de praf fin.

7.8.4. Se interzice contactul direct al produsului finit, chiar ambalat, cu elementele de încălzire sau conductele termice. Este interzisă depozitarea făinii în vrac.

 

7.9. Activitatea din abatoarele de animale şi păsări

7.9.1. La operaţiile de pârlire şi flambare pe linia de prelucrare se vor respecta cu stricteţe normele de folosire a buteliilor cu gaze lichefiate şi instalaţiilor de gaze naturale.

7.9.2. Aparatul de flambaj trebuie să aibă în mod obligatoriu apărători laterale iar înălţimea flăcării să nu depăşească mărimea apărătorii.

7.9.3. Pe toată durata funcţionării liniei de flambaj se va urmări ca flacăra să nu se mărească sau să nu se stingă.

7.9.4. În depozitele de pene elemenţii de încălzire şi conductele de aburi vor fi protejate cu plasă deasă de sârmă pentru evitarea depunerilor de fulgi pe ele.

7.9.5. La uscarea, prelucrarea şi depozitarea intestinelor (maţelor) uscate se vor respecta următoarele măsuri:

  • în sălile de uscare artificială, aerul necesar uscării va fi trecut prin baterii de încălzire în afara sălii de uscare propriu-zisă, iar în cazul folosirii surselor de încălzire, cu abur, calorifere, aeroterme etc., produsele vor fi ţinute la uscat la o distanţă de cel puţin 0,50 metri de acestea;
  • în cazul folosirii sobelor (cu gaze, lemne, cărbuni etc.) produsele vor fi supuse uscării la o distanţă de minimum 3 metri de acestea.

7.9.6. Pentru uscătoarele de păr, distanţele între bateriile de încălzire sau conductele termice şi produs vor fi de minimum 10 cm, protejate şi prin plase de sârmă protectoare.

 

7.10. Producţia de mezeluri, preparate din carne

7.10.1. În cazul folosirii focului cu lemne se va urmări ca în secţie să nu se introducă decât necesarul de lemne pentru o şarjă. Depozitul de lemne şi cel de rumeguş va fi complet separat faţă de încăperile unde se foloseşte focul deschis.

7.10.2. Înainte de aprinderea focului se va controla prin miros fiecare celulă de afumare, pentru a detecta orice scăpare de gaz.

Zgura depusă pe pereţii interiori cât şi pe piesele boxei de afumare (conducte, grătare, cadre etc.) se va curăţa cel puţin de două ori pe lună.

7.10.3. În cazul producerii directe a fumului, sub ultimul rând de preparate din carne, la o distanţă de minim 50 cm de la arzător, la fiecare cadru se va monta o plasă metalică, pentru evitarea căderii produselor pe foc şi aprinderii grăsimii acestora.

7.10.4. Pentru afumarea la rece a produselor, distanţa dintre grilajul superior şi vatra unde se produce fumul va fi de minim 2 m la afumătoriile obişnuite.

Elementele interioare de construcţie din lemn vor fi ignifugate.

Focurile în afumătorie vor fi supravegheate în permanenţă.

Este interzisă depozitarea rumeguşului şi lemnelor în afumătorie.

 

7.11. Piscicultură

7.11.1. În jurul clădirilor de la unităţile de producţie, terenul va fi în permanenţă curăţat de vegetaţia uscată, în special de stuf şi papură.

7.11.2. Folosirea focurilor în aer liber este permisă numai la o distanţă de minim 50 m faţă de clădiri şi spaţii de exploatare precum şi depozite de materiale combustibile.

7.11.3. În magaziile şi silozurile de furaje se vor folosi utilaje şi electromotoare capsulate.

7.11.4. Acolo  unde  au  loc  concentraţii  mari  de  praf  prin măcinare sau manipulare, se vor prevedea instalaţii de ventilaţie artificială şi captare.

7.11.5. Pereţii magaziilor şi celorlalte încăperi folosite pentru depozitarea de furaje măcinate şi nemăcinate, se vor curăţa de praf şi vărui periodic.

7.11.6. Se va controla în permanenţă starea de încălzire a furajelor depozitate pentru a evita fenomenul de autoaprindere, luându-se măsuri de aerisire şi lopătare, pentru readucerea la temperatura normală.

7.11.7. Este interzis a se fuma şi a intra cu surse de foc în aceste spaţii.

 

7.12. Fabricarea preparatelor din lapte şi fabricarea laptelui praf

7.12.1. Parafinarea brânzeturilor se va executa numai în încăperi separate, unde nu sunt permise depozitarea parafinei, fumatul şi efectuarea lucrărilor cu foc deschis.

7.12.2. Zilnic, înainte de începerea lucrului cu parafinorul, se va verifica instalaţia electrică de încălzire a parafinorului.

7.12.3. Este interzisă depozitarea şi folosirea rumeguşului uscat în afumătoriile pentru brânzeturi. Se va folosi numai rumeguşul umectat.

7.12.4. În încăperile unde se află instalaţiile de lapte praf sau lactoză vor fi afişate instrucţiuni în care se vor preciza temperaturile şi presiunile maxime de lucru şi limita maximă de încărcare a centrifugei mecanice.

7.12.5. La instalaţiile de lapte praf sau lactoză, tubulatura, carcasa maşinilor şi utilajelor vor fi perfect etanşe pentru a se evita scăpările de pulbere, care în contact cu aerul pot da naştere la amestecuri explozive.

7.12.6. Spaţiile unde au loc depuneri de lapte praf, lactoză etc., vor fi curăţate zilnic în fiecare tură, cu multă atenţie, numai cu instalaţia oprită din funcţionare şi când temperatura corpurilor de încălzire este sub 30°C, folosindu-se mijloace şi materiale care nu pot provoca scântei.

7.12.7. Instalaţia de ventilaţie, cicloanele şi filtrele de lapte praf sau lactoză vor fi curăţate permanent.

 

7.13 Industrializarea legumelor şi fructelor

7.13.1. La deschiderea butoaielor cu alcool concentrat se vor folosi chei din materiale care nu produc scântei prin lovire.

7.13.2. Instalaţia electrică de iluminat şi forţă în secţiile unde activitatea se desfăşoară în mediu coroziv, va fi de tip capsulată şi etanşată corespunzător.

7.13.3. Focarele şi cenuşarele cazanelor să nu fie sub nivelul platformei de deservire a pardoselii.

7.13.4. Sub injectoarele de păcură, în faţa focarelor se aşează tăvi din tablă, umplute cu nisip, în scopul de a absorbi scurgerile de combustibil lichid.

7.13.5. Cazanele vor fi înzidite individual sau în baterie formată din două cazane. Nu se vor înzidi în baterie cazanele mai înalte de 8 m.

7.13.6. Picioarele de fontă ale cazanului vor fi protejate împotriva temperaturilor mari iar grinzile metalice ale construcţiei, ale boltelor sau elementelor de susţinere ale cazanului vor fi montate astfel încât să nu poată fi supraîncălzite, în cazul când s-ar surpa zidăria de protecţie.

7.13.7. Sala cazanului nu va avea altă destinaţie şi nu va servi la depozitarea altor materiale, scule, aparate, carburanţi etc..

 

7.14. Depozite

7.14.1. Încălzirea depozitului se recomandă să se facă prin sistemul de încălzire centrală. În cazul folosirii sobelor de teracotă, alimentarea gurilor de foc se va face din exteriorul depozitului.

7.14.2. Deşeurile de scânduri, hârtie etc., se vor evacua permanent în locurile speciale, în afara depozitului.

7.14.3. Ambalajele se vor depozita pe categorii în stive ordonate cu respectarea culoarelor de circulaţie principale şi laterale.

7.14.4. În incinta depozitelor de ambalaje sunt interzise fumatul, focul deschis, depozitarea substanţelor inflamabile şi explozive, a instalaţiilor de încălzire cu sobe, a instalaţiilor electrice pentru iluminat şi forţă, defecte sau improvizate.

7.14.5. În depozitele de legume şi fructe, unde are loc păstrarea la temperaturi scăzute a acestora, se vor avea în vedere următoarele:

  • se interzice ca dezgheţarea ţevilor să se facă cu foc deschis. Dezgheţarea se va face numai cu apă fierbinte, aburi, nisip fierbinte sau alte procedee care nu prezintă pericol de incendiu;
  • este interzisă răspândirea lubrifianţilor pe pardoseli, colectându-se imediat scurgerile ivite, în vase metalice cu capac;
  • este interzisă suprasolicitarea utilajelor pe timpul exploatării acestora.

7.14.6. Este interzisă încărcarea depozitului peste capacitatea lui.

 

7.15. Tuneluri de uscare

7.15.1. La începerea fiecărei campanii de uscare precum şi cel puţin o dată pe lună, se vor revizui cu atenţie focarele, canalele şi coşurile de fum, înlăturându-se toate defecţiunile.

7.15.2. La cuptoarele în care se folosesc combustibili lichizi, înainte de pornire se va verifica instalaţia de pulverizare pentru a nu prezenta scurgeri. În lipsa sistemului automat de aprindere se vor folosi torţele.

7.15.3. În cazul uscătoriilor automate, se va asigura întreţinerea în permanentă stare de funcţionare a tuturor dispozitivelor şi aparatelor care asigură automatizarea.

7.15.4. Se va asigura controlul sistematic al regimului termic în camerele (tunelurile) de uscare, fiind interzisă depăşirea temperaturii maxime stabilite prin instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei respective. În toate cazurile, temperatura maximă admisă în camera de uscare nu poate depăşi 800 C.

7.15.5. În cazul amplasării cuptorului de uscare în construcţii cu elemente de materiale combustibile, părţile componente ale cuptoarelor care se încălzesc trebuie să se găsească la cel puţin 1 m distanţă faţă de aceste elemente. Pentru coşurile de fum, la trecerea prin elementele combustibile ale planşeului şi acoperişului, distanţa de la faţa interioară a canalului de fum până la elementele de lemn va fi de cel puţin 50 cm.

7.15.6. La exploatarea uscătoriilor de legume şi fructe se interzice:

  • fumatul;
  • depozitarea în  încăperea  focarelor a  oricărui  fel  de  materiale  şi  substanţe combustibile sau inflamabile;
  • funcţionarea cuptoarelor cu defecţiuni la instalaţiile de alimentare;
  • executarea de reparaţii la instalaţiile de alimentare cu gaze sau combustibili lichizi, fără întreruperea funcţionării lor.

 

7.16. Lucrări în sere de legume şi flori

7.16.1. Depozitele de paie vor fi amplasate pe cât posibil la distanţă faţă de construcţii.

7.16.2. Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi aceleaşi care se aplică şi în cazul depozitării şi manipulării paielor sau baloturilor din depozitele de furaje.

7.16.3. În timpul transportului în sere al baloturilor de paie şi în perioada până la plantarea răsadurilor se interzice fumatul în sere şi folosirea focului deschis.

 

7.17. Sortare-ambalare

7.17.1. În încăperile sau spaţiile de lucru unde se efectuează operaţiile de sortare-preambalare-ambalare, se vor asigura căile de acces circulaţiei libere, nefiind permisă blocarea cu lăzi, stive etc..

7.17.2. Permanent resturile de etichete, folie, hârtie de ambalaj se vor strânge şi depozita în afara clădirii, în locuri desemnate.

7.17.3. În timpul operaţiilor de preambalare şi ambalare este interzis fumatul şi accesul cu flacără.

 

7.18.Sectoare de prelucrare mecanică de in, cânepă, bumbac

7.18.1. Se va verifica săptămânal starea tehnică a maşinilor şi utilajelor din dotarea secţiilor pentru eliminarea deficienţelor care ar putea genera incendii. De asemenea, acestea vor fi unse cu regularitate potrivit instrucţiunilor de exploatare tehnică a acestora.

7.18.2. Alimentarea utilajelor de prelucrare se va face în aşa fel încât să se evite introducerea de corpuri metalice, pietre şi alte materiale solide care ar putea provoca scântei.

7.18.3. Se vor evacua în permanenţă pleava, praful, puzderia şi deşeurile ce rezultă de la prelucrare, menţinându-se în permanenţă curăţenia perfectă la fiecare loc de muncă.

7.18.4. Pentru evitarea depunerilor de puzderie, scamă pe acoperişuri, se vor lua măsuri permanente de întreţinere în stare de funcţionare a instalaţiei de transport pneumatic. Eventualele depuneri de puzderie de pe acoperişuri vor fi înlăturate săptămânal.

7.18.5. Fibrele şi deşeurile din jurul şi de sub maşinile şi utilajele din secţii vor fi manipulate numai cu unelte din lemn sau materiale care nu produc scântei.

7.18.6. Depozitarea materiei prime în procesul tehnologic se va face numai în locuri speciale, marcate, nedepăşind cantitatea necesară unui schimb.

7.18.7. Alimentarea cu tulpini a secţiilor de decapsulare şi prelucrare mecanică nu va depăşi cantitatea necesară unui schimb, cantitatea respectivă păstrându-se încărcată pe mijloace de transport, pentru a putea fi evacuată urgent, în caz de incendiu.

 

7.19.Sectoare de topire in, cânepă

7.19.1. Nu se vor depozita tulpini netopite sub liniile electrice de înaltă tensiune.

7.19.2. Este interzisă depozitarea în incinta sălii de bazine a unei cantităţi de tulpini ce depăşeşte o şarjă.

7.19.3. Nu se încearcă cu foc puterea de ardere a spumei de topire, datorită gazelor emanate, se poate aprinde instantaneu întreaga suprafaţă a bazinului.

7.19.4. Bazinele de topire vor avea un spaţiu liber pentru introducerea sorbului de la utilajele de stingere a incendiilor.

7.19.5. Uscătoarele  vor  fi curăţate zilnic de scamă la începerea lucrului, dându-se o atenţie deosebită bateriilor de încălzire, benzilor transportoare şi axelor ventilatoarelor.

7.19.6. Se va asigura controlul sistematic asupra regimului termic din uscător, fiind interzisă depăşirea temperaturii maxime, stabilită prin instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiilor respective.

7.19.7. În funcţie de condiţiile locale (lacuri, râuri, bălţi de topire) se vor amenaja rampe, pentru alimentare cu apă în caz de incendiu a maşinilor pompierilor militari sau ale serviciilor de pompieri civili.

 

7.20. Întreprinderi de prelucrare a inului, cânepii şi bumbacului

7.20.1. Se interzice cu desăvârşire fumatul şi focul deschis pe întreg teritoriul unităţii. Fumatul este admis numai în locuri special amenajate şi dotate cu butoaie cu apă, lăzi de nisip şi inscripţionate cu următorul text: „LOC PENTRU FUMAT„.

7.20.2. Ungerea părţilor mobile ale maşinilor şi utilajelor se va face numai cu lubrifianţii indicaţi şi numai în stare de repaus a acestora.

7.20.3. Exploatarea utilajelor acţionate de electromotoare se va face în limita sarcinilor nominale, nefiind admisă suprasolicitarea lor.

7.20.4. Maşinile, uneltele şi utilajele se vor supraveghea şi controla pe toată durata funcţionării lor pentru a evita frecările, slăbirile mecanismelor, ruperile şi deformările pieselor, care prin frecări sau loviri pot produce scântei.

7.20.5. Curelele de transmisie ale maşinilor vor fi întinse normal fără a patina pe şaibe, interzicându-se tratarea lor cu colofoniu (răşinoase).

7.20.6. Este interzisă folosirea electrocarelor care nu au partea electrică corespunzătoare.

7.20.7. Accesul mijloacelor auto în incinta secţiilor de producţie, depozite şi magazii se admite numai cu respectarea următoarelor reguli:

  • ţeava de eşapament să fie dotată cu dispozitiv parascântei;
  • instalaţia electrică corespunzătoare;
  • să nu prezinte scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi;
  • în timpul încărcării sau descărcării motorul va fi oprit;
  • conducătorul mijlocului de transport nu va părăsi mijlocul de transport;
  • verificarea mijloacelor de transport ce intră în depozit se va face zilnic;
  • este interzisă alimentarea cu carburanţi în interiorul secţiilor, depozitelor sau magaziilor.

7.20.8. În depozitele de materii prime, magazii de produse finite şi secţiile de fabricaţie, accesul este admis numai persoanelor cu atribuţii de serviciu în locul respectiv şi instruite pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor. Accesul copiilor şi a persoanelor străine în incinta unităţii este interzisă.

7.20.9. Periodic se va verifica starea izolaţiei conductelor termice, pentru a împiedica contactul cu materialele combustibile pe porţiunile deteriorate.

7.20.10. Anual se va face verificarea paratrăsnetelor din depozite şi se va întocmi un proces-verbal din care să rezulte că acestea sunt în perfectă stare şi asigură protecţia împotriva descărcărilor electrice.

Un exemplar din acest proces-verbal se va păstra la comisia tehnică P.S.I..

7.20.11. Odată pe trimestru se va verifica etanşietatea la praf a instalaţiilor electrice (tablouri, electromotoare, prize, întrerupătoare, doze etc.).

 

7.21. Mori de cereale şi decorticare, secţii de panificaţie

7.21.1. Elevatoarele cu cupe se vor monta astfel încât chinga să nu alunece pe şaibe sau să se frece de pereţii tuburilor.

7.21.2. Este interzisă funcţionarea tararelor, dacă nu sunt prevăzute cu magneţi pentru reţinerea corpurilor feroase sau dacă înaintea lor, în fluxul tehnologic nu sunt introduse aparate magnetice. Magneţii vor fi curăţaţi de corpurile feroase reţinute, de cel puţin patru ori pe schimb. Ei vor fi verificaţi trimestrial asupra proprietăţilor magnetice, pe bază de buletin de verificare.

7.21.3. La transmisiile prin curele se vor avea în vedere următoarele:

  1. curelele de transmisie nu trebuie să patineze pe şaibe, ele trebuie să fie bine şi corect întinse;
  2. la trecerea curelelor de transmisie de la un etaj la altul, dintr-o încăpere în alta, golurile respective vor fi de aşa natură încât să nu se producă frecări;
  3. intervalul dintre două şaibe de transmisii vecine pentru curele late, situate pe acelaşi ax, trebuie să fie de minim trei ori lăţimea acestor şaibe;
  4. d. lagărele vor fi controlate periodic în ceea ce priveşte ungerea lor şi păstrarea lor curate.

7.21.4. Pietrele de decorticat şi conurile de şlefuit şi lustruit vor fi prevăzute înainte de intrarea produselor în ele, cu aparate magnetice.  Se va verifica periodic distanţa între pietrele de decorticat şi aspectul suprafeţelor pietrelor. De asemenea, se va verifica distanţa între conurile de şlefuire.

7.21.5. Holenderele din decorticatoare vor fi prevăzute cu aparate magnetice înainte de intrarea produselor în ele; se va verifica periodic distanţa între rotor şi manta.

7.21.6. Se va avea în vedere ca în secţia de însăcuire să nu se degaje făina în concentraţie mai mare de 20 g/m3, menţinându-se în permanenţă curăţenie desăvârşită.

7.21.7. Însăcuirea se va organiza într-o încăpere separată. Maşina pentru însăcuirea făinii va fi prevăzută cu instalaţie de aspiraţie, astfel ca în încăpere să nu se depăşească o concentraţie de praf mai mare de 20 g/m3. Cel puţin odată pe schimb se vor curăţa depunerile de praf de pe maşinile din încăpere.

7.21.8. Controlul în interiorul celulelor se va face folosind lămpi electrice portative etanşe, prevăzute cu glob şi grătar de protecţie.

7.21.9. Instalaţiile de transport pneumatic, redlerele, şnecurile, carcasele sau alte piese constructive metalice se vor lega la pământ pentru descărcarea electricităţii statice, care se formează în timpul funcţionării.

 

7.22. Depozite de făină, tărâţe, saci şi ambalaje

7.22.1. În aceste depozite se interzice păstrarea, chiar temporar, a altor materiale.

7.22.2. Sacii şi ambalajele se vor depozita în aşa fel încât să nu se blocheze căile de acces şi evacuare sau mijloacele de primă intervenţie în caz de incendiu.

7.22.3. Nu se admite intrarea persoanelor străine în depozit.

7.22.4. Se vor realiza culoare de circulaţie longitudinale şi transversale, având lăţimea de 1,4 m, astfel ca stivele depozitelor de produse în saci să fie deservite fără a bloca circulaţia.

7.22.5. Se interzice încălzirea depozitelor cu sobe metalice.

7.22.6. Distanţa dintre stive va fi de minim un metru iar înălţimea unei stive va fi de maxim 10 saci culcaţi pe lăţime.

 

7.23. Secţii de cernere a făinii, de preparare şi coacere a aluatului pentru pâine

7.23.1. Se va verifica montajul chingilor de la elevatoare astfel ca acestea să nu alunece pe şaibe sau să se frece de pereţii tubulari. De asemenea, se va verifica fixarea cupelor în scopul evitării lovirii de pereţii ţevăriei, pentru a nu se produce scântei.

7.23.2. Se vor verifica transportoarele elicoidale (melc) pentru a nu exista frecări între melc şi jgheab.

7.23.3. La transmisiile prin curele se va controla ca acestea să nu patineze pe şaibe. De asemenea, se va verifica să nu existe frecări la trecerea curelelor de la un etaj la altul.

7.23.4. Se va verifica şi asigura etanşarea perfectă a utilajelor (transportoare, cernătoare etc.).

7.23.5. Se interzice lăsarea focului aprins în cuptoare fără supraveghere precum şi folosirea fochiştilor necalificaţi sau a cocătorilor neinstruiţi privind modul de aprindere a focului la arzătoare.

7.23.6. Instalaţia de ventilaţie a uscătoarelor va fi verificată periodic. Se va acorda o atenţie deosebită centrării paletelor ventilatoarelor.

7.23.7. Este interzisă depozitarea ambalajelor în apropierea surselor de căldură, distanţa minimă admisă faţă de acestea fiind de un metru.

7.23.8. În secţie se vor putea aduce ambalaje necesare numai pentru un schimb de lucru.

 

7.24. Magazii de produse finite

7.24.1. Se interzice depozitarea chiar provizorie a diverselor materiale în aceste magazii.

7.24.2. Se va asigura permanent curăţenia spaţiilor de depozitare, a grătarelor şi a tuturor instalaţiilor.

7.24.3. Distanţa faţă de sursele de căldură a stivelor cu produse finite trebuie să fie de minim un metru.

7.24.4. Depozitarea ambalajelor se va face astfel încât să se asigure căi libere de acces la uşi, ferestre şi la mijloacele de primă intervenţie în caz de incendiu.

 

7.25. Produse de laborator, patiserii

7.25.1. Pentru producţia de laborator (torturi, prăjituri etc.) unde se foloseşte flacără deschisă, se vor lua toate măsurile pentru supravegherea permanentă a arzătoarelor şi pentru înlăturarea tuturor materialelor combustibile.

7.25.2. Arzătoarele de gaze şi robinetele de închidere vor fi menţinute în stare de funcţionare şi se vor curăţa periodic.

7.25.3. Fiecare substanţă inflamabilă (esenţe, alcool etc.), va fi însoţită de o etichetă cu înscrisul „Inflamabil”. Folosirea acestora în secţie se va face numai în recipiente din sticlă protejate corespunzător sau metalice închise.

7.25.4. La prăjitoare trebuie să existe obligatoriu un sistem de ventilaţie în perfectă stare de funcţionare.

7.25.5. Toate canalele orizontale de fum cât şi cele pentru evacuarea gazelor din prăjitor, se vor curăţa lunar.

7.25.6. Coşul prăjitoarelor va fi curăţat de funingine cel puţin o dată la fiecare trei luni sau de câte ori este nevoie.

7.25.7. Recipientele cu ulei vor fi ţinute în dulapuri metalice bine închise şi aşezate la distanţă de prăjitor.

7.25.8. Plitele sobelor se vor curăţa săptămânal de depunerile de grăsimi.

 

7.26. Industrializarea sfeclei de zahăr

7.26.1. Pornirea cuptorului de var precum şi orice intervenţie se vor efectua sub directa supraveghere a maistrului de tură, luându-se toate măsurile de prevenire a unor incendii sau explozii.

7.26.2. Este obligatoriu controlul etanşeităţii cuptorului de var pe fiecare schimb, de către operator şi maistrul de tură.

7.26.3. În cazul blocării cuptoarelor de var prin pietrificare este interzisă utilizarea apei ca mijloc de deblocare, fiind pericol de explozie.

7.26.4. Depozitarea varului ars se face în încăperi construite din materiale incombustibile.

7.26.5. Orice intervenţie în teritoriul instalaţiei de difuzie se va face numai după ce s-au evacuat toate gazele (hidrogen, metan, hidrogen sulfurat). Evacuarea se face prin umplerea instalaţiei cu apă proaspătă şi apoi golirea şi ventilarea acesteia.

7.26.6. În secţia brut se interzice depozitarea butoaielor cu formaldehidă, bioxid de sulf, clor, carbid, sulf, lichide inflamabile, cât şi a pânzelor de filtru sintetice.

7.26.7. Snecurile, elevatoarele şi transportoarele cu bandă vor fi prevăzute obligatoriu cu instalaţii de desprăfuire.

7.26.8. Pentru prevenirea apariţiei scânteilor prin frecare la transportul zahărului uscat, cupele elevatoarelor trebuie fixate pe chingă de cauciuc sau material textil.

7.26.9. Transportoarele cu bandă vor fi prevăzute cu bandă antistatică, supraveghetor de bandă şi dispozitiv de avarie cu cablu.

7.26.10. Iluminatul în interiorul buncărelor pentru intervenţie se va face cu lanternă sau lămpi portative de tip etanş la praf de 24 V.

7.26.11. Toate punctele unde se depune praf şi care nu fac parte din circuitul de desprăfuire vor fi curăţate periodic.

7.26.12. Silozul de zahăr constituie un ansamblu tehnologic complex pentru depozitarea zahărului în condiţii climatizate, menţinându-se umiditatea de 60-70% şi temperatura de 22 0 C +1.

7.26.13. Separarea pasarelei ce uneşte silozul de zahăr cu celelalte construcţii la capătul opus silozului (secţia condiţionare, turn elevator) se va face cu pereţi rezistenţi la explozie, având un spaţiu de trecere strict necesar tehnologic pentru transportoare şi uşă de acces.

7.26.14. Pentru ansamblul siloz de zahăr, turn elevator, pasarelă şi turnul de legătură dintre siloz şi turnul elevator se vor prevedea perdele de drencere montate la capătul pasarelei, respectiv tunelului de legătură, care vor fi menţinute permanent sub presiune.

7.26.15. În tunelul de legătură dintre silozul de zahăr şi turnul elevator se va prevedea, în camera tamburului, o instalaţie suplimentară de drencere.

7.26.16. În încăperile unde sunt montate maşinile de ambalat zahăr în pungi se vor prevedea sisteme de ventilaţie şi de desprăfuire pentru absorbţia prafului de zahăr.

7.26.17. În magazia de zahăr se interzice stivuirea sacilor cu zahăr până la planşeul magaziei. Între planşeul magaziei şi stivă se va lăsa o distanţă de cel puţin 2 m pentru accesul personalului de intervenţie în caz de incendiu.

7.26.18. Se interzice fumatul şi focul deschis în interiorul magaziei de zahăr.

 

7.27. Centre de vinificaţie şi distilerii

7.27.1. Este interzis fumatul şi intrarea cu flacără deschisă în sectorul de producţie. De asemenea, se interzice afumarea cu fitile a vaselor sau altor recipiente în care au fost depozitate distilate (rachiuri naturale, industriale, distilat de vin şi alcool).

7.27.2. Etanşarea la cald a părţii metalice a clapetelor se va executa obligatoriu în afara depozitului iar fixarea lor la gura budanei sau recipientului se va face după răcire.

7.27.3. În toate încăperile în care se distilează şi depozitează produse alcoolice se va asigura ventilarea pentru a se elimina prezenţa vaporilor de alcool.

7.27.4. Instalaţiile, pompele, conductele, vasele vor fi bine închise (etanşeizate), pentru a se evita posibilitatea scurgerilor de alcool.

7.27.5. Vasele metalice în care se depozitează alcoolul şi distilatul din vin se vor lega la centura de pământare.

7.27.6. Siropul şi caramelul se vor pregăti în încăperi separate şi vase închise pentru a se evita pericolul de incendiu.

7.27.7. Instalaţia de distilare va fi supravegheată permanent de personal calificat. De asemenea, se va supraveghea funcţionarea permanentă a instalaţiei de răcire.

7.27.8. Blazele care lucrează în baterie vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu supape hidraulice pentru a se evita eventualele explozii.

7.27.9. Depozitarea produselor rezultate din distilare se va face pe măsura fabricaţiei în recipiente colectoare sau depozite special destinate.

7.27.10. Se va reface izolaţia termică a conductelor în porţiunile unde acestea au fost deteriorate şi prezintă pericol de incendiu.

7.27.11.  Se va supraveghea în permanenţă cazanul în timpul funcţionării lui luându-se măsuri de reducere a focului, prin stingere parţială, pentru a se evita creşterea presiunii care poate duce la scăpări de vapori şi la aprinderea acestora. De asemenea, se va supraveghea funcţionarea permanentă a instalaţiei de răcire.

Focarele de la cazanele cu foc direct vor fi prevăzute cu grătare şi uşi care se pot închide bine, atât la gura de foc cât şi la cenuşar pentru a se evita căderea jarului pe pardoseală.

Întrerupătoarele, prizele, automatele de pornire şi motoarele electrice vor fi amplasate în exteriorul depozitului. De asemenea, se interzice trecerea prin depozitul de spirt a conductelor instalaţiei de încălzire sau a celor de gaze naturale deoarece se măreşte pericolul de incendiu.

7.27.12. Pentru rezervoarele în care se depozitează spirt, aflate sub cerul liber se va asigura protejarea acestora contra razelor solare pe timpul verii.

7.27.13. Rezervoarele exterioare în care se depozitează spirt vor fi împrejmuite şi marcate cu indicatoare de avertizare şi interzicere conform STAS 297/2-68.

 

7.28. Fabricarea berii

7.28.1. Pentru evitarea concentraţiilor şi temperaturilor periculoase la depozitarea cerealelor şi prelucrarea lor se vor lua următoarele măsuri:

  1. prevenirea scăpărilor de praf din utilaje printr-o etanşare perfectă a utilajelor şi maşinilor utilizate;
  2. funcţionarea utilajelor etanşe la o uşoară subpresiune pentru a evita eliminarea prafului în exterior;
  3. evitarea stocării de saci cu pleavă, praf, deşeuri etc., în încăperile de producţie dar mai ales în cele cu valţuri şi site;
  4. păstrarea unei curăţenii perfecte şi eliminarea prafului din încăperi, pe măsura acumulării acestuia folosind aspiratorul industrial, perii, mături etc.;
  5. cicloanele, camerele de praf, conductele etc., se vor curăţa zilnic;
  6. utilajele şi întregul aparataj electric trebuie să fie de tip etanş la praf.

7.28.2. La sectorul malţ, conducerea unităţii va lua măsuri  pentru determinarea periodică a concentraţiilor de praf pentru a evita producerea exploziilor.

7.28.3. La depozitarea hameiului se vor lua următoarele măsuri pentru a preveni fenomenul de autoîncălzire:

  1. uscarea florilor femele de hamei până la atingerea unui conţinut de 15-16% umiditate de structură; presarea acestora în baloţi se va face astfel încât aerul din structură să fie eliminat la maximum posibil;
  2. depozitarea baloţilor de hamei în spaţii refrigerate la temperaturi scăzute (în jur de 20 C), în stive verticale, pe loturi şi cu o strictă evidenţă a acestora precum şi consumarea eşalonată a hameiului uscat,  astfel  încât  să  nu  depăşească durata de 12 luni de la recoltare, uscare sau introducerea în depozit;
  3. evacuarea periodică prin ventilaţie a acumulărilor de dioxid de carbon (degajat în urma respiraţiei materialului încă biologic activ) din depozitele frigorifice;
  4. interzicerea introducerii în depozitul de hamei a altor materiale vegetale biologic sensibile la fermentaţie.

7.28.4. Pentru prevenirea producerii fenomenului de autoaprindere a hameiului în baloturi, se vor mai lua următoarele măsuri:

  1. ventilarea corespunzătoare a depozitelor frigorifice şi analizarea periodică a mediului gazos din interiorul acestor spaţii cu ajutorul gazanalizatoarelor, precum şi identificarea olfactivă a produselor biodegradate de către personalul laboratorului C.T.C.;
  2. asigurarea în permanenţă a înregistrării grafice a temperaturii interioare, cu evidenţa datelor într-un registru la laboratorul C.T.C.;
  3. măsurarea în profunzime cu ajutorul termosondelor a temperaturii din baloturile de hamei;
  4. determinarea conţinutului în bacterii începând cu luna a 6-a de depozitare;
  5. ţinerea unei evidenţe stricte a concentraţiei biologice active în masa de hamei;
  6. efectuarea unor determinări riguroase a stării de calitate a baloţilor de hamei din 3 în 3 luni pe lotul de produs depozitat (conform STAS 8867-72).

7.28.5. Debitul de alimentare cu drojdie concentrată va fi corelat cu cel de evacuare, asigurându-se o uscare în limitele normale de umiditate a produsului finit. O uscare mai avansată măreşte pericolul de aprindere.

7.28.6. Se interzice depozitarea drojdiei uscate ambalate în sălile de lucru. Aceasta va fi evacuată şi depozitată în locurile stabilite.

7.28.7. La folosirea lămpilor de benzină în cadrul lucrărilor de mamutizare (smolire) la linuri şi tancuri, se vor respecta următoarele reguli:

  1. se va controla starea lămpii înainte de începerea lucrului fiind interzis lucrul cu lampa de benzină defectă;
  2. b. aprinderea lămpii de benzină se va face la cel puţin 5 m de orice material combustibil;
  3. alimentarea cu benzină se va face numai după ce arzătorul s-a răcit complet iar rezervorul se va umple numai cu 3/4 din volumul său;
  4. se interzice folosirea lămpii cu benzină în încăperi în care se află lichide combustibile, substanţe explozive sau surse de gaze;
  5. lămpile cu benzină nu trebuie demontate şi reparate lângă surse de foc deschis.

7.28.8. În timpul lucrărilor de mamutizare, fumatul şi toate sursele de foc deschis, pe o rază de 50 m, sunt interzise. Locul de muncă la smolire va fi asigurat cu un stingător portabil cu spumă chimică, ladă cu nisip şi lopeţi.

7.28.9. În sălile de  îmbuteliere nu se vor depozita lăzi goale sau alte materiale, ambalaje etc., în afară de necesarul din ziua respectivă, căile de acces păstrându-se libere.

7.28.10. Este interzis a se păstra în depozite şi magazii, chiar şi temporar, obiecte şi materiale combustibile, străine de inventarul acestora.

 

7.29. Îmbutelierea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare

7.29.1. La îmbutelierea apelor minerale şi a băuturilor răcoritoare, se vor avea în vedere următoarele:

  1. se interzice introducerea de recipiente cu gaze inflamabile în sălile de îmbuteliere, depozitarea de lăzi goale sau alte materiale, ambalaje etc., în afara celui necesar din ziua respectivă, căile de acces fiind libere; de asemenea hidranţii interiori şi stingătoarele nu vor fi blocate;
  2. în sălile de îmbuteliere (în zona maşinii de spălat butelii), unde se degajă vapori, instalaţia de ventilaţie se va pune în funcţiune cu cca. 10 minute înainte de începerea lucrului şi se va menţine 15 minute după terminarea lucrului.

7.29.2. Se va da o atenţie deosebită verificării instalaţiilor electrice conform normelor în vigoare având în vedere condiţiile de umiditate din cadrul îmbutelierii, impregnării etc..

 

 

 

 

 

CAPITOLUL VIII.

REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE

A INCENDIILOR LA UNITĂŢI TURISTICE

 

8.1. Reguli generale

8.1.1.  Se interzice construirea  de anexe provizorii ca: magazii, şoproane, chioşcuri etc. pe lângă hoteluri, vile, cabane, campinguri, precum şi  depozitarea  la o distanţă mai mică de acestea a combustibililor solizi (lemne de foc, cărbuni, rumeguş) ambalaje etc..

Se interzice blocarea căilor de acces interioare şi exteriore cu diferite materiale, mărfuri, precum şi parcarea pe căile de acces a mijloacelor de transport. Acestea vor fi  iluminate pe timpul nopţii conform normelor în vigoare.

8.1.2. Se interzice blocarea uşilor pe căile de acces. Acestea vor fi păstrate libere, neîncuiate şi vor avea sensul  de deschidere spre exterior (excepţie uşile din geam casabil).

8.1.3. Toate clădirile de turism construite din materiale combustibile vor fi ignifugate.

8.1.4. În aceste unităţi se interzice utilizarea pentru încălzit a radiatoarelor electrice, reşouri de ori ce tip, a spirtierelor etc..

8.1.5. Se va asigura verificarea permanentă de către personal autorizat şi funcţionarea în deplină siguranţă a tuturor instalaţiilor electrice şi de încălzire.

8.1.6. Referitor la coşurile de fum se vor respecta următoarele:

  1. vor fi menţinute în bună stare;
  2. vor fi izolate la treceri prin planşee, acoperiş, conform normelor;
  3. vor fi curăţate ori de câte ori este nevoie dar nu mai puţin odată la două luni de funcţionare;
  4. vor fi verificare prin procedeul “desfumare”;
  5. nu se vor racorda mai multe focare la acelaşi coş de fum.

8.1.7. La podurile clădirilor se interzice depozitarea oricăror materiale combustibile, ori amenajarea de boxe, afumătorii, magazii, ateliere, spălătorii etc..

8.1.8. Se interzice intrarea în poduri, subsoluri, magazii, şoproane etc., folosind lămpi cu flacără, felinare, lumânări, chibrite, precum şi fumatul.

8.1.9. Personalul obiectivului va fi temeinic instruit (lunar pe bază de fişă) asupra cunoaşterii şi respectării normelor de prevenire a incendiilor precum şi asupra modului de acţiune în caz de incendiu.

8.1.10. Conducerile unităţilor vor asigura dotarea cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu conform normelor, menţinerea acestora în stare de funcţionare şi păstrarea acestora în locuri vizibile,  la îndemână.

8.1.11. Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu se va face  prin procedee dinainte stabilite, încât să nu producă panică în rândul personalului.

 

8.2. Unităţi de cazare (hoteluri, vile)

8.2.1. La fiecare nivel al clădirilor cu mai multe nivele şi la locuri vizibile la celelalte  se va afişa planul de evacuare în care se vor prevedea sarcini concrete privind alarmarea, anunţarea, evacuarea oamenilor şi materialelor şi stingerea incendiilor.

8.2.2. Căile de evacuare vor fi marcate vizibil cu săgeţi indicatoare, iluminate pe timp de noapte şi inscripţionate (ex. uşă de evacuare, scară de evacuare etc.).

8.2.3. În camerele de cazare se vor afişa schiţe cu traseele de evacuare şi fluturaşi cu principalele reguli ce trebuiesc respectate şi comportarea în caz de incendiu, de preferinţă acestea se redactează în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

8.2.4. Sursele de apă naturale şi artificiale şi căile de acces spre acestea vor fi marcate vizibil şi păstrate libere, după caz se vor amenaja rampe de alimentare.

8.2.5. Pe holuri şi pe culoare trebuie să existe scrumiere pentru colectarea resturilor de ţigări şi chibrituri, acestea fiind amplasate la  o distanţă de cel puţin 1,5 m de draperii, perdele.

8.2.6. Pe căile de evacuare nu se vor amplasa oglinzi.

8.2.7. Recepţiile vor fi dotate cu lanterne, stingătoare de incendiu, măşti contra fumului şi gazelor şi cordiţe de salvare. De asemenea aici se vor afişa sarcinile recepţionerilor în caz de incendiu.

8.2.8. Pentru sesizarea în fază incipientă a unui început de incendiu spaţiile comune se vor verifica pe timpul nopţii la intervale de 2-3 ore de către personalul de serviciu.

8.2.9. După caz aceste unităţi vor fi dotate cu scări de incendiu şi instalaţiile de paratrăznet.

 

8.3. Structuri de turism rural (cabane, căsuţe, campinguri)

8.3.1. Pe lângă regulile de mai sus la aceste unităţi turistice se vor asigura următoarele:

  • cabanele şi căsuţele izolate se vor dota fiecare cu mijloace de primă intervenţie, sursă (rezervor de apă), legătură telefonică, cale de acces;
  • acolo unde este cazul acestea se vor realiza pe grupe de case.

8.3.2. Amplasarea campingurilor se va face cu avizul organelor administraţiei publice locale, organelor silvice, agricole, respectându-se următoarele:

  • suprafaţa campingurilor va fi delimitată prin împrejmuire;
  • în păduri campingurile se vor amplasa în poiene, respectându-se distanţele de siguranţă faţă de umbra pădurii şi se vor marca cu indicatoare de avertizare;
  • căsuţele vor fi amplasate astfel încât să se asigure o distanţă minimă de siguranţă la foc una faţă de cealaltă şi asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie în interiorul campingului;
  • se va întocmi schema de amplasare a căsuţelor pe care se vor marca vizibil locurile posturilor de incendiu şi sursele de apă;
  • se vor fixa şi marca locurile destinate focurilor pentru gătit (grătarelor);
  • se vor amenaja, marca şi dota corespunzător locurile de fumat;
  • se vor stabili, amenaja şi marca locurile de parcare ale autoturismelor;

8.3.3. În incinta campingurilor se interzice:

  • depozitarea materialelor combustibile în apropierea căsuţelor;
  • parcarea autoturismelor lângă căsuţe;
  • utilizarea focului deschis şi fumatului în alte locuri decât cele stabilite;
  • blocarea căilor de acces;
  • utilizarea pentru încălzire a mijloacelor electrocasnice neomologate sau improvizate;
  • executarea de improvizaţii la instalaţiile electrice, ori utilizarea acestora necorespunzătoare.

 

8.4. Unităţi de alimentaţie publică (restaurant, pensiuni, cantină, bufete, baruri)

8.4.1. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la aceste unităţi, pe lângă cele de mai sus, se vor lua următoarele măsuri:

  1. menţinerea permanentă a curăţeniei şi ordinii interioare desăvârşite;
  2. amenajarea şi marcarea locurilor de parcare şi de depozitare a ambalajelor astfel încât să nu se împiedice accesul maşinilor la intervenţie, sau să se blocheze sursele de apă;
  3. asigurarea dotării şi funcţionării perfecte a mijloacelor destinate prevenirii şi stingerii incendiilor;
  4. instruirea temeinică a personalului privind cunoaşterea normelor de prevenire a incendiilor, cât şi asupra modului de acţiune în caz de incendiu;
  5. organizarea autoapărării împotriva incendiilor pe locul de muncă.

8.4.2. Se interzice cu desăvârşire:

  1. folosirea focului deschis fără supraveghere (sobe, aragaze, plite etc.);
  2. depozitarea în spaţiile pentru produse alimentare a oricăror materiale inflamabile şi explozive;
  3. folosirea pentru iluminat a lămpilor cu flacără, lumânări, chibrituri etc.;
  4. curăţarea pardoselilor cu produse petroliere;
  5. colectarea resturilor de ţigări la un loc cu alte resturi menajere.

8.4.3. În bucătării, laboratoare se interzice:

  1. pregătirea pe plită a diverselor preparate în aşa fel încât să prezinte pericol de incendiu;
  2. prelingerea grăsimilor pe plită din tăvi sau vase umplute peste limită ori manipulate necorespunzător;
  3. curăţarea hotelor prin ardere;
  4. păstrarea produselor culinare care prezintă pericol de incendiu, în apropierea surselor de căldură.

8.4.4. Lângă fiecare maşină de gătit se vor afişa instrucţiuni de exploatare.

8.4.5. Agregatele frigorifice vor fi verificate permanent de personal calificat, amplasate în încăperi separate, ferite de surse de căldură.

8.4.6.Maşinile de gătit se vor amplasa la distanţa de cel puţin 1,5 m de pereţi sau materiale combustibile. Hotele acestora vor fi degresate săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

8.4.7. În spaţiile de deservire se va asigura un număr suficient de scrumiere pe masă, iar pe holuri scrumierele cu picior vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 1,5 m de perdele, draperii etc..

8.4.8. Referitor la exploatarea instalaţiilor de încălzire şi electrice se vor respecta prevederile din cap. IX.

8.4.9. Toate intervenţiile la instalaţiile de încălzire şi electrice se vor efectua numai de personal calificat.

8.4.10. Privitor la depozitarea mărfurilor şi ambalajelor se vor respecta prevederile cap. VI.

 

 

CAPITOLUL  IX

REGULI  ŞI  MĂSURI  DE  PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR    LA  EXPLOATAREA  INSTALAŢIILOR ELECTRICE  ŞI  DE  ÎNCĂLZIRE

 

9.1 Instalaţii electrice de forţă şi iluminat, aferente construcţiilor

9.1.1. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi proiectate, executate şi exploatate cu respectarea prevederilor normelor în vigoare (I7/1998, ID-17, ID-15, PE 101, PE 107 etc.).

9.1.2.  Instalaţiile electrice de orice natură vor fi executate numai de către unităţi autorizate şi care vor utiliza numai personal calificat.

9.1.3. La folosirea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat  se va asigura o bună funcţionare a utilajelor şi a aparatelor respective, prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate.

9.1.4. Tablourile electrice, releele, contactoarele etc., vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate, conform proiectelor. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă, staniol sau alte materiale.

Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale combustibile.

9.1.5. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevazuţi pentru instalaţia respectivă.

9.1.6. Instalaţiile pentru iluminatul de siguranţă, evacuare, continuarea lucrului, gardă, vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare.

Bateriile de acumulatoare şi celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea iluminatului de siguranţă vor fi verificate periodic şi bine întreţinute.

9.1.7.  Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. Acestea vor fi curăţate de praf şi scame cel puţin o dată pe saptămână.

Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie, cârpe, lemn etc.) sau curăţirea lor cu lichide inflamabile (benzină, petrol etc.).

9.1.8. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate.

9.1.9.  La terminarea lucrului, întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune.

În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă.

9.1.10. Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat, forţă sau curenţi slabi, în medii explozive, se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune.

9.1.11.  Se interzice:

  1. folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de orice fel, precum şi a celor deteriorate sau improvizate;
  2. încărcarea instalaţiilor electrice (conducte, cabluri, transformatoare, întrerupătoare, comutatoare, prize etc.) peste sarcina admisă;
  3. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
  4. agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice etc., a obiectelor de orice fel, precum şi adăpostirea de obiecte sau materiale în posturile de transformare sau de distribuţie;
  5. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de praf combustibil;
  6. executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat sau neautorizat;
  7. utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin cordoane improvizate sau dezizolate;
  8. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajoare) improvizate din carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
  9. întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în condiţii care prezintă pericol de incendiu, precum şi lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea programului de lucru. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop;
  10. folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără fişe, direct în priză;
  11. utilizarea receptoarelor de energie electrică (fiare de călcat, radiatoare, reşouri, ciocane de lipit etc.), fără luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi;
  12. aşezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (cârpe, hârtie, lemne etc.) precum şi necurăţarea acestora de depunerile de praf, scame şi alte materiale combustibile;
  13. lăsarea neizolate a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii;
  14. lăsarea sub tensiune a maşinilor, aparatelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, după terminarea folosirii, sau programului de lucru la acestea;
  15. neîntreruperea instalaţiei electrice de iluminat din spaţiile de depozitare după terminarea programului de lucru;
  16. folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte, improvizate sau cu o rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile, maşinile, utilajele, aparatele şi echipamentele respective.

 

  1. 2. Aparate echipamente şi utilaje electrice

9.2.1.  Se interzice folosirea aparatelor, echipamentelor şi utilajelor electrice:

  1. fără să aibă gradul de protecţie necesar în raport de mediul existent în încăperile, spaţiile sau zonele în care se utilizează (uscat, umed cu intermi-tenţă, umed, ud, cu agenţi corozivi, cu temperatură ridicată, cu praf incombustibil sau combustibil, expus la intemperii cu pericol de explozie etc.) conform normativelor I-7/1998 şi I.D.-17;
  2. cu protecţia menţionată la punctul “a” deteriorată;
  3. cu lagăre şi carcase având o temperatură mai mare decât cea admisă;
  4. fără să aibă protecţiile, izolările sau separaţiile de protecţie necesare conform normativului I-7 ( legare la pământ, legare la nul etc.);
  5. amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile, substanţele inflamabile şi gazele tehnice comprimate în recipienţi ori neizolate faţă de acestea, astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor;

9.2.2.  Se interzice alimentarea mai multor receptoare electrice de aceeaşi natură printr-un  circuit  prevăzut  cu  protecţie comună dacă puterea total instalată depăşeşte 15 Kw.

9.2.3. Tablourile generale de distribuţie din spaţiile de producţie vor fi închise în permanenţă cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului  de serviciu, precum şi organelor de control şi verificare. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie (fără praf, scame etc.).

9.2.4.  La toate tipurile de tablouri, legăturile trebuie făcute conform normelor. În apropierea tablourilor sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile, precum şi blocarea accesului la acestea. La tablourile capsulate, garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse, (fixate). Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică.

9.2.5. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute caracteristicile lor şi schema de conexiuni.

9.2.6.  Periodic, pe baza unui grafic, se va face revizia şi repararea instalaţiilor electrice de iluminat de forţă sau de curenţi slabi (tablouri de distribuţie, siguranţe, starea conductoarelor, dozelor, prizelor, întrerupătoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, legăturilor la pământ etc.).

În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie se va urmări ca instalaţiile electrice de iluminat şi forţă să se menţină în concordanţă cu proiectul de execuţie şi prevederile din normativul  I -7 /1998.

Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face conform graficului de revizie, de către personalul calificat şi cu respectarea normelor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor.

9.2.7.  La montarea conductoarelor aeriene :

  1. se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi incombustibile, amplasate la distanţele admise de normativul I-7/1998;
  2. nu se vor utiliza ca suporţi arborii;
  3. se vor lua măsuri ca acestea să nu cadă pe construcţii, instalaţii şi materiale combustibile ori substanţe inflamabile sau să vină în contact cu ele;
  4. nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţiile din materiale combustibile;
  5. se va izola trecerea prin planşee şi pereţii combustibili.

9.2.8. Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă.

9.2.9.  Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile, a tuburilor din  P.V.C. , a aparatelor şi echipamentelor electrice.

Montarea conductoarelor şi a cablurilor menţionate mai sus pe elemente de construcţie combustibile se poate face numai prin introducerea lor in tuburi de protecţie, iar a celorlalte elemente (tuburi P.V.C. , aparate şi echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidărie, beton, foi de azbest etc.) sau pe console incombustibile.

Fac excepţie instalaţiile electrice protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minimum IP-54.

9.2.10.  Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii de legătură, doze, manşoane, respectându-se prevederile normativului I-7/1998.

9.2.11.  Legarea între ele a conductoarelor din cupru şi oţel se va face numai  prin răsucire şi matisare, cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor care se leagă.

9.2.12. Legarea între ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu, iar a celor cu secţiuni mai mari de 10 mm² prin sudură.

9.2.13. Aparatele,  tablourile  de  distribuţie  şi  utilajele  electrice,  precum  şi racordurile acestora trebuie să aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor şi exploziilor corespunzător categoriei de pericol de incendiu a încăperilor în care se montează.

9.2.14. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur.

9.2.15. Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor şi a maşinilor electrice vor fi legate  la pământ; secţiunea conductoarelor de legare trebuie să fie conform normativului I-7/1998.

De asemenea, se vor lega la pământ conductele, rezervoarele metalice şi pompele folosite în instalaţiile  de transport a combustibililor lichizi.

9.2.16.  Proiectarea, execuţia şi verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ se vor face conform normelor in vigoare şi STAS 12604/5.

9.2.17. Montarea, recepţia, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnet vor fi efectuate numai de personal specializat şi conform normelor în vigoare.

9.2.18. Instalaţiile de paratrăznet se vor controla periodic, conform unui grafic stabilit în baza normativelor existente, urmărindu-se integritatea şi buna funcţionare a elementelor componente (dispozitive de captare, conductoare de coborâre, prize de pământ etc.), conform normativului PE 116.

9.2.19. Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale, pe porţiuni unde s-ar vărsa metale topite, fluide, având o temperatură ridicată sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor, este interzisă.

9.2.20. Intrările şi ieşirile, cablurilor din dulapuri, secţii electrice, canale, tuneluri, precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile.

9.2.21. În toate canalele, tunelurile şi puţurile de cabluri se va păstra curăţenia. În acest sens se va asigura controlul tuturor  locurilor ascunse şi se va urmări executarea curăţeniei în mod curent în aceste spaţii.

9.2.22. Stingerea incendiilor în faza incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare portative cu CO2 sau cu praf şi CO2.

 

 

9.3. Instalaţii şi utilaje care produc electricitate statică

9.3.1. Este interzisă exploatarea instalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pământ pentru scurgerea electricităţii statice sau cu instalaţii de punere la pământ incomplete, defecte sau necorespunzătoare din punctul de vedere al rezistenţei ohmice.

Motoarele, echipamentul electric aferent tablourilor de distribuţie sau tablourilor de comandă vor fi obligatoriu legate la pământ.

9.3.2. Comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor este obligată să depisteze acele utilaje care în timpul funcţionării produc electricitate statică şi va lua măsuri pentru asigurarea descărcării la pământ a acesteia. Verificarea instalaţiilor de punere la pământ a acestor utilaje şi, în general, a tuturor echipamentelor electrice, se va face periodic, conform normativului PE 116.

9.3.3. Este interzisă introducerea sub forma de jet a apei necesare  pentru spălarea interioară a cazanelor, cisternelor, rezervoarelor şi a altor recipiente care au conţinut produse volatile şi care mai conţin vapori ai acestor produse.

9.3.4.  Este interzisă omogenizarea în rezervoare a produselor combustibile prin agitare cu aer, gaze sau dispozitive mecanice.

9.3.5. Înainte de începerea încărcării sau descărcării produselor inflamabile din cisterne sau autocisterne, acestea vor fi legate la pământ.

9.3.6. Vasele metalice de mână, buteliile şi butoaiele pentru gaze lichefiate vor fi aşezate, în timpul încărcării lor cu produse, pe o placă metalică legată la pământ şi vor fi conectate prin intermediul unei legături (cablu) la recipientul din care se face încărcarea.

9.3.7. Este interzisă folosirea îmbrăcămintei de corp confecţionată din mătase, fibre sintetice sau artificiale în locurile în care sunt acumulări de gaze inflamabile.

9.3.8. Este interzisă vopsirea cu pistolul de pulverizare a recipientelor care conţin produse volatile şi din care se pot emana gaze combustibile.

9.3.9. În locurile cu pericol de incendiu sau explozie se interzice tratarea cu colofoniu (sacâz) a curelelor de transmisie, pentru a preveni patinarea lor. În acest caz, se vor prevedea dispozitive mecanice (glisiere, role de întindere etc.).

 

9.4.  Motoare electrice

9.4.1.  Pentru evitarea pericolelor de incendii datorate încălzirii înfăşurărilor, a fierului statorului şi a rotorului, ca rezultat al scurtcircuitului înfăşurărilor, al funcţionării în suprasarcină a motorului electric, al funcţionării motoarelor trifazate în doua faze, al gripării arborelui motorului şi al frecării rotorului de stator şi ca urmare a uzării lagărelor, se va da atenţie deosebită respectării instrucţiunilor de exploatare şi controlului periodic al instalaţiilor.

9.4.2. Când se folosesc siguranţe fuzibile, ele se vor monta pe toţi conductorii activi. Se vor întrebuinţa numai siguranţe fuzibile calibrate.

9.4.3. Pentru motoarele mari dotate corespunzător de fabricile furnizoare în exploatare se vor controla periodic curentul absorbit de motor, temperatura lagărelor, temperatura aerului la intrare şi la ieşire, temperatura fierului şi a cuprului înfăşurărilor. Diferenţa dintre temperatura aerului la ieşirea din motor şi temperatura aerului la intrare nu trebuie să depăşească valoarea maximă indicată de fabrica constructoare sau determinată prin încercări. Dacă se constată depăşiri, trebuie luate măsuri pentru verificarea stării motorului electric.

9.4.4. Dacă în timpul funcţionării se observă încălzirea puternică a statorului sau a lagărelor, miros de ars, fum, flăcări, cerc de foc la colector  etc., motorul va fi deconectat de la reţea, iar orificiile de admisie şi de refulare a aerului la motor vor fi închise, pe cât posibil, etanş. Pentru stingere se vor utiliza stingătoare portabile cu CO2 sau cu praf si CO2. Nu se admite stingerea motoarelor cu jet de apă compact.

9.4.5. La reostatele de pornire cu ulei, după fiecare pornire, reostatul va fi scurtcircuitat cu un dispozitiv special sau se va scurtcircuita înfăşurarea rotorică a motorului şi se vor ridica periile printr-un dispozitiv special prevăzut pe axul motorului.

La revizii se va controla cu atenţie starea contactelor fixe şi mobile ale dispozitivelor de scurtcircuitare.

 

9.5. Posturi de transformare electrice

9.5.1. Amplasarea staţiilor de transformare se va face conform normativelor privind proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor şi normativului pentru amenajarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni mai mari de 1 KV.

9.5.2.  În încăperile staţiilor şi posturilor de transformare este interzisă păstrarea oricăror materiale sau obiecte.

9.5.3. Ventilaţia încăperilor în care se găsesc instalaţii de distribuţie trebuie să asigure o temperatură care să nu depăşească valoarea maximă admisibilă a mediului pentru aparatajul montat în aceste încăperi.

9.5.4.  Posturile trafo trebuie să fie împrejmuite şi închise în permanenţă.

9.5.5. Pentru evacuarea uleiului în cazul exploziei sau fisurării cuvei se vor amenaja recipiente sau gropi corespunzătoare, necesare colectării uleiului. Uleiul nu va fi dirijat la conducta de canalizare. Dacă din diferite motive uleiul se scurge în afara patului de balast special prevăzut uleiul va fi acoperit cu nisip.

9.5.6. La transformatoarele aflate sub tensiune se va urmări respectarea întocmai a instrucţiunilor de exploatare şi a controalelor periodice, ţinând seama de faptul că pericolul de incendiu la transformatoare constă în aceea că uleiul se descompune la apariţia unui arc electric, iar gazul rezultat în contact cu aerul în proporţie de 8-40% este exploziv. Întrucât, în general, incendierea uleiului din transformatoare se datorează defectelor interne de izolaţie, respectarea regulamentului de exploatare (PE 126) şi a normelor privind controalele şi întreţinerea instalaţiilor este de primă importanţă.

9.5.7. În exploatare, se vor controla periodic nivelul uleiului în conservator, temperatura uleiului în straturile superioare, starea instalaţiilor de ventilaţie (pompe de ulei, pompe de apă, ventilatoare de aer), starea de curaţenie a canalelor de scurgere a uleiului şi etanşeitatea cuvei. În cazul apariţiei unor defecţiuni ale transformatoarelor în exploatare (încălziri anormale, scurgeri de ulei, deficienţe la instalaţia de răcire, semnalizări ale releului de gaze etc.) se va proceda conform indicaţiilor din regulamentul PE 126.

9.5.8.  O deosebită atenţie se va acorda efectuării încercărilor periodice, conform normativului PE 116.

9.5.9.  În aproprierea transformatoarelor, în exteriorul sau interiorul încăperilor transformatoarelor trebuie aşezate lăzi cu nisip.

În caz de scurgeri de ulei în afara căilor de evacuare a uleiului şi a patului de balast, special prevăzut, uleiul va fi acoperit cu nisip.

9.5.10.  Stingerea începuturilor de incendiu în aproprierea transformatoarelor se va face cu stingătoare manuale cu spumă sau praf (după caz), evitându-se ca jetul de spumă să atingă părţi sub tensiune. La orice început de incendiu în aproprierea transformatoarelor, acestea se vor scoate de sub tensiune.

9.5.11.  Dacă incendiul a cuprins transformatorul (indiferent de cauze, interioare sau exterioare) se va proceda în felul următor: după scoaterea de sub tensiune se localizează şi se stinge incendiul, folosind toate mijloacele şi instalaţiile de stingere din dotare. Folosirea apei în jet nu este permisă decât pentru răcirea cuvei. Pentru stingere, apa trebuie să fie sub formă pulverizată.

9.5.12.  Se va urmări periodic modul de evacuare al apei care s-ar acumula în cuvele transformatoarelor, destinate colectării uleiului, în care scop se vor asigura mijloacele necesare (pompe mobile, furtunuri etc.). Periodic, în exploatare se va proceda la evacuarea apei din colectoarele de ulei cu grătare, de preferinţă cu o electropompă mobilă.

 

 

 

9.6. Instalaţii electrice de distribuţie(circuite primare)

9.6.1.  Pericolul de incendiu, la instalaţiile electrice de distribuţie (circuite primare), îl constituie echipamentele care conţin ulei sau izolaţie combustibilă (întrerupătoare şi transformatoare de măsură), care pot provoca explozii urmate de aprinderea substanţelor combustibile.

9.6.2. Se interzice menţinerea în funcţiune a întrerupătoarelor şi transformatoarelor de curent, ale căror caracteristici tehnice nu mai corespund condiţiilor de funcţionare în regim de scurtcircuit, ca urmare a dezvoltării sistemului energetic. Ele vor fi înlocuite cu echipamente corespunzătoare (a se vedea PE 103).

9.6.3.  La aparatele cu ulei mult, prevăzute cu colectoare de ulei sau praguri de reţinere, se vor lua măsuri în vederea împiedicării scurgerii uleiului în canalele de cabluri şi spaţiile vecine. Uleiul scurs în colectoarele de ulei va fi înlăturat în mod operativ.

 9.6.4.  Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de tensiune vor fi protejate împotriva scurtcircuitelor prin siguranţe sau întrerupătoare automate. Se interzice întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curent, când instalaţiile sunt în funcţiune.

9.6.5. La toate aparatele cu ulei, precum şi la izolatoarele de trecere umplute cu ulei, se va urmări menţinerea nivelului de ulei prescris.

9.6.6. La instalaţiile de distribuţie de tip interior, la cabinele metalice de distribuţie montate în exterior, precum şi la cutiile de cleme din staţiile exterioare, toate orificiile pentru trecerea cablurilor şi conductelor dintr-o încăpere în alta sau spre exterior, în canale de cabluri, vor fi etanşate cu materiale incombustibile, conform prescripţiilor în vigoare.

În exploatare se va urmări şi se va asigura menţinerea etanşeităţii aparatelor electrice de tip etanş sau antiex  (cutii de borne, tablouri, corpuri de iluminat etc.).

9.6.7. Ventilaţia încăperilor în care se găsesc instalaţii de distribuţie trebuie să asigure o temperatură care să nu depăşească valoarea maximă admisibilă (400C) a mediului pentru aparatajul montat în aceste încăperi. În cazul în care această temperatură nu se poate asigura cu instalaţia de ventilaţie existentă, se vor stabili prin instrucţiuni interne măsurile suplimentare ce se impun.

9.6.8. În încăperile staţiilor şi posturilor de transformare este interzisă depozitarea oricăror materiale sau obiecte care nu au legătură directă cu exploatarea instalaţiilor respective. Materialele şi echipamentele de exploatare şi întreţinere din staţiile de transformare vor fi depozitate numai în încăperile şi spaţiile special destinate acestui scop.

9.6.9. Pentru stingerea incendiilor din instalaţiile electrice de distribuţie se vor folosi stingătoare manuale cu CO2, cu praf şi CO2, cu spumă (pentru ulei), precum şi instalaţiile fixe din dotare.

În prealabil se vor scoate de sub tensiune atât partea de instalaţie cuprinsă de incendiu, cât şi cele vecine periclitate. După stingerea incendiului se vor lua măsuri de aerisire a încăperilor în care acesta a avut loc.

Dacă se produc depuneri periculoase de funingine sau substanţe stingătoare pe izolatoarele părţilor de instalaţii rămase în funcţiune, acestea vor fi scoase de sub tensiune şi curăţate.

 

9.7. Baterii de acumulatoare

9.7.1.  Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la bateriile de acumulatoare se aplică prevederile din “Instrucţiunile pentru proiectarea centralelor şi staţiilor electrice. Servicii proprii în curent continuu”- PE 112; “Instrucţiuni pentru proiectarea instalaţiilor de stins incendiul din staţiile electrice” – E – Ip – 70.

9.7.2. Concentraţia maximă admisibilă la acid sulfuric, anhidridă sulfurică şi hidroxizi alcalini în aer este de 1 mg/mc aer. Această limită se consideră respectată, dacă se asigură debitul de aer necesar prin ventilaţia prevăzută în proiect.

9.7.3. Sistemele de ventilaţie ale camerelor de acumulatoare trebuie să se găsească permanent în bună stare de funcţionare.

9.7.4. Ventilatoarele care deservesc încăperile aferente acumulatoarelor vor fi în mod obligatoriu de tip omologat pentru mediul cu pericol de explozie.

9.7.5. Dacă există ventilaţie mecanică trebuie ca sistemul de blocaj, care întrerupe încărcarea ocazională, când nu funcţionează instalaţia de ventilaţie mecanică, să fie permanent în stare de funcţionare.

Dispozitivul de semnalizare a întreruperii nedorite a alimentării cu energie electrică a instalaţiei de ventilaţie mecanică trebuie să se afle permanent în stare de funcţionare.

Defectele pe partea mecanică a instalaţiilor de ventilaţie (la curelele de antrenare, la burdufurile dintre ventilator şi canalele de ventilaţie, la  lagăre, la rotorul ventilatorului etc.), vor fi înlăturate operativ.

9.7.6. Instalaţiile de filtrare a aerului de ventilaţie vor fi menţinute în stare permanentă de funcţionare.

9.7.7. Pe uşile camerelor de acumulatoare se prevede un indicator de securitate, conform STAS 297/2: NU INTRAŢI CU FOC !”; în interiorul camerelor de acumulatoare se prevăd inscripţiile: FUMATUL ŞI FOCUL STRICT INTERZISE, PERICOL DE EXPLOZIE !”.

9.7.8. Cu  ocazia  încărcărilor  ocazionale  se  va  evita  depăşirea  tensiunii  de  2,7 V/element, la care începe degajarea intensă de gaze.

9.7.9. Corpurile de încălzit din camerele de acumulatoare nu vor fi incandescente, nu vor produce scântei şi nu vor avea temperaturi proprii mai mari de 2000C. Distanţa minimă dintre corpurile de încălzit şi vasele acumulatoarelor va fi de 1 m.

Se vor utiliza numai receptoare electrice de construcţie antiexplozivă, întreţinute în mod corespunzător.

9.7.10. Se vor scoate din funcţiune instalaţiile de încălzire la atingerea temperaturii de 250 C a mediului din încăpere.

9.7.11. Lucrul cu flacără (cu aparate de sudură) în sălile de acumulatoare este permis numai în următoarele condiţii :

  1. lucrul poate începe după cel puţin două ore de la terminarea încărcării, timp în care ventilaţia a funcţionat fără întrerupere sau în lipsa acesteia s-a asigurat o ventilaţie naturală prin deschiderea uşilor şi ferestrelor;
  2. instalaţia de ventilaţie rămâne în funcţiune în tot timpul lucrului. Dacă nu există instalaţie de ventilaţie, se vor deschide ferestrele;
  3. operaţiile se execută de către persoane calificate;
  4. se scoate din funcţiune redresorul sau grupul convertizor tampon.

 

9.8. Instalaţii de măsură, protecţie, automatizări, comandă, control şi telemecanică

9.8.1. Pentru înlăturarea pericolului de incendiu, la lucrările de reparaţii şi modificări în instalaţiile existente, este interzisă utilizarea clemelor de şir, şi tilelor combustibile.

9.8.2.  Se va acorda o deosebită atenţie supravegherii şi întreţinerii instalaţiilor pentru detectarea şi înlăturarea scurtcircuitelor pe cablurile de comandă şi control, ale contactelor slabe din clemele de şir. Este interzisă folosirea flăcării deschise şi introducerea unor surse de căldură, în afara celor prevăzute în proiect, în zona cablurilor neprotejate la temperatură.

9.8.3.  Se interzice aşezarea cablurilor şi a aparatelor electrice pe suprafeţele ce radiază căldură, precum şi în imediata apropiere a gurilor de vizitare şi de observaţie.

Fac excepţie traductoarele de măsurat, montate pe zidăria agregatelor de cazan.

Conductoarele izolate şi cablurile de control se vor dispune la cel puţin 1 m distanţă faţă de conductele conţinând fluide şi faţă de pereţii fierbinţi, sau se vor proteja cu plăci de azbest.

9.8.4.  Curăţirea de praf a aparatelor şi a bancurilor se va face în funcţie de gradul de prăfuire, cu o periodicitate ce se va stabili prin instrucţiunile tehnice interne.

9.8.5. Intervenţia pentru stingerea incendiului la cabluri, şiruri de cleme, relee, aparate, se va realiza acţionând operativ cu mijloacele şi instalaţiile din dotare.

 

9.9. Gospodării  de cabluri  în  centrale  şi  staţii  electrice

9.9.1. Pentru evitarea pericolului de incendiu la gospodăriile de cabluri, atenţia personalului de exploatare se va îndrepta asupra principalelor cauze ale incendiilor: defectele interioare ale cablurilor, supraîncălzirea acestora, căderile peste cabluri ale materialelor incandescente, apropierea de surse exterioare de căldură etc..

Din punctul de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, toate cablurile normale se consideră materiale combustibile.

Lucrările de întreţinere şi modificări în gospodăria de cabluri (pozare în tuneluri, poduri sau canale), a cablurilor cu înveliş din materiale combustibile (bitum, iuta etc.) se vor efectua în condiţiile  şi  cu  respectarea  normativului  PE  107 şi a regulamentului PE 128.

9.9.2.  În toate cazurile de montare în interior, cablurile armate protejate cu iută şi cu bitum sau numai cu bitum se vor monta numai după îndepărtarea iutei şi a bitumului exterior armăturii. Se recomandă aplicarea vopselei speciale de protecţie contra focului.

9.9.3. În interiorul încăperilor, tunelurilor, puţurilor de cabluri, este obligatorie păstrarea curăţeniei exemplare.

9.9.4. Pentru fiecare linie de cabluri, la darea în exploatare, se va preciza sarcina maximă de durată, determinată, în funcţie de porţiunea de traseu cu condiţiile termice cele mai nefavorabile (lungimea porţiunii considerate fiind de cel puţin 10 m), în funcţie de regimul de durată a sarcinii. De asemenea, se vor indica şi datele care caracterizează stabilitatea la scurtcircuit, durata admisă, în funcţie de valoarea stabilizată a curentului de scurtcircuit.

9.9.5. Temperatura din canale, tuneluri, puţuri şi poduri de cabluri trebuie verificată la orele de sarcină din timpul verii. În aceste condiţii, valorile măsurate nu trebuie să depăşească temperatura aerului exterior cu mai mult de 100 C.

Instalaţiile de ventilaţie vor fi menţinute în permanenţă în stare de funcţionare.

9.9.6.  Este interzis accesul în încăperile de cabluri cu foc deschis sau cu arc electric, în aproprierea cablurilor sau în spaţii cu cabluri; se vor lua măsuri pentru protejarea acestora contra efectului flăcărilor, arcului sau al particulelor incandescente şi al transmisiei de căldură, având la îndemână mijloace pentru stingerea incendiilor, precum şi cutii metalice pentru colectarea şi evacuarea resturilor de materiale combustibile rezultate din lucru.

9.9.7. Toate trecerile de cabluri prin planşee şi pereţi se vor executa etanş şi se vor reface ori de câte ori se constată deteriorarea lor sau la pozări de noi cabluri. Etanşarea se realizează cu dopuri din vată de sticlă sau minerală, consolidate lateral prin rame metalice şi sclivisite cu tencuială de ipsos.

Pentru trecerile verticale se admite sclivisirea cu tencuială de ipsos pe o singură parte (cea superioară), când situaţia din teren nu permite sclivisirea, şi pe partea inferioară.

9.9.8. Dopurile ignifuge pentru limitarea propagării incendiilor pe fluxurile de cabluri vor fi menţinute în bună stare. După introducerea de noi cabluri sau în caz de deteriorare, acestea vor fi refăcute în cel mai scurt timp.

9.9.9.  După orice scurtcircuit în reţeaua de cabluri se va face imediat un control al traseului de cabluri, pentru a depista un eventual început de incendiu.

Se va asigura înlăturarea operativă a defecţiunilor ce apar în timpul exploatării (la manşoane, capete terminale etc.).

9.9.10.  După stingerea unui incendiu într-o încăpere cu cabluri cu izolaţie din P.V.C., se va îndepărta cât mai repede posibil de pe toate echipamentele şi aparatele condensatul de acid clorhidric eventual format. Pentru curăţare se recomandă spălarea cu apă sau cu substanţe neutralizante (izolaţiile electrice trebuie uscate după spălare).

9.9.11 Cablurile de energie, comandă, control şi teletransmisii vor fi supuse încercărilor periodice, conform normativului PE 116.

9.9.12. Uşile compartimentelor de cabluri vor fi menţinute în poziţia prevăzută în proiect, iar sistemul de închidere-deschidere va fi ţinut în bună stare de funcţionare.

 

9.10.  Sisteme şi instalaţii de încălzire

9.10.1.  La proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu abur, apă caldă, aer cald) şi locală (cu sobe, radiatoare etc.), precum şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (normative, standarde, instrucţiuni de folosire etc.).

9.10.2.  În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de încălzire cu foc deschis, cu suprafeţe radiante sau incandescente, a căror temperatură este mai mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere.

9.10.3. Nu se admite utilizarea unor instalaţii, aparate, maşini, sobe nestandardizate, neomologate sau improvizate.

9.10.4.  Se interzice folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane, calorifere, sobe, radiatoare, aparate şi maşini de gătit etc.) cu defecţiuni.

9.10.5. Toate cazanele, maşinile şi aparate cu foc deschis, folosite pentru încălzire sau gătit vor fi supravegheate pe timpul funcţionării lor, iar la terminarea programului de lucru se vor opri.

9.10.6.  Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate şi elementele de construcţie din materiale combustibile învecinate se vor asigura distanţele minime indicate în normele specifice în vigoare, în funcţie de natura agentului încălzitor. În cazuri speciale, între conductele neizolate şi elementele de construcţie combustibile care nu satisfac distanţele cerute se vor introduce materiale izolante incombustibile (vată minerală etc.).

9.10.7. La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau prin planşee executate din materiale combustibile, acestea vor fi introduse în tuburi de protecţie şi vor fi izolate cu materiale izolante incombustibile. Izolarea termică va fi astfel executată, încât în orice regim de funcţionare a instalaţiilor să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile.

 

9.11. Instalaţii de încălzire centrală

9.11.1. La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile cu pericol de explozie sau incendiu, agentul termic (abur, apă caldă sau apă supraîncălzită, aer cald) se va alege in funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din încăperile respective. Temperatura conductelor şi corpurilor de încălzire se va situa sub limitele care ar putea provoca aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact.

9.11.2. În secţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile, conductele şi radiatoarele vor fi netede, înlăturându-se periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor.

9.11.3.  La izolarea conductelor cu abur sau de apă supraîncălzită se vor utiliza materiale incombustibile.

9.11.4.  Este interzisă depunerea pe radiatoare şi pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile, a îmbrăcămintei şi a altor materiale combustibile.

9.11.5.  Este interzisă trecerea conductelor de termoficare pentru încălzire prin canale sau prin spaţii închise în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile.

9.11.6.  Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite în culorile standardizate.

9.11.7.  La instalaţiile de încălzire cu aer cald, conductele, aerotermele şi bateriile de încălzire vor fi curăţate periodic de depunerile de praf combustibil.

9.11.8.  Nu se va permite existenţa în apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil, precum şi executarea de lucrări cu foc deschis.

9.11.9.  Nu se vor depozita lichide şi materiale combustibile şi recipiente cu gaze sub presiune in jurul bateriilor de încălzire sau al aerotermelor la distanţe mai mici de 1m.

 

9.12. Mijloace de încălzire locală

9.12.1.  Construcţia, amplasarea şi exploatarea mijloacelor de încălzire locală (sobe de orice tip, cazane de spălătorie, maşini şi aparate de gătit etc.) se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare (STAS 9072) şi a instrucţiunilor de folosire emise de unitatea producătoare.

9.12.2.  La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură şi a maşinilor şi aparatelor de gătit se vor respecta următoarele reguli:

  • materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi cenuşarelor să fie la o distanţă de acestea de minimum 1,25 m, iar cele greu combustibile la 1 m;
  • în încăperile în care sunt amplasate sobele nu se admite depozitarea materialului combustibil care să depăşească consumul pentru 24 de ore;
  • depozitarea (amplasarea) materialelor  combustibile  se  face la o distanţă mai mare de 1 m  faţă de sobele fără acumulare de căldură şi de 0,5 m la sobele cu acumulare de căldură;
  • maşinile şi aparatele de gătit cu combustibili solizi sau gaze, precum şi rezervoarele de consum ale sobelor care utilizează combustibili lichizi (a căror protecţie termică a fost asigurată de producător pe baza încercărilor efectuate şi acceptată la omologarea produsului) pot fi amplasate la distanţe mai mici decât cele prevăzute la punctul c), dacă acest lucru este menţionat în instrucţiuni de folosire;
  • este interzisă depozitarea materialului combustibil deasupra sobei;
  • în faţa uşiţei de alimentare, pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm;
  • înainte de utilizarea sobelor şi coşurilor de fum, acestea trebuie verificate amănunţit, reparate, curăţate şi date în exploatare în perfectă stare de funcţionare;
  • nu se utilizează sobe fără uşiţe la focare şi cenuşare, defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile ale clădirilor;
  • în timpul funcţionării sobelor uşiţele focarului şi cenuşarului trebuie menţinute închise şi zăvorâte;
  • se interzice aprinderea focului în sobe prin stropire cu benzină, petrol sau alte lichide combustibile;
  • se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;
  • nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decât vatra focarului sobei sau cărbuni cu o putere calorifică mai mare decât cea stabilită (cocs de furnal);
  • se vor numi persoane care să răspundă de aprinderea şi stingerea focului;
  • cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat în acest scop, fără pericol de incendiu, şi numai după ce se vor stinge resturile de jar;
  • se interzice supraîncălzirea sobelor;
  • se interzice montarea dispozitivelor şi a clapetelor de reglare a tirajulu;
  • se interzice arderea nesupravegheată a focului în sobe.

 

NOTĂ:  Prin sobe cu acumulare de căldură se înţeleg sobele care nu au un volum activ (masivul încălzit) mai mare de 0,2 m3, pereţi exteriori cu  o grosime de cel puţin 6 cm în zona focarului şi de 4 cm în celelalte porţiuni.

Prin sobe fără acumulare de căldură se înţeleg sobele metalice,  precum şi sobele de zidărie (cărămidă sau alte materiale), care au volum activ sub 0,2 m3 sau pereţi cu grosimi mai mici decât cele prevăzute pentru sobele cu acumulare de căldură.

9.12.3. Utilizarea sobelor fără acumulare de căldură se va face respectând următoarele norme:

  1. distanţa dintre sobe sau burlane şi materialele combustibile învecinate să fie de cel puţin 1 m, iar faţă de cele greu combustibile de 0,70 m;
  2. la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 25 cm pardoseala de sub acestea se protejează astfel: printr-un strat izolator de cărămidă plină, având grosimea de 6 cm, cu mortar de argilă, prin două straturi de pâslă îmbibată cu soluţie de argilă, printr-un strat de azbest ori prin alt material incombustibil cu aceeaşi capacitate termoizolatoare. Peste aceste izolaţii se pune tablă metalică; postamentul termic izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faţa focarului cu 50 cm;
  3. când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm, pardoseli combustibile se protejează printr-un postament format din: două rânduri de vată minerală şi unul de tablă metalică; patru rânduri de cărămidă (pe lat) cu mortar de argilă, dintre care ultimele două rânduri pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip, având aceeaşi grosime. Postamentul poate fi alcătuit şi din alte materiale incombustibile termoizolatoare cu aceeaşi grosime şi aceeaşi echivalenţă termică. La maşinile şi aparatele de gătit de uz casnic, izolarea pardoselii se va face conform normelor stabilite de fabricant;
  4. în cazul sobelor din încăperile cu pereţi din materiale combustibile, porţiunea de perete de lângă sobă se execută din materiale incombustibile, care să depăşească marginile sobei în toate direcţiile cu minimum 0,5 m. În situaţia în care acest lucru nu este posibil, amplasarea sobei, a maşinilor şi a aparatelor de gătit şi protejarea pereţilor combustibili se vor face conform prevederilor standardelor în vigoare şi instrucţiunilor de folosire emise de fabricant.

9.12.4. Construcţia, amplasarea, protecţia termică şi exploatarea coşurilor şi a canalelor de fum pentru focarele care servesc la încălziri  curente se vor efectua în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare (STAS 6793).

9.12.5. Coşurile de fum vor fi curăţate periodic, în funcţie de calitatea şi de cantitatea combustibilului folosit, iar uşile pentru curăţare vor fi bine etanşate.

9.12.6.   Zidăria şi tencuiala coşurilor vor fi verificate periodic şi bine întreţinute, astfel încât să se evite orice crăpătură care ar permite ieşirea în încăperi sau în poduri a gazelor calde, a fumului sau a scânteilor.

9.12.7.  Este interzisă racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu altfel de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.).

9.12.8.  Este interzisă montarea de clapete sau capace de obturare în canale sau racorduri, limitarea, respectiv reglarea tirajului, urmând să fie făcută exclusiv prin uşile (prizele) de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale focarelor.

9.12.9.  Pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor se vor respecta prevederile “Normativului pentru distribuirea şi utilizarea gazelor naturale” (I 6/1999), la care se vor adăuga şi următoarele reguli:

  1. verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte, robinete, arzătoare etc.), înlăturându-se orice posibilitate de scurgere a gazelor;
  2. în cazul în care se constată miros de gaze înainte de a se aprinde focul, se va aerisi încăperea respectivă şi se vor depista şi înlătura defectele care au provocat scăpările de gaze;
  3. aprinderea şi stingerea focurilor se vor executa numai de către personal instruit în acest scop. Pentru aceasta, la fiecare sobă sau aparat de gătit se va pune câte o etichetă pe care se va menţiona, pe lângă ora de aprindere şi stingere, următorul text: “Pentru aprinderea şi stingerea focului răspunde……………”;
  4. înainte de aprinderea arzătorului de gaze, robinetul trebuie să fie închis; când arzătorul este în funcţiune, uşa cenuşarului va fi deschisă;
  5. aprinderea focului se face prin apropierea unei torţe aprinse (aprinzător) de arzătorul de gaze, după care se deschide încet robinetul până când gazele se aprind (principiul “gaz pe flacără”);
  6. este strict interzisă aprinderea “flacără pe gaz”;
  7. este interzisă aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri combustibile;
  8. atât la aprinderea cât şi la stingerea focului, gazele vor fi închise şi deschise mai întâi de la robinetul principal, apoi de la cel al arzătorului;
  9. persoana stabilită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumânări aprinse, apropiate de uşa întredeschisă a cenuşarului, îngrijindu-se însă ca robinetul de gaz să fie închis. Dacă flacăra lumânării nu se îndreaptă spre interiorul sobei, tirajul este defectuos, urmând a nu se mai face focul până după verificarea şi remedierea defecţiunilor;
  10. se interzice folosirea gazelor în sobele nereparate şi a căror etanşeitate nu este asigurată;
  11. depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu spumă de apă şi săpun şi în nici un caz cu flacără.

9.12.10.  Efectuarea lucrărilor de montaj, reparaţii, revizii sau a modificărilor la instalaţiile de gaze, de către persoane neautorizate şi fără avizul prealabil al societăţii distribuitoare este interzisă.

9.12.11   În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice:

  1. folosirea de butelii defecte, improvizate sau neomologate;
  2. amplasarea buteliilor în apropierea surselor care radiază căldură;
  3. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie, prin agitarea sau încălzirea acesteia;
  4. racordarea buteliei, fără reductor de presiune;
  5. utilizarea furtunului de racordare nefixat corespunzător, uzat sau în stare defectă;
  6. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice.

 

9.13. Centrale termice de încălzire

9.13.1.  Exploatarea centralelor termice, precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor.

9.13.2.  Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se vor face numai pe baza autorizaţiei de exploatare, eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat, cu respectarea instrucţiunilor în vigoare.

9.13.3.  Este interzisă depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu exploatarea acesteia.

9.13.4. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte, indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire, supapele de siguranţă etc. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui schimb.

9.13.5.  În cazul centralelor termice care folosesc drept combustibil cărbunele măcinat, instalaţia de pulverizare a prafului de cărbune trebuie controlată zilnic şi curăţată de depunerile de praf de pe suprafeţele calde ale instalaţiilor aferente cazanelor.

9.13.6.  Evacuarea zgurii şi a cenuşii cu cărucioare, vagonete se va face numai în locuri special destinate, care nu prezintă pericol de incendiu. În prealabil, cenuşa şi zgura vor fi stropite cu apă, în scopul stingerii particulelor incandescente.

9.13.7.  În cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri imediat alimentarea cu combustibil şi se va efectua aerisirea cazanului, pornindu-se din nou instalaţia, folosind injectoarele de pornire cu combustibil lichid.

9.13.8  La centralele termice în care se folosesc drept combustibil deşeurile de lemn, puzderie de in şi cânepă, se vor respecta următoarele reguli:

  1. transportul şi manipularea combustibilului se fac în aşa fel, încât acesta să nu fie împrăştiat în incinta unităţii;
  2. în jurul centralei termice terenul va fi neted, curăţat permanent de deşeuri, puzderie şi alte materiale combustibile, pe o rază de 30 m;
  3. silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu prevederile normelor de prevenire a incendiilor, iar uşa de comunicaţie dintre acestea şi sala cazanelor va fi metalică, cu rezistenţă la foc de 45 minute;
  4. cantităţile de combustibil care se depozitează în siloz nu vor depăşi 20 m3;
  5. se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor;
  6. ventilaţia (mecanică sau naturală) trebuie folosită în aşa fel, încât să nu provoace amestecuri de praf şi aer;
  7. coşurile de evacuare a fumului vor fi prevăzute cu sisteme de reţinere a scânteilor (parascântei);
  8. exploatarea, controlul şi repararea instalaţiilor din aceste centrale se vor face în conformitate cu instrucţiunile ISCIR.

9.13.9.  La cazanele alimentate cu combustibil lichid se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare, rezervoare, conducte pentru transport, pompe, îndeosebi racordurile la arzătoare.

9.13.10.  Izolaţia conductelor pentru combustibil şi izolaţia cazanului, în special în jurul arzătoarelor, trebuie să fie în perfectă stare şi ferită de a fi îmbibată cu combustibil.

9.13.11. Cazanele alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute în faţa focarelor, sub injectoare, cu tăvi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. Scurgerile accidentale de combustibil de pe toate utilajele, scările şi platformele cazanului se colectează şi se înlătură.

9.13.12. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin, conducte de aerisire şi indicatoare de nivel, întreţinute în bune condiţii. La aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel de sticlă.

9.13.13.  Pentru fluidizarea combustibilului din rezervoare prin încălzire, se va folosi numai aburul de joasă presiune sau apa caldă. Este interzisă utilizarea focului deschis pentru această operaţie.

9.13.14.  Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul, se vor îndepărta eventualele scurgeri de combustibil şi se vor înlătura cauzele acestora.

Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute, folosindu-se instalaţia prevăzută pentru aceasta, respectiv pentru evacuarea gazelor de ardere.

9.13.15.  Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric, fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică.

Nu sunt admise improvizaţii ca: băţ de chibrit, ziar aprins etc.. Pentru stingerea faclei se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă în apropierea cazanului.

9.13.16.  Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător.

9.13.17.  Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze, în limitele prevăzute de normativul  I-6/1999.

9.13.18.  Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze combustibile se va face conform normativelor şi reglementărilor în vigoare, folosindu-se emulsie de apă şi săpun sau alte procedee cu aparatura de detectare. Se interzice efectuarea acestui control cu flacăra.

9.13.19.  Aprinderea arzătorului cu gaze, în focarele cazanelor centralelor termice, se va efectua prin respectarea strictă a principiului “gaz pe flacără”.

9.13.20.  Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de peste 5000 mm coloană de apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie care să întrerupă rapid debitul de gaze, atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabilă în cazul în care flacăra de control se stinge.

9.13.21. Circuitul de alimentare al fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate in serie, dintre care unul cu acţionare manuală. Poziţia ventilelor “închis” sau “deschis” trebuie marcată vizibil.

9.13.22. La apariţia unei neetanşeităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va închide robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea intensă a sălii.

9.13.23. Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau, eventual, încredinţarea urmăririi funcţionării cazanelor unor  persoane fără calitatea corespunzătoare.

9.13.24. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de normativele în vigoare, verificarea periodică a acestora făcându-se conform normelor ISCIR.

9.13.25. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată:

  1. creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără a putea fi readusă la nivel normal;
  2. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă;
  3. spargerea unor ţevi în interiorul cazanului;
  4. aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc..

9.13.26. Oprirea funcţionarii cazanelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor, şi anume:

  • se închid robinetele de alimentare cu combustibil;
  • se închid robinetele de alimentare cu aer;
  • se închide circuitul de alimentare cu apă.

9.13.27. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero.

 

9.14. Instalaţii de ventilaţie şi de transport pneumatic

9.14.1  Încăperile în atmosfera cărora se degajă substanţele volatile şi explozive trebuie să fie prevăzute cu ventilaţie naturală sau cu un sistem de ventilaţie mecanică, care să permită evacuarea gazelor, a vaporilor, a prafului, a pulberilor şi a deşeurilor combustibile, astfel încât în exploatarea normală să se evite posibilitatea de acumulare a acestora, precum şi pericolul de incendiere sau de explozie a acestora.

9.14.2.  Prizele de ventilaţie cu aer vor fi prevăzute cu plase de sârmă sau grătare care să împiedice pătrunderea diferitelor corpuri străine în canalele de ventilaţie.

9.14.3.  Amplasarea în încăperi a gurilor de absorbţie trebuie să se facă în funcţie de greutatea specifică a gazelor sau vaporilor de evacuat. La ventilaţiile locale, aceste guri vor fi amplasate cât mai aproape de locul de formare a vaporilor, a gazelor sau a deşeurilor combustibile.

9.14.4. Pereţii interiori ai canalelor de ventilaţie trebuie să fie netezi, iar coturile să aibă o rază de racordare suficientă, pentru a se evita depunerea prafului.

9.14.5. Montajul instalaţiilor de ventilare şi exhaustare se va face  conform prevederilor normativului   I –5/1999.

9.14.6. Ventilatoarele aferente instalaţiilor de ventilare pentru încăperile cu vapori sau gaze combustibile vor fi de construcţie corespunzătoare mediilor respective.

9.14.7. Se interzice evacuarea prin instalaţia de ventilaţie a substanţelor care pot provoca în amestec o aprindere sau explozie.

9.14.8.  La instalaţiile de ventilaţie şi transport pneumatic, care prezintă pericol de incendiu sau explozie, se vor mai respecta următoarele:

  1. diametrul tubulaturii de aspiraţie va fi astfel dimensionat, încât să se poată asigura curăţirea ei fără dificultate;
  2. conductele de ventilaţie vor fi bine executate, pentru a nu permite scăpări de particule şi de vapori inflamabili;
  3. în cazul în care canalele de aspiraţie sunt dispuse sub podea, grătarele aflate deasupra acestora se vor executa din materiale ce nu produc scântei la lovire.

9.14.9. În secţiile deosebit de periculoase, instalaţiile de ventilaţie vor fi prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de blocare în caz de incendiu şi de semnalizare a încetării funcţionării acestora.

9.14.10. La exploatarea instalaţiilor de ventilaţie se vor lua măsuri pentru:

  1. înlăturarea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive, prin menţinerea unei exhaustări continue şi a vitezei constante de circulaţie a aerului în conducte;
  2. suprimarea şi izolarea diferitelor surse de căldură sau scântei la instalaţiile amplasate în medii în care există praf, vapori ori gaze combustibile sau inflamabile;
  3. întreţinerea, verificarea şi curăţirea periodică a canalelor, tubulaturii, ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor etc. de depuneri, praf, scame şi alte materiale combustibile;
  4. limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilaţie, prin alegerea unor trasee judicioase, prin întreţinerea în bune condiţii a clapetelor de obturare manuală sau automată;
  5. asigurarea unei izolaţii termice corespunzătoare a canalelor prin care circulă gazele calde, faţă de materialele sau elementele combustibile ale clădirilor.

9.14.11.  Se interzice montarea în interiorul canalelor de ventilaţie a conductelor de lichide sau de gaze combustibile. De asemenea, se interzice montarea în interiorul canalelor prin care se transportă praf, vapori sau gaze combustibile a conductelor de încălzire, precum şi a conductoarelor electrice.

9.14.12. Pentru reţinerea prafului şi a deşeurilor combustibile, instalaţiile de ventilaţie cu absorbţie vor fi prevăzute cu filtre, camere de desprăfuire şi cicloane executate din materiale incombustibile, evitându-se împrăştierea acestor deşeuri în atmosferă sau pe teritoriul unităţilor. Sacii de filtrare vor fi greu combustibili sau ignifugaţi.

9.14.13.  Ventilatoarele si motoarele electrice ale instalaţiilor de ventilaţie vor fi astfel montate şi exploatate, încât să se evite producerea scânteilor sau a unor scurtcircuite.

9.14.14. Gurile de evacuare a aerului viciat al instalaţiilor de ventilaţie vor fi amplasate faţă de prizele de aer curat la minimum 8 m distanţă pe orizontală sau la minimum 5 m diferenţă de nivel (verticală).

9.14.15. Instalaţiile de exhaustare şi de transport pneumatic al deşeurilor de materiale combustibile (lemn, cărbune etc.) vor fi perfect etanşe, iar clapetele de separaţie şi obturatoarele de pe canalele şi conductele de transport vor fi menţinute în bună stare de funcţionare.

9.14.16. Nu se vor utiliza instalaţii comune pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili cu cele pentru evacuarea prafului de la utilajele de şlefuit, polizat etc., care produc scântei.

9.14.17. La instalaţiile de ventilaţie şi de transport prin care se vehiculează substanţe combustibile sau inflamabile nu se vor executa lucrări cu foc deschis (sudură, lipire etc.) decât după curăţirea şi spălarea acestora de depunerile respective.

9.14.18. Nu se permite funcţionarea instalaţiilor de transport pneumatic fără asigurarea legăturii la pământ a carcaselor metalice a ventilatoarelor, conductelor (tubulaturii) şi a cicloanelor pentru scurgerea electricităţii statice.

9.14.19.  Instalaţiile de ventilaţie şi de transport pneumatic se vor revizui şi curăţa periodic conform unui grafic întocmit, asigurându-se totodată ungerea rolelor şi a lagărelor ventilatoarelor pentru evitarea supraîncălzirii acestora.

9.14.20. Conductele de exhaustare ce traversează pereţii despărţitori vor fi prevăzute (în locul respectiv) într-o parte şi alta a zidului cu clapete de separaţie omologate, acţionate automat sau manual în caz de incendiu. Poziţiile “ÎNCHIS – DESCHIS” ale clapetelor vor fi marcate astfel, încât să fie vizibile şi să se poată controla uşor.

9.14.21. În caz de izbucnire a unui incendiu la utilajul de la care se face exhaustarea, se opresc ventilatorul şi maşinile racordate la acest sistem de ventilaţie.

9.14.22. Pornirea instalaţiilor de ventilaţie în încăperile cu pericol de explozie se va efectua întotdeauna înainte cu 10 minute de punerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice şi se vor opri după 15 minute de la terminarea lucrului.

9.14.23. Înainte de pornire, se va controla, în prealabil, starea ventilatorului, iar eventualele defecţiuni (lagăre defecte, frecare între rotor şi carcasă etc.) – se remediază.

9.14.24. Ventilatoarele se montează pe fundaţii (suporturi) elastice, iar legăturile la tubulatură se fac flexibile.

9.14.25. La terminarea lucrului şi la oprirea ventilatorului, clapetele de separare cu acţionare manuală din interiorul conductelor vor fi puse în poziţia “ÎNCHIS”, avându-se în vedere  ca la reînceperea lucrului să fie redeschise.

 

9.15. Instalaţii de anunţare şi alarmare în caz de incendiu

9.15.1.  Pentru anunţarea incendiilor pe teritoriul unităţilor se vor instala mijloace de semnalizare (acustică, optică), care să asigure mobilizarea întregului personal ce poate participa la stingerea incendiului şi a serviciului de pompieri civili.

Se va asigura posibilitatea de anunţare în cel mai scurt timp şi a celei mai apropiate subunităţi militare de pompieri (telefon, radiotelefon etc.).

9.15.2.  Personalul încadrat în muncă va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi semnalizare în caz de incendiu, precum şi codul stabilit.

9.15.3. Unităţile economice importante şi vulnerabile la incendiu vor avea asigurată legătura directă cu subunitatea militară de pompieri cea mai apropiată, sistemul de legătură stabilindu-se de comun acord (telefon, radiotelefon, legătură de la instalaţia de semnalizare a incendiului etc.).

9.15.4. La clădirile serviciului de pompieri civili, la centralele şi posturile telefonice, se vor afişa la loc vizibil numărul de telefon al subunităţii de pompieri militari, precum şi numărul telefoanelor personalului de conducere din unitatea respectivă.

9.15.5.  Pentru orice început de incendiu, concomitent cu darea alarmei de la cel mai apropiat post, se vor anunţa în primă urgenţă serviciul de pompieri civili din unitate, conducerea unităţii şi subunitatea militară de pompieri care are în raza de intervenţie obiectivul respectiv.

9.15.6.  Se interzice ca posturile telefonice de la care se anunţă pompierii în caz de incendiu să fie închise sau încuiate, astfel încât să nu se poată realiza legătura.

9.15.7.  Unităţile vor stabili împreună cu subunităţile militare de pompieri modul de intervenţie a acestora în cazurile de izbucnire a incendiilor în diverse situaţii şi le vor pune la dispoziţie elementele de cunoaştere a instalaţiilor, pentru a le permite intervenţia operativă şi eficientă în caz de incendiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL  X

REGULI ŞI MĂSURI  LA EXPLOATAREA  ŞI  ÎNTREŢINEREA  INSTALAŢIILOR  ŞI  MIJLOACELOR  DE  PREVENIRE  ŞI  STINGERE  A  INCENDIILOR

 

10.1.  Instalaţii de semnalizare a incendiilor

10.1.1. Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguranţă la foc elaborate se asigură, după caz, la următoarele construcţii, compartimente de incendiu şi încăperi:

  1. toate categoriile de construcţii prevăzute, conform reglementărilor, cu instalaţii automate de stingere cu apă, tip drencer sau pulverizare cu gaze inerte, spumă, abur, pulberi;
  2. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A, B, încadrate conform legislaţiei în vigoare, neechipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor sau cele echipate la care este necesară asigurarea semnalizării incendiului, înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere;
  3. clădiri înalte şi foarte înalte, cu excepţia locuinţelor;
  4. clădiri cu săli aglomerate;
  5. construcţiile pentru producţie şi depozitare încadrate în categoriile A, B (BE3) sau C  (BE2 ) de pericol de incendiu, cu aria desfăşurată de cel puţin 600 m2, precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime).
  6. construcţiile destinate activităţilor turistice (hoteluri, moteluri, cabane, restaurante, baruri, video – discoteci etc.), cu mai mult de patru nivele sau care adăpostesc peste  150 persoane;
  7. construcţiile pentru spitale, cămine de copii, cămine de bătrâni, sau persoane care nu se pot evacua singure cu capacitate de peste 150 locuri.

10.1.2.  În funcţie de categoriile de pericol de incendiu, riscurile de incendiu, combustibilitatea şi valoarea construcţie, investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri, cele prezentate mai sus fiind minimale.

10.1.3. Instalaţiile de semnalizare incendiu se prevăd doar cu butoane de semnalizare manuale, numai acolo unde observarea izbucnirii incendiilor se asigură un timp util. În rest  instalaţiile de semnalizare incendiu se prevăd cu detectoare automate.

10.1.4. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în stare de funcţionare. Execuţia, exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea acestora se vor face de către personal autorizat, respectându-se prevederile de execuţie, instrucţiunile furnizorului şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

10.1.5. La fiecare centrală de avertizare a incendiilor se vor afişa schema circuitelor şi avertizoarelor (detectoarelor), precum şi instrucţiunile de folosire.

10.1.6.  Centralele de avertizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate. Se va asigura posibilitatea de anunţare a incendiilor de la centrală, la pompieri.

10.1.7.  Pentru fiecare tip de instalaţie este obligatoriu să se asigure avertizoare şi detectoare de rezervă.

10.1.8. Este interzisă blocarea accesului la avertizoare şi a zonei de acţiune a detectoarelor cu diferite materiale.

10.1.9. În cazul unor defecţiuni (semnalizări accidentale, scurtcircuite, lipsa de alimentare cu energie etc.), se vor lua măsuri imediate pentru înlăturarea urgentă a acestora şi a cauzelor care le-au generat. Pe timpul cât, din cauza unor defecţiuni, instalaţia este scoasă parţial din funcţiune, se vor lua măsuri suplimentare de securitate.

10.1.10  Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi date in primire unor cadre tehnice de specialitate autorizate pentru executarea verificărilor, întreţinerilor, reviziilor şi reparaţiilor conform normelor specifice.

Constatările făcute cu prilejul acestor operaţii, măsurile luate, semnalizările şi cauzele acestora vor fi menţionate în caietul (registrul) instalaţiilor de semnalizare a incendiilor.

 

10.2. Instalaţiile şi mijloacele de stingere a incendiilor

10.2.1.  Toate instalaţiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu apă, spumă, bioxid de carbon etc., vor fi întreţinute in bună stare de funcţionare, conform anexei 2 din partea a II-a, asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu accesorii de intervenţie, în caz de incendiu.

10.2.2. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate, care vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit, consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate.

10.2.3. Este interzis a se face modificări în construcţia instalaţiilor de către persoane necalificate şi fără acordul proiectantului.

10.2.4. Utilajele şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu accesoriile necesare.

10.2.5. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, utilajelor, mijloacelor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.

10.2.6. La sursele naturale de apă (râuri, lacuri, iazuri etc.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de luptă contra incendiilor.

10.2.7.  În timpul iernii, la punctele de alimentare cu apă din râuri, lacuri, iazuri, bazine descoperite, se vor amenaja copci. Ele vor fi verificate periodic şi menţinute în stare corespunzătoare.

10.2.8. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, care se păstrează în rezervoare şi castele de apă, nu va fi utilizată în alte scopuri. Rezervoarele şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel.

10.2.9. Se va asigura în permanenţă accesul la sursele de alimentare cu apă (rezervoare, bazine, hidranţi interiori şi exteriori, copci etc.), precum şi la celelalte instalaţii şi mijloace pentru stingerea  incendiilor. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare, conform STAS 297.

10.2.10.  Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor, care se păstrează în rezervoare şi castele de apă, nu va fi utilizată în alte scopuri. Aceste rezervoare şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel, precum şi cu posibilităţi de racordare a maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor; ele trebuie menţinute în stare bună de funcţionare, în vederea controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru incendii.

Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia “REZERVOR DE APĂ PENTRU INCENDIU”.

10.2.11. Sursele şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor trebuie astfel întreţinute şi exploatate, încât să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face  cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp, fără să se scoată din funcţiune întreaga instalaţie.

Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă pentru incendiu, în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la rezervoare, controlându-se în permanenţă această recirculare.

10.2.12. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu, ca guri de apă, hidranţi etc., care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu abur sau cu apă caldă, vor fi protejate împotriva îngheţului.

10.2.13. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă vor fi protejate, de asemenea, cu materiale izolatoare termice.

10.2.14. Pe conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema diverse obiecte, materiale şi dispozitive. În apropierea acestor instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în contact cu conductele de apă.

Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare, motoare cu ardere internă etc.), vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare, având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi, cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă.

10.2.15. Apa folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să nu conţină produse combustibile.

10.2.16.  Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare, utilizare şi întreţinere a instalaţiilor, aparatelor, materialelor etc. pentru stingerea incendiilor, din dotarea unităţii. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie in caz de incendiu, pe secţii şi instalaţii tehnologice. Ele vor fi cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei.

10.2.17. Se va verifica în fiecare săptămână modul de funcţionare a pompelor care refulează apa de incendiu în reţele, ca şi a conductelor respective, prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. În cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe, manometre, conducte etc., se vor lua măsuri pentru repararea lor. Dacă se va constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei, se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de presiune respectivă.

10.2.18.  Conductele  instalaţiilor fixe de stins incendiu, prin care se transportă soluţii spumogene corozive, vor fi golite de soluţie şi spălate cu apă imediat după întrebuinţare.

10.2.19. Se va face trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii incendiilor, luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate. Păstrarea substanţelor chimice pentru combaterea incendiilor se va face în condiţii care să nu permită alterarea lor.

10.2.20.  Pentru accesul la bazine şi la rezervoare a maşinilor de intervenţie la  stingerea incendiilor trebuie să se asigure drumuri şi platforme de acces,  astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de alimentare cu apă să fie de maximum 2 m.

 

10.3. Hidranţi de incendiu

10.3.1. Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor, potrivit scenariilor de siguranţă la foc  elaborate, se asigură, după caz, la:

  1. construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), încadrate conform legislaţiei în vigoare, indiferent de arie şi număr de niveluri;
  2. construcţii publice, administrative şi sociale, cu aria construită de cel puţin 600 m2 şi mai mult de 4 niveluri;
  3. clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli aglomerate, indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri;
  4. construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu arii construite de minimum 600 m2, precum şi depozite cu stive înalte (peste 4 m înălţime);
  5. construcţii sau spaţii publice, administrative, sociale şi de producţie sau depozitare subterane, cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2;
  6. parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise mai mult de două niveluri.

10.3.2. În funcţie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu, de combustibilitatea şi valoarea construcţiei şi a bunurilor, investitorii pot stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri, enumerarea de mai sus fiind minimală.

10.3.3. Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul încăperilor  să fie protejat de cel puţin:

două jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A, B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste 1000 m3, în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45 m, în depozite comerciale sau industriale, în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile, la săli spectacole (numai în sală, scenă, depozite şi atelierele anexe);

– un jet, în celelalte încăperi, inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată de stingere.

Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu.

10.3.4. Reţelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiecteză inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la reţeaua exterioară.

10.3.5.  Reţelele interioare de hidranţi, având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare, se prevăd cu racorduri fixe, amplasate în exteriorul clădirilor pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu.

10.3.6. Accesul la hidranţi nu va fi blocat cu materiale, mobilier sau utilaje, iar cutiile hidranţilor trebuie să se deschidă uşor.

10.3.7. Persoanele care lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a acestora.

10.3.8. idranţi interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumină artificială se vor marca prin iluminat de siguranţă. 

10.3.9. Alimentarea hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei a localităţilor când se asigură permanent debitele şi presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei.

10.3.10. Alimentarea cu apă a reţelelor de hidranţi exteriori se face din gospodăriile propri de apă alcătuite şi dimensionate corespunzător pentru:

  1. construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebite (A şi B), indiferent de volum;
  2. construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de două niveluri şi volum construit mai mare de 5000 m3;
  3. c. clădiri înalte, foarte înalte şi construcţii cu săli aglomerate;
  4. d. construcţii subterane civile, de producţie, depozitare, parcaje sau garaje;
  5. construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de 5000 m3;
  6. depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria mai mare de 2000 m2;
  7. depozite cu stive înalte.

10.3.11. Se admite asigurarea cu apă direct din bazine, rezervoare şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru:

  1. construcţii şi instalaţii industriale din categoriile C, D şi E pericol de incendiu, cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/sec;
  2. depozite de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă de maxim 35 l/sec;
  3. grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori;
  4. colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.

10.3.12. Alimentarea cu apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele sisteme:

  1. reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la hidranţi la debitele de calcul;
  2. reţele la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile .

10.3.13. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate, considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:

  • maximum 120 m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi;
  • 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.

10.3.14. Hidranţii se amplasează la minimum 5 m de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu.

10.3.15. Hidranţii exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare, în funcţie de ipotezele de stingere stabilite.

Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu furtun B (f 70 mm) în role de 20 m, cu racorduri şi garnituri de asamblare, ţevi de refulare tip B cu orificii de refulare de f 20 mm, chei pentru hidranţi şi hidranţi portativi tip B.

Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă hidranţi, pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite de intemperii.

10.3.16. Amplasamentul hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare, conform STAS 297.

10.3.17. Hidranţii trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de lovituri, iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi accesibil în caz de nevoie. Capacele şi flanşele hidranţilor vor fi gresate cu regularitate. Filetul trebuie să păsuiască etanş.

10.3.18.  Hidranţii exteriori se vor păstra în stare de curăţenie, iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului, fiind goliţi de apă după întrebuinţare. Este interzisă menţinerea apei în aceşti hidranţi, mai ales în timp de iarnă.

În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea robinetului său,  se va proceda la desfundarea orificiului de golire, de la partea inferioară a hidrantului, precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de golire respectiv.

10.3.19. Înainte de începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la baza hidrantului.

Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată pentru a împiedica îngheţul la hidrant, din cauza efectului coroziv al acestei soluţii.

10.3.20. Reţelele de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu.

10.3.21. Vanele (robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă, pentru asigurarea în permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la stingerea incendiilor. În caz de avarii, când este necesară închiderea acestor vane, se va scoate din circuit un număr cât mai mic de hidranţi de incendiu.

10.3.22. Periodic se va face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi de golire a hidranţilor exteriori, luându-se măsuri de reparare sau înlocuire a celor defecte.

 

10.4. Instalaţii de stingere cu apă pulverizată

10.4.1. Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru:

  • stingerea incendiilor de materiale combustibile, solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice);
  • protejarea obiectelor împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat;
  • prevenirea formării unor amestecuri explozive.

10.4.2. Instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii, care să cunoască întregul sistem, defecţiunile curente şi să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza acestora, luând, în consecinţă, măsuri de remediere. Controlul va fi planificat şi executat riguros, constatările respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în evidenţele destinate verificărilor profilactice.

10.4.3. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în poziţie normală de funcţionare prevăzută în schemă.

10.4.4. În cazul în care sigiliul este rupt, vana trebuie să fie controlată şi sigilată în poziţie normală. Pentru sigilare se va folosi sârmă subţire (f 1 mm).

10.4.5. Pe vane trebuie să fie marcat clar sensul în care ele se deschid. La vanele subterane  acest semn trebuie marcat în căminul de vizitare sau pe placa indicatoare.

10.4.6. Toate vanele trebuie să fie numerotate pentru identificarea şi pentru facilitarea inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaţiei pe care o deservesc.

10.4.7. Vanele instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment.

10.4.8. Dacă vanele sunt montate la înălţime, trebuie prevăzute scări de acces.

 

10.5. Instalaţii de stingere cu abur

10.5.1. Orificiile de refulare a aburului de pe conductele pentru stingerea incendiului vor fi verificate lunar, pentru a nu fi obturate sau blocate cu diferite materiale.

10.5.2. Robinetele de acţionare ale acestor instalaţii vor fi uşor accesibile şi prevăzute cu tăbliţe pentru indicarea locului în care se distribuie aburul prin robinetele şi conductele respective.

Conductele de abur pentru incendiu şi robinetele de pe acestea vor fi vopsite în roşu şi inscripţionate.

10.5.3. Robinetele de acţionare vor avea roţi de manevră montate în locuri uşor accesibile.

10.5.4. La instalaţiile de stingere cu abur, furtunurile flexibile vor fi racordate permanent la robinetele de acţionare şi menţinute în bună stare de utilizare, iar ţevile de difuzare a aburului vor fi prevăzute cu mânere izolate termic.

10.5.5.  Furtunurile flexibile trebuie astfel racordate la robinete, pentru a asigura jeturi de abur la toate punctele vulnerabile, în caz de incendiu. Ele vor fi păstrate pe suporturi.

10.5.6. Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice, dacă dispozitivele de abur pentru prevenirea şi stingerea incendiilor sunt descompletate sau defecte.

10.5.7. Înainte de folosirea aburului pentru stingerea incendiului se va proceda la scurgerea condensului din conductele de abur respectiv.

 

10.6. Instalaţii de stingere cu bioxid de carbon

10.6.1. Instalaţiile de stingere cu bioxid de carbon se vor verifica la darea în folosinţă de către constructor, în prezenţa proiectantului, furnizorului şi a beneficiarului.

Se vor verifica toate elementele instalaţiei, pentru a se asigura etanşeitatea acestora şi acţionarea elementelor de comanda din timpii prevăzuţi în documentaţia respectivă.

Proba se va face numai cu o singură butelie cu bioxid de carbon, urmărindu-se dacă elementul detector automat de incendiu acţionează asupra dispozitivului de deschidere a buteliei pilot. Descărcarea trebuie să asigure în distribuitor suficientă presiune, pentru a se putea acţiona butelia din poziţia cea mai depărtată în raport cu distribuitorul.

10.6.2. Pentru sistemele multiple, probele trebuie făcute pentru fiecare ramură în parte, pentru a controla funcţionarea bună a vanelor selectoare şi a dispozitivelor de interblocare.

În afară de elementele detectoare automate se vor mai proba şi dispozitivele manuale de declanşare.

10.6.3. Probele de  concentraţie cu descărcarea întregii cantităţi de gaze trebuie să asigure, după un minut de la începerea descărcării, o concentraţie de 30% pe timp de 20 minute.

10.6.4. Probele de concentraţie mai sunt necesare la sistemul de inundare totală cu gaze şi acolo unde necesarul de gaze nu este sigur. concentraţia necesară se va determina pe baza conţinutului de oxigen maxim permis pentru materialul care creează pericol de incendiu. Mostrele de gaz trebuie luate la cel puţin 60 cm  deasupra celui mai înalt punct al spaţiului cu pericol de incendiu.

10.6.5. Zilnic, sistemul se va verifica vizual, dacă toate comenzile sunt în poziţie de acţionare şi dacă nu a apărut un defect fizic evident la nici o parte a sistemului.

Orice defect constatat va fi imediat remediat.

10.6.6. Periodic, conform graficului de verificări, buteliile vor fi cântărite şi, în cazul în care se constată o scădere netă a conţinutului mai mare de 10% vor fi înlocuite.

10.6.7. Periodic, conform anexei 3 din partea a II-a, sistemul va fi controlat în amănunt, făcându-se proba tuturor dispozitivelor de comandă si control.

10.6.8. Sistemul va fi prevăzut cu un mijloc de alarmare acustică, care intră în funcţiune înaintea sistemului de stingere şi are ca scop înştiinţarea personalului ce trebuie evacuat şi a celui care supraveghează funcţionarea sistemului.

Acest sistem se va controla săptămânal.

10.6.9. Buteliile vor fi amplasate cât mai aproape de zona care trebuie protejată, într-un loc uşor accesibil în timpul incendiului.

Se va păstra în depozit un număr de 30% din totalul buteliilor bateriei, pline cu bioxid de carbon rezervă.

10.6.10. La darea în folosinţă a acestor instalaţii, întreprinderea executantă şi beneficiarul vor face instructajul personalului de deservire pe baza “Instrucţiunilor de funcţionare”, care se întocmesc de către proiectant şi se predau odată cu proiectul de execuţie.

 

10.7. Instalaţii de stingere cu spumă

10.7.1. Instalaţiile de stingere cu spumă trebuie să fie menţinute în stare etanşă şi să asigure conducerea spumei până la luciul lichidelor combustibile. Pentru aceasta se vor asigura accesoriile necesare (tuburi prelungitoare, deversoare etc.).

10.7.2.  Substanţele stingătoare sub formă de praf se vor păstra în încăperi uscate şi în condiţii care să nu ducă la degradarea acestora. Substanţele stingătoare degradate se vor înlocui.

10.7.3. Presiunea şi debitul de apă pentru instalaţiile de stingere cu spumă trebuie să asigure realizarea spumei corespunzătoare şi cu coeficientul de înfoiere stabilit.

10.7.4. Electrogeneratoarele şi motogeneratoarele pentru spumă cu coeficient mare de înfoiere trebuie să fie în permanentă stare de funcţionare. Verificarea funcţionării lor se face conform instrucţiunilor de folosire.

10.7.5.  Încăperile deservite de instalaţii cu spumă cu coeficient mare de înfoiere trebuie să aibă în permanenţă uşile, ferestrele şi alte goluri închise. Înainte de declanşarea instalaţiilor se va verifica închiderea tuturor golurilor.

 

10.8. Mijloace de stingere

10.8.1. Mijloacele de stingere a incendiilor (stingătoare, lopeţi, târnăcoape, căngi, vase cu apă etc.) trebuie să fie în stare permanentă de utilizare, amplasate în locuri vizibile, uşor accesibile, la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii.

10.8.2. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia.

10.8.3. Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de îngheţ.

10.8.4. Încărcătura stingătoarelor se verifică periodic, conform instrucţiunilor fabricantului. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării, cine a executat-o şi tipul încărcăturii.

10.8.5. Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate, corodate, fără supapă de siguranţă, cu supapa spartă, precum şi cu încărcătură necorespunzătoare.

10.8.6. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite.

10.8.7. Buteliile cu gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise, iar ventilele acestora sigilate.

10.8.8. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast, pietriş etc.).

Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace.

 

 

CAPITOLUL XI

IGNIFUGAREA ŞI TERMOPROTECŢIA  ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

 

11.1. Norme generale

11.1.1. Prin tratarea cu produse ignifuge, termospumante elementele de construcţie îşi modifică capacitatea de a se aprinde uşor şi a arde în continuare. Întrucât prin ignifugare nu se elimină posibilităţile de aprindere şi de ardere a materialelor protejate, aceasta nu exclude luarea şi a altor măsuri de securitate contra incendiilor.         

11.1.2.  Ignifugarea nu exclude aprinderea şi arderea materialului, ci îi conferă acestuia o comportare la foc îmbunătăţită pe o anumită perioadă de timp sau posibilitatea de a nu arde atunci când se îndepărtează sursa de căldură.         

11.1.3. Ignifugarea nu exclude şi alte măsuri de protecţie la foc, cum ar fi: instalaţii de semnalizare, instalaţii de stins incendii, mijloace de primă intervenţie.           

11.1.4. Ignifugarea este una din cerinţele privind siguranţa la foc pentru îmbunătăţirea gradului de rezistenţă la foc a clădirii.           

11.1.5. O ignifugare corectă executată poate localiza un incendiu, în focarul iniţial, prin limitarea aprinderii şi arderii în continuare a materialelor de construcţii, jucând rolul de barieră, sau poate prelungii faza de ardere lentă, ceea ce duce la neafectarea rapidă a structurii de rezistenţă şi totodată, posibilitatea unei intervenţii din interior, fără a se ajunge la faza de ardere generalizată.      

11.1.6. Ignifugarea se trece din faza de proiectare, proiectantul fiind singurul cu atribuţii şi drepturi de a alege substanţa.               

11.1.7. Pentru ignifugarea materialelor şi elementelor de construcţii combustibile este obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de I.G.S.U.; conform Legii nr.10 aceste produse vor fi agrementate tehnic, iar conform sistemului de evaluare a conformităţii din România vor avea certificat de conformitate.                

11.1.8. La alegerea produsului de ignifugare se va ţine cont de:

  • gradul de rezistenţă la foc la care trebuie să ajungă construcţia (stabilit de proiectant);
  • performanţele produsului ce reies din specificaţia tehnică;
  • clasa de combustibilitate şi limita de rezistenţă la care trebuie să ajungă materialul combustibil;
  • locul elementului în structură (rezistenţă, finisaj);
  • condiţiile specifice în care este utilizat materialul (în interior sau exterior)

11.1.9. Lucrările de ignifugare vor fi executate de persoane fizice şi juridice pregătite şi atestate în acest scop de Centrul de Studii Experimentări şi Specializare P.S.I. al Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de lucru întocmite după specificaţiile tehnice de utilizare a produselor ignifuge (anexa 10).

11.1.10. Produsele ignifuge folosite indiferent dacă sunt produse interne sau din import trebuie să fie omologate sau avizate de I.G.C.P.M..

11.1.11. Recepţia definitivă a lucrărilor de ignifugare se va face pe baza rezultatelor cuprinse în buletinele de încercare eliberate de către laboratoare autorizate de Centrul de Studii.

11.1.12. Ignifugarea este obligatorie în următoarele cazuri:

  1. la construcţiile noi la modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente, precum şi periodic la construcţiile vechi, în scopul îndeplinirii condiţiilor necesare;
  2. la realizarea unor elemente de construcţie cum sunt tavane, treceri prin pereţi şi planşee, închidere şi marcarea instalaţiilor şi echipamentelor, finisaje pe căile de evacuare etc.;
  3. la tratamente speciale (fonice, termice) şi finisaje utilizate în clădirile înalte, clădiri cu săli aglomerate şi centre de calcul electronic;
  4. la săli de spectacole, muzee, expoziţii;
  5. la elementele decorative interioare şi finisaje ale sălilor aglomerate;
  6. la construcţiile provizorii pentru ateliere, remize, depozite, magazii etc., în care se lucrează cu substanţe combustibile sau cu foc deschis;
  7. rafturile şi stelajele din magazii şi depozite care adăpostesc materiale cu mari valori, ori materiale greu de înlocuit, cum sunt piesele unicat etc..

11.1.13. Ignifugarea nu este obligatorie în următoarele cazuri:

  1. Materialele combustibile care sunt în contact permanent cu atmosferă umedă (peste 70% umiditate);
  2. Părţile aparente ale materialului lemnos lustruit, vopsit sau tencuit. Materialul lemnos vopsit va fi ignifugat de la caz la caz în funcţie de oportunitate;
  3. Magaziile din lemn destinate pentru depozitarea cerealelor;
  4. Uşi, ferestre, duşumele, precum şi garduri, mobilier etc..

11.1.14. Ignifugarea clădirilor cu caracter monumental, monumente istorice, de importanţă deosebită se stabileşte de la  caz la caz de proiectant şi beneficiar.

11.1.15. Părţile neaparente ale finisajului interior care nu sunt accesibile decât prin demolarea, desfacerea lor, se vor reignifuga odată cu reparaţiile elementelor respective.

11.1.16. Executantul lucrărilor de ignifugare este obligat să facă dovada calităţii lucrărilor executate:

  • vizual cu beneficiarul (pe faze de lucrări şi la sfârşitul lucrării);
  • cu un raport de încercare eliberat de un laborator autorizat; şi să anunţe I.S.U. pe teritoriul căreia lucrează, cu 30 de zile înainte de începerea lucrării.

11.1.17.  Beneficiarul lucrării are datoria de a urmării pe tot parcursul executării lucrării calitatea acesteia ,recepţia la terminarea lucrării şi face urmărirea în timp pe toată durata de garanţie a lucrării.

11.1.18. Calitatea lucrărilor de ignifugare este condiţionată de respectarea tehnologiei de aplicare a produsului şi consumul specific pe unitate de suprafaţă, stabilit de producător.

11.1.19. Producătorul este obligat ca odată cu livrarea produsului ignifug, să predea beneficiarului proprietăţile fizico-chimice ale  substanţei, instrucţiunilor de utilizare, de protecţie a muncii şi prevenirea incendiilor, termenele de valabilitate, acestea fiind obligatorii pentru executantul lucrării.

11.1.20. Lucrările de ignifugare se execută în spaţii în care se asigură o temperatură de minim 10 0 C.

11.1.21. După procedeul folosit la ignifugarea lemnului (de suprafaţă ori impregnarea) eficacitatea acesteia este de circa 3 ori 15 ani, în funcţie de condiţiile de utilizare a materialului.

11.1.22. După expirarea termenului de mai sus, se execută încercări de către laboratoare autorizate de Centrul de Studii, pentru a se stabili necesitatea unei noi ignifugări.

11.1.23. Eficacitatea ignifugării materialelor textile se apreciază prin 7 grade conform STAS 9155-73 şi prin clasa de combustibilitate conform STAS 11357-79.

11.1.24. Pentru mărirea limitei de rezistenţă la foc a elementelor din metal acestea se tratează cu vopsele termospumante.

11.1.25. Condiţiile de executare a lucrărilor de termoprotecţie, regulile şi măsurile de prevenire a incendiilor, sunt identice cu cele de la ignifugare.

 

 

CAPITOLUL XII

ORGANIZAREA INTERVENŢIEI LA INCENDII

(SERVICII VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ)

 

12.1.Criterii de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea

serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

12.1.1. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură aplicarea criteriilor de performanţă.

12.1.2. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean controlează, în condiţiile legii, modul de aplicare a criteriilor de performanţă.

12.1.3. Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii voluntare, se constituie, potrivit legii, în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale.

12.1.4.  Termenii folosiţi în prezentul capitol au următorul înţeles:

  1. a) sector de competenţă – unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază serviciul voluntar îşi îndeplineşte atribuţiile legale;
  2. b) grupă de intervenţie – structură formată din personal voluntar şi angajat care încadrează o autospecială de intervenţie;
  3. c) echipă specializată – structură de intervenţie care are în compunere minimum 3 persoane, specializată în anumite tipuri de intervenţii;
  4. d) timp mediu de alertare – intervalul mediu cuprins între momentul alarmării în caz de situaţie de urgenţă şi cel al constituirii formaţiei de deplasare în vederea intervenţiei;
  5. e) timp de răspuns – intervalul cuprins între momentul alertării forţelor destinate intervenţiei şi intrarea acestora în acţiune;
  6. f) capacitate de răspuns – potenţialul forţelor destinate intervenţiei de a rezolva o situaţie de urgenţă.

 

12.2. Sectoarele de competenţă ale serviciilor voluntare

12.2.1. Serviciul voluntar îşi îndeplineşte atribuţiile, în condiţiile legii, într-un sector de competenţă stabilit cu acordul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean

12.2.2. Teritoriul fiecărui sector de competenţă trebuie să fie acoperit, din punct de vedere al intervenţiei, în timpul de răspuns stabilit, cu cel puţin o autospecială de intervenţie.

12.2.1. Până la asigurarea dotării la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare, consiliile locale încheie, în mod obligatoriu, contracte sau convenţii de intervenţie cu alte consilii locale sau cu operatorii economici care au constituite servicii voluntare/private dotate cu autospeciale de intervenţie.

 

12.3. Criterii privind organizarea serviciilor voluntare

12.3.1. Constituirea, dimensionarea şi dotarea structurilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă se fac pe baza următoarelor criterii:

  1. a) numărul de gospodării/locuinţe individuale din sectorul de competenţă;
  2. b) tipurile de riscuri identificate în profil teritorial.

12.3.2. Dotarea serviciilor voluntare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor se face avându-se în vedere ca o autospecială de intervenţie să revină la cel mult 2000 de gospodării/locuinţe individuale.

12.3.3. Serviciul voluntar este condus de un şef, profesionist în domeniu, şi are în componenţă, în mod obligatoriu, următoarele structuri:

  1. a) un compartiment pentru prevenire;
  2. b) una sau mai multe formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, denumite în continuare formaţii de intervenţie.

12.3.4. Pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere, a reviziilor şi reparaţiilor la mijloacele de intervenţie din dotare, serviciile voluntare pot să îşi organizeze ateliere proprii de reparaţii.

12.3.5. Compartimentul pentru prevenire are ca principale atribuţii prevenirea producerii unor situaţii de urgenţă, prin acţiuni de îndrumare şi control în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea.

12.3.6. Formaţia de intervenţie este o structură specializată, constituită în vederea limitării şi înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă.

12.3.7. Formaţia de intervenţie are în compunere grupe de intervenţie şi/sau echipe specializate.

12.3.8. Grupele de intervenţie se organizează în funcţie de atribuţiile pe care le au, precum şi în raport cu categoriile şi tipurile de autospeciale folosite pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.

12.3.9. Echipele specializate sunt constituite în funcţie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competenţă, pe următoarele domenii principale: incendii, înştiinţare-alarmare, cercetare-căutare, deblocare-salvare, sanitar, evacuare, protecţie chimică, radiologică, biologică şi nucleară, transmisiuni şi suport logistic.

12.3.10. Dotarea grupelor de intervenţie şi echipelor specializate este prevăzută în anexa nr. 1 din prezentul capitol..

 

12.4. Criterii operaţionale ale serviciilor voluntare

12.4.1.  La amplasarea în teritoriu a formaţiilor de intervenţie ale serviciului voluntar se ţine seama de timpul mediu de alertare: în funcţie de anotimp şi de ora la care s-a produs situaţia de urgenţă – 5 – 10 minute. 

12.4.2. Timpul de răspuns are următoarele limite maxime:

  1. la operatorii economici, din subordinea consiliului local, care prezintă risc ridicat – 15 minute;
  2. în cel mai îndepărtat punct al sectorului de competenţă stabilit – 20 de minute;
  3. în celelalte localităţi sau la ceilalţi operatori economici cu care s-au încheiat contracte sau convenţii de intervenţie – 30 de minute.

12.4.3. Criteriile operaţionale prevăzute mai sus, respectiv timpul mediu de alertare şi timpul de răspuns, se corelează, după caz, cu criteriul complementarităţii dat de existenţa în sectorul de competenţă a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.

12.4.4. Derularea intervenţiei se face gradual, după caz, astfel:

  1. a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunţarea/alertarea structurilor profesioniste de intervenţie ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;
  2. b) intervenţia propriu-zisă efectuată de serviciile voluntare;
  3. c) sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către serviciul privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;
  4. d) sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile profesioniste.

12.4.5. Serviciul de urgenţă voluntar solicită în sprijin intervenţia serviciilor de urgenţă private şi a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenţii de intervenţie sau, după caz, a serviciilor de urgenţă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.

12.4.6. Pentru asigurarea permanentă a intervenţiei, conducătorul/conducătorii autospecialei/autospecialelor de intervenţie efectuează serviciul în ture, conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

 

12.5. Clasificarea serviciilor voluntare

12.5.1. Serviciile voluntare se clasifică în funcţie de componenta preventivă, de dotare şi de tipul intervenţiei, astfel:

  1. a) serviciu de categoria I – având în formaţia de intervenţie doar echipe specializate, pe tipuri de riscuri;
  2. b) serviciu de categoria a II-a – având în formaţia de intervenţie grupe care încadrează autospeciale, altele decât cele pentru stingerea incendiilor, precum şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri;
  3. c) serviciu de categoria a III-a – având în formaţia de intervenţie grupe de intervenţie, dintre care una încadrează o autospecială pentru stingerea incendiilor, şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri;
  4. d) serviciu de categoria a IV-a – având în formaţia de intervenţie grupe de intervenţie, dintre care cel puţin două încadrează autospeciale pentru stingerea incendiilor, şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri.

12.5.2. Toate categoriile de servicii voluntare au în compunere, în mod obligatoriu, un compartiment pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă.

 

12.6. Criterii privind încadrarea cu personal a serviciilor voluntare

12.6.1. Serviciul voluntar se încadrează cu personal angajat şi cu personal voluntar. 

12.6.2. Personalul angajat şi cel voluntar trebuie să corespundă cerinţelor de pregătire fizică şi psihică şi să aibă aptitudinile necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice.

12.6.3. În serviciul voluntar, funcţiile de şef serviciu şi conducător autospeciale se încadrează, în mod obligatoriu, cu personal angajat.

12.6.4. La încadrare şi anual personalul serviciului voluntar este supus controlului medical, în condiţiile legii.

12.6.5. Personalul angajat trebuie să aibă calificarea necesară, conform reglementărilor în vigoare.

12.6.6. Funcţiile personalului din serviciul voluntar sunt următoarele:

  1. a) şef serviciu;
  2. b) şef compartiment pentru prevenire;
  3. c) specialist pentru prevenire;
  4. d) şef formaţie intervenţie, salvare şi prim ajutor;
  5. e) şef grupă de intervenţie;
  6. f) şef echipă specializată;
  7. g) servant;
  8. h) conducător autospeciale.

12.6.7. Promovarea personalului se face ierarhic, începând cu funcţia de bază, în condiţiile legii.

12.6.8. Numărul specialiştilor (personalului compartimentului) pentru activitatea de prevenire se stabileşte astfel:

  1. a) pentru instituţiile publice şi operatorii economici din subordinea consiliilor locale, un specialist;
  2. b) în mediul rural, pentru 200 de gospodării cetăţeneşti, un specialist;
  3. c) în mediul urban, pentru 500 – 1.000 de locuinţe individuale sau gospodării, un specialist.

12.6.9. Grupele de intervenţie se încadrează cu personal stabilit conform prevederilor instrucţiunilor şi cărţilor tehnice de utilizare a autospecialelor.

 

12.7. Criterii privind dotarea serviciilor voluntare

12.7.1. Pentru realizarea şi menţinerea unei capacităţi de răspuns optime, dotarea serviciului voluntar trebuie să asigure:

  1. a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectorul de competenţă, atât din punct de vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaţional;
  2. b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice;
  3. c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi gradul de dificultate ale situaţiei de urgenţă, în vederea exploatării cu eficienţă maximă a acestora;
  4. d) crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului.

12.7.2. Sediile şi utilităţile necesare serviciilor voluntare, precum şi spaţiile adecvate pentru pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziţie de consiliile locale, în condiţiile legii.

Spaţiile prevăzute se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.

12.7.3. În funcţie de necesităţi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuţiilor serviciului.

12.7.4. Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz:

  1. a) în poligoanele de antrenament proprii, dotate cu aparate, utilaje, aparatură şi echipamente specifice intervenţiei în situaţii de urgenţă, inclusiv pentru concursurile profesionale;
  2. b) în poligoanele de antrenament ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale.

12.7.5. Întreţinerea şi repararea autospecialelor şi utilajelor serviciilor voluntare se fac, după caz, în ateliere proprii dotate cu utilaje şi scule adecvate lucrărilor executate sau de către alte persoane fizice ori juridice atestate, conform legii, pentru activităţile respective.

12.7.6. Pentru colaborare la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă, consiliile locale care au constituite servicii voluntare pot încheia protocoale cu asociaţiile profesionale şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu.

12.7.7. Criteriile specifice care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă sunt prezentate în anexa nr. 2 din prezentul capitol..

12.7.8. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sunt prezentate în anexa nr. 3 din prezentul capitol..

12.7.9. Serviciile voluntare îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul local, cu avizul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean.

Structura-cadru a regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă este prevăzută în anexa nr. 4 din prezentul capitol..

   

12.8. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare

12.8.1. Prezentul statut reglementează selecţionarea, promovarea şi facilitarea participării personalului voluntar, în spiritul solidarităţii civice, la acţiunile organizate de autorităţile administraţiei publice locale în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, precum şi drepturile şi obligaţiile acestuia.

12.8.2. În sensul prezentului statut, prin voluntariat se înţelege activitatea de interes public desfăşurată benevol de persoane fizice în serviciile publice de urgenţă voluntare, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă.

12.8.3. Beneficiar al voluntariatului este comunitatea în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat, reprezentată de consiliul local care a constituit, potrivit legii, serviciul public voluntar pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare serviciu de urgenţă voluntar.

12.8.4. Consiliul local în subordinea căruia funcţionează serviciul de urgenţă voluntar încheie contract de voluntariat cu fiecare persoană selecţionată, în condiţiile prezentului statut.

12.8.5. Principiile care stau la baza exercitării voluntariatului în serviciile de urgenţă sunt:

  1. a) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
  2. b) selecţionarea voluntarilor, fără discriminări, pe baza egalităţii de şanse;
  3. c) participarea ca voluntar numai pe baza consimţământului scris, exprimat prin semnarea contractului de voluntariat;
  4. d) încadrarea şi promovarea voluntarului conform pregătirii şi, respectiv, rezultatelor obţinute în cadrul serviciului de urgenţă voluntar;
  5. e) asumarea liber consimţită de către voluntar a suportării riscurilor pe care le presupune activitatea în serviciul de urgenţă voluntar.

 

12.9.Condiţii de încadrare a personalului voluntar în serviciile de urgenţă voluntare

12.9.1. Persoana care solicită să se încadreze ca voluntar în serviciile de urgenţă voluntare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. a) să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială reprezentată de consiliul local al municipiului, oraşului/sectorului sau comunei, beneficiar al voluntariatului;
  2. b) să aibă vârsta cuprinsă între 18 ani şi 50 de ani;
  3. c) să fie apt din punct de vedere medical;
  4. d) să posede documentele care să îi ateste pregătirea în specializarea pentru care încheie contractul de voluntariat;
  5. e) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea de infracţiuni cu intenţie;
  6. f) să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în serviciul de urgenţă voluntar în condiţiile art. 12.11.5. lit. c).

12.9.2. La încheierea contractului de voluntariat au prioritate persoanele care:

  1. a) au satisfăcut serviciul militar în termen sau cu termen redus, în specialităţile: pompieri, protecţie civilă, geniu, transmisiuni, chimie, medicină, marină;
  2. b) au absolvit cursurile specifice adaptării la misiuni şi la executarea acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă/dezastre.

12.9.3. Promovarea personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se face pe baza criteriilor de performanţă stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, potrivit legii.

 

12.10.Contractul de voluntariat

12.10.1. Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract, încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi beneficiarul voluntariatului, în condiţiile libertăţii contractuale a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentului statut.

12.10.2. Contractul de voluntariat se încheie în două exemplare originale, dintre care unul se înmânează voluntarului, iar cel de-al doilea se păstrează în evidenţa beneficiarului voluntariatului.

12.10.3. Contractul de voluntariat se încheie pe perioadă de 5 ani şi se reînnoieşte tacit dacă nici una dintre părţi nu îşi exprimă în scris intenţia de denunţare a contractului cu 15 zile înainte de expirarea termenului pe care a fost încheiat.

12.10.4. Primul contract de voluntariat cuprinde o perioadă de probă de 3 – 6 luni, inclusă în durata totală a acestuia, care se finalizează prin teste şi verificări practice. În perioada de probă părţile pot rezilia contractul din proprie iniţiativă.

12.10.5. Contractul cu persoanele care nu promovează testele şi verificările prevăzute la pct.12.10.4. se reziliază de plin drept.

12.10.6. Modelul contractului de voluntariat este prezentat în anexa nr. 5.

12.10.7. Beneficiarul voluntariatului are obligaţia să informeze semestrial instituţiile şi operatorii economici ai căror salariaţi fac parte din serviciul de urgenţă voluntar despre programul şi activităţile de pregătire ale acestora.

12.10.8. Instituţiile şi operatorii economici vor facilita salariaţilor prevăzuţi la articolul precedent participarea la activităţile de pregătire şi de intervenţie ale serviciului de urgenţă voluntar.

           

12.11. Drepturi şi obligaţii ale personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare

12.11.1. Principalele drepturi de care beneficiază voluntarul din serviciile de urgenţă voluntare sunt:

a) participarea activă la elaborarea şi derularea programelor în domeniul situaţiilor de urgenţă;

b) încadrarea în serviciu pe funcţii corespunzătoare pregătirii sale profesionale;

c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;

d) asigurarea, de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile legii, împotriva riscurilor de accident şi de boală ce decurg din natura activităţii, cu plata primelor de asigurare de către beneficiarul voluntariatului; în lipsa asigurării sau în cazul neplăţii primelor de asigurare, costul prestaţiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului;

e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar în serviciul de urgenţă voluntar, conform modelului prezentat în anexa nr. 6;

f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit prezentului statut, a cheltuielilor efectuate de personalul voluntar pentru realizarea activităţii de intervenţie;

g) durata timpului de lucru stabilită în condiţiile prezentului statut şi cu respectarea duratei timpului de muncă prevăzut de art. 108 şi următoarele din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, să nu afecteze sănătatea şi resursele psihofizice ale voluntarului;

h) păstrarea locului de muncă şi a drepturilor salariale la instituţia/operatorul economic la care este angajat, pe perioada în care participă la intervenţii, cursuri de pregătire sau concursuri profesionale;

i) control medical anual, asigurat gratuit de consiliul local care a înfiinţat serviciul de urgenţă voluntar;

j) gratuităţi pe mijloacele de transport în comun, aflate sub autoritatea beneficiarului voluntariatului şi/sau în baza contractelor încheiate de acesta cu societăţile private;

k) uniformă, echipament de protecţie, aparatură şi mijloace de înştiinţare, asigurate gratuit de beneficiarul voluntariatului;

l) despăgubirea corespunzătoare, de către beneficiarul voluntariatului, în cazul în care pe timpul intervenţiei i s-a degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale;

m) exonerarea de răspunderea materială pentru daunele produse pe timpul acţiunilor de intervenţie executate cu respectarea procedurilor specifice;

n) dreptul la antidot adecvat naturii mediului de lucru pe timpul intervenţiei, asigurat de beneficiarul voluntariatului sau de beneficiarul intervenţiei;

o) hrană gratuită, în echivalentul a cel puţin 2.000 de calorii/zi, în cazul operaţiunilor de peste 4 ore, asigurată de beneficiarul voluntariatului sau de beneficiarul intervenţiei;

p) drepturi de deplasare, cazare şi diurnă pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale organizate în afara localităţii în care funcţionează serviciul de urgenţă voluntar, acordate de beneficiarul voluntariatului, conform legii;

q) compensaţii în bani pentru timpul efectiv de lucru prestat la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului de urgenţă voluntar; cuantumul orar al compensaţiei acordate voluntarului se stabileşte şi se achită de consiliul local, diferenţiat pe categorii de funcţii, şi nu poate fi mai mic decât cuantumul orar calculat la valoarea salariului lunar minim pe economie.

12.11.2. Principalele obligaţii ale voluntarului din serviciul de urgenţă voluntar sunt următoarele:

a) să respecte cu stricteţe clauzele contractului de voluntariat;

b) să îndeplinească sarcinile primite şi atribuţiile stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de beneficiarul voluntariatului;

c) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;

d) să respecte timpul de prezentare în caz de alertă la locul stabilit de beneficiarul voluntariatului;

e) să participe la cursurile de instruire organizate sau stabilite de beneficiarul voluntariatului;

f) să utilizeze în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate bunurile aflate în folosinţa serviciului de urgenţă voluntar şi să acţioneze pentru păstrarea mijloacelor tehnice din dotarea acestuia în perfectă stare de funcţionare;

g) să sesizeze organele în drept despre neregulile din domeniul de activitate constatate în sectorul de competenţă;

h) să fie respectuos, cuviincios şi corect în relaţiile cu personalul serviciului de urgenţă voluntar şi să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană;

i) să acorde sprijin colegilor pe timpul executării misiunilor şi intervenţiilor;

j) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;

k) prin întregul său comportament să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de statutul de voluntar;

l) să îşi probeze calitatea de voluntar, în exercitarea atribuţiilor specifice, cu legitimaţia eliberată de beneficiarul voluntariatului, al cărei model este prezentat în anexa nr. 7.

12.11.3. Personalul voluntar din serviciile de urgenţă voluntare are obligaţia să poarte uniformă, echipament de protecţie şi însemne distinctive, ale căror descriere, condiţii de acordare şi folosire se stabilesc prin regulamentul elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.   

12.11.4. Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce îi revin, personalului voluntar i se pot acorda următoarele recompense morale şi materiale:

a) mulţumiri verbale şi scrise;

b) scrisori de mulţumire personale sau adresate instituţiei ori operatorului economic care are calitatea de angajator în raport cu voluntarul;

c) evidenţierea în mass-media locale şi centrale a acţiunilor întreprinse de voluntar;

d) citarea prin ordin de zi al inspectorului şef al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă sau al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

e) acordarea, în condiţiile legii, de titluri onorifice, decoraţii şi premii în obiecte sau bani.

12.11.5. Pentru abateri de la regulile de disciplină, neîndeplinirea îndatoririlor sau a condiţiilor contractuale personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare i se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) suspendarea dreptului de a activa în cadrul serviciului de urgenţă voluntar, precum şi a drepturilor aferente, pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 6 luni, în funcţie de gravitatea abaterii;

c) rezilierea contractului.

 

12.12. Încetarea contractului de voluntariat

12.12.1. Contractul de voluntariat încetează de drept când voluntarul împlineşte vârsta de 55 de ani, nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.12.9.1 lit. a), c) şi e), precum şi în caz de deces.

12.12.2. O prelungire a contractului menţionat la articolul precedent cu un an, reînnoibilă de maximum 4 ori, poate fi acordată voluntarului, în baza solicitării scrise a acestuia, însoţită de certificatul medical care să ateste starea de sănătate.

12.12.3. După încetarea contractului de voluntariat, voluntarul poate îndeplini funcţii onorifice şi/sau activităţi de consultanţă în cadrul serviciului de urgenţă voluntar.

12.12.4. Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.

12.12.5. Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulată în termen de 15 zile de la data la care a intervenit situaţia prevăzută la art. 12.12.4.

12.12.6. Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa voluntarului sau a beneficiarului voluntariatului, cu un preaviz de 15 zile, cu obligaţia prezentării motivelor.

12.12.7. Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile la contract nu le pot rezolva pe cale amiabilă.

12.12.8. Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului din serviciul de urgenţă voluntar nu se poate face prin reprezentare.

12.12.9. Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.

12.12.10. Activitatea de voluntar într-un serviciu de urgenţă voluntar este incompatibilă cu exercitarea funcţiilor de primar, viceprimar, secretar al primăriei şi consilier local.

12.12.11. Şeful serviciului de urgenţă voluntar ţine, pentru întregul personal voluntar, un dosar individual care cuprinde toate documentele referitoare la contractul de voluntariat, încadrare, avize, renegocierea şi încetarea activităţii, situaţia medicală, precum şi recompensele şi sancţiunile.

 

12.13. Criterii de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă

12.13.1. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă controlează respectarea criteriilor de performanţă.

12.13.2.   Serviciile private pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii private, se constituie, conform legii, astfel:

a) în cadrul operatorilor economici şi instituţiilor publice, ca servicii proprii;

b) ca societăţi comerciale prestatoare de servicii.

12.13.3. Termenii folosiţi în prezentul capitol au următoarele înţelesuri:

a) echipaj/grupă de intervenţie – structură încadrată cu personal voluntar sau/şi angajat care deserveşte o autospecială ori un utilaj mobil;

b) echipă specializată – structură specializată pentru anumite tipuri de intervenţie;

c) timp de alertare – intervalul mediu cuprins între momentul alarmării şi cel al constituirii formaţiei de intervenţie, în vederea deplasării;

d) timp de răspuns – intervalul cuprins între momentul alertării forţelor destinate intervenţiei şi intrarea acestora în acţiune;

e) capacitate de răspuns – potenţialul forţelor de intervenţie de a rezolva o situaţie de urgenţă.

12.13.4. Serviciul privat îşi îndeplineşte atribuţiile legale într-un sector de competenţă stabilit cu avizul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

12.13.5. Sectorul de competenţă cuprinde în mod obligatoriu teritoriul operatorului economic sau al instituţiei publice care a constituit serviciul privat.

12.13.6. Avizarea sectorului de competenţă se va face pe baza următoarelor documente:

a) actul de constituire cu organigrama şi numărul de personal ale serviciului privat;

b) regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului privat;

c) planurile sau schiţele operatorilor economici/instituţiilor publice/localităţilor din sectorul de competenţă pe care sunt marcate sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile şi zonele vulnerabile la riscuri;

d) planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru localităţile cu care s-au încheiat contracte sau convenţii de intervenţie;

e) planurile de răspuns;

f) contractele sau convenţiile de intervenţie;

g) tabelul cu materialele şi tehnica existentă în dotare.

 

12.14. Criterii privind organizarea serviciilor private

12.14.1. Constituirea şi dimensionarea structurilor serviciilor private se fac pe baza următoarelor criterii:

a) concluziile rezultate din scenariile de securitate la incendiu;

b) măsurile stabilite în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor;

c) natura şi volumul prestărilor de servicii ce urmează a fi efectuate în baza contractelor sau convenţiilor încheiate.

12.14.2. Serviciul privat este condus de către un şef, profesionist în domeniu, şi are în componenţă, după caz, următoarele structuri:

a) compartiment sau specialişti pentru prevenire, care include şi compartimentul de protecţie civilă pentru operatorii economici a căror activitate intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

b) una sau mai multe formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, denumite în continuare formaţii de intervenţie;

c) dispecerat;

d) ateliere de reparaţii şi întreţinere.

12.14.3. Compartimentul/specialiştii pentru prevenire are/au ca principale atribuţii prevenirea producerii unor situaţii de urgenţă, îndrumare şi control în cadrul operatorilor economici sau al instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea.

12.14.4.Planificarea, organizarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţii de prevenire se fac pe baza regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 160/2007.

12.14.5. (1) Formaţia de intervenţie este o structură specializată, constituită în vederea limitării şi înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă.

(2) Formaţia de intervenţie are în compunere echipaje/grupe de intervenţie şi/sau echipe specializate.

(3) Echipajele/grupele de intervenţie se constituie în funcţie de specialitatea pe care o au, precum şi în raport de categoriile şi tipurile de autospeciale şi utilaje mobile utilizate pentru îndeplinirea atribuţiilor.

(4) Echipele specializate sunt constituite, în funcţie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competenţă, pe următoarele domenii principale: incendiu, protecţie chimică, biologică, radiologică şi nucleară, sanitar, cercetare-observare, deblocare-salvare, adăpostire, transmisiuni-alarmare, evacuare, pirotehnic şi suport logistic.

(5) Dotarea echipajelor/grupelor de intervenţie şi a echipelor specializate este prezentată în anexa nr. 8, care face parte integrantă din prezentele criterii de performanţă.

(6) Serviciile private organizate de operatorii economici care lucrează cu material exploziv au în structură şi echipe pirotehnice.

12.14.6. Dispeceratul se constituie în mod obligatoriu la serviciile private constituite ca societăţi comerciale şi la serviciile private de categoriile a IV-a şi a V-a în vederea gestionării apelurilor de urgenţă şi monitorizării sistemelor automate de protecţie.

12.14.7. Lucrările de reparaţii şi întreţinere curente la mijloacele şi autospecialele din dotarea serviciilor private se pot face atât în ateliere proprii, cât şi la societăţi de profil, în baza contractelor încheiate în acest sens.

 

12.15. Criterii operaţionale ale serviciilor private pentru situaţii de urgenţă

12.15.1. La amplasarea în teritoriu a formaţiilor de intervenţie ale serviciului privat de la instituţie/operator economic se are în vedere ca valorile timpilor operativi de intervenţie să corespundă valorilor stabilite prin planurile de intervenţie şi timpilor de răspuns, în funcţie de riscurile identificate în sectorul de competenţă.

12.15.2. În funcţie de suprafaţa sectorului de competenţă, formaţiunile de intervenţie din cadrul aceluiaşi serviciu privat pot avea sedii amplasate în locuri diferite.

12.15.3.  Conducerea intervenţiei serviciului privat se asigură de către conducătorul instituţiei publice sau de către administratorul operatorului economic, respectiv de către persoanele desemnate de aceştia.

12.15.4. Personalul formaţiei de intervenţie şi al dispeceratului execută serviciul în schimburi sau în ture, în funcţie de specificul activităţilor operatorului economic ori instituţiei publice.

 

12.16. Clasificarea serviciilor private

12.16.1. Serviciile private se clasifică în funcţie de structură, astfel:

  1. a) serviciu de categoria I – numai compartiment/specialişti pentru prevenire;
  2. b) serviciu de categoria a II-a – având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor doar echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere şi punere în funcţiune a instalaţiilor speciale de prevenire şi stingere a incendiilor;
  3. c) serviciu de categoria a III-a – având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor un echipaj/o grupă de intervenţie la un utilaj mobil şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri;
  4. d) serviciu de categoria a IV-a – având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor un echipaj/o grupă la o autospecială de intervenţie şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri;
  5. e) serviciu de categoria a V-a – având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor două sau mai multe echipaje/grupe la două sau mai multe autospeciale de intervenţie şi echipe specializate, pe tipuri de riscuri.

12.16.2.Serviciile private pentru situaţii de urgenţă de categoriile a II-a – a V-a au în mod obligatoriu în compunere compartiment/specialişti pentru prevenire.

12.16.3. La organizarea serviciilor private constituite de operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, aeroporturi şi porturi maritime sau fluviale se vor aplica reglementările specifice, precum şi criteriile şi recomandările elaborate de organismele internaţionale de profil.

12.16.4. La organizarea serviciilor private constituite pentru intervenţia la exploatările miniere subterane se ţine seama şi de criteriile specifice stabilite de autorităţile abilitate în domeniul respectiv.

 

12.17. Criterii privind încadrarea cu personal a serviciilor private

12.17.1. Serviciul privat de la instituţiile publice şi operatorii economici se încadrează astfel:

  1. a) cu personal angajat;
  2. b) cu personal voluntar din rândul salariaţilor proprii.

12.17.2. Funcţiile care se încadrează, în mod obligatoriu, cu personal angajat sunt:

a) şeful serviciului;

b) conducătorii autospecialelor de intervenţie/mecanicii de motopompă;

c) servanţii de pe autospecialele de intervenţie, care îndeplinesc funcţii de şef de ţeavă sau execută operaţiuni de descarcerare.

12.17.3. Inspectorul de protecţie civilă şi cadrul tehnic/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul prevenirii împotriva incendiilor se încadrează potrivit legii.

12.17.4. La încadrarea în serviciu, precum şi anual, personalul angajat în formaţiile de intervenţie este supus controlului medical, conform legii.

12.17.5. Personalul angajat trebuie să aibă calificarea necesară, conform reglementărilor în vigoare.

12.17.6. Numărul de personal ce încadrează echipajele/grupele de intervenţie se stabileşte conform prevederilor instrucţiunilor şi cărţilor tehnice de utilizare a utilajelor şi autospecialelor de intervenţie.

12.17.7. Echipele specializate au în compunere minim 3 persoane, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.

 

12.18. Criterii privind dotarea serviciilor private

12.18.1. Dotarea serviciilor private cu mijloace tehnice specifice trebuie să asigure:

a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectoarele de competenţă atât din punct de vedere preventiv, cât şi operaţional;

b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice;

c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi gradul de periculozitate al situaţiei de urgenţă, în vederea unei exploatări optime şi cu eficienţă maximă a acestora;

d) îndeplinirea criteriilor specifice prevăzute în normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice, aplicabile în ramurile economice respective, emise în condiţiile legii de ministere sau de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate;

e) pregătirea şi antrenamentul personalului.

12.18.2. Dotarea cu echipamente şi mijloace de intervenţie se face potrivit documentaţiilor tehnice ale investiţiilor întocmite, conform legii, de proiectant.

12.18.3.(1) Sediile serviciilor private sunt puse la dispoziţie de operatorul economic sau de instituţia care le-a constituit şi trebuie să asigure spaţii adecvate pentru personalul din tura de serviciu, pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor şi prestarea serviciilor.

(2) Spaţiile prevăzute la alin (1) se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.

12.18.4. În funcţie de necesităţi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuţiilor serviciului privat.

12.18.5. Serviciile private îşi amenajează poligoane de antrenament care se dotează cu aparate, utilaje, aparatură şi echipamente specifice intervenţiei în situaţii de urgenţă, inclusiv pentru concursurile profesionale, sau pot folosi poligoanele de antrenament din structura inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă sau ale altor servicii voluntare sau private, pe baza unor protocoale.

12.18.6. Atelierele se dotează cu utilaje şi scule adecvate lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.

12.18.7. Criteriile specifice care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a serviciului privat sunt prezentate în anexa nr.9, care face parte integrantă din prezentele criterii de performanţă.

12.18.8. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii serviciului privat sunt prezentate în anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezentele criterii de performanţă.

12.18.9. Serviciile private îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

12.18.10. Structura-cadru a Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă este prezentată în anexa nr. 11, care face parte integrantă din prezentele criterii de performanţă.

 

12.19. Criterii specifice pentru serviciile private, constituite

ca societăţi comerciale prestatoare de servicii

    12.19.1.  La constituirea serviciilor private ca societăţi comerciale prestatoare de servicii, pe lângă prevederile anterioare, în părţile care le privesc, se vor respecta următoarele criterii cumulative:

  1. a) categoria serviciului privat este cel puţin a IV-a;
  2. b) personalul încadrat trebuie să fie numai angajat;
  3. c) conducerea intervenţiei se asigură de către şeful serviciului privat sau de către înlocuitorul legal al acestuia;
  4. d) menţinerea permanentă a operativităţii şi capacităţii de intervenţie stabilite 24 de ore din 24 de ore.

12.19.2. Sectorul de competenţă cuprinde teritoriul operatorilor economici, instituţiilor şi localităţilor cu care serviciul privat a încheiat contracte sau convenţii de intervenţie.

12.19.3. La documentele de organizare şi funcţionare a serviciilor private, prevăzute la art. 12.18.8., se adaugă documentele prevăzute de legislaţia specifică privind înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale.

 

 12.20. Regulamentul de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă

12.20.1. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene controlează respectarea regulamentului.

12.20.2. Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă desfăşurată de către serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, denumită în continuare activitate de prevenire, reprezintă totalitatea acţiunilor specifice planificate şi realizate, potrivit legii, în vederea preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, a protecţiei populaţiei, a mediului, a bunurilor şi valorilor.

12.20.3. Formele activităţii de prevenire sunt:

a) controlul, asistenţa tehnică de specialitate, verificarea şi informarea preventivă a populaţiei – pentru serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;

b) controlul, serviciul de rond, supravegherea şi instruirea preventivă – pentru serviciile private pentru situaţii de urgenţă.

12.20.4. Scopurile activităţii de prevenire sunt:

a) asigurarea respectării prevederilor actelor normative şi ale celorlalte reglementări privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă;

b) identificarea, evaluarea şi analizarea pericolelor potenţiale prin aprecierea posibilităţilor de apariţie a lor şi a consecinţelor acestora asupra vieţii oamenilor, mediului şi bunurilor materiale;

c) conştientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informaţii dintre personalul care execută controlul de prevenire, factorii de decizie, personalul angajat şi alte persoane interesate sau implicate;

d) informarea populaţiei şi a salariaţilor privind pericolele potenţiale, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă.

12.20.5. Activitatea de prevenire se desfăşoară pe baza următoarelor principii:

a) principiul legalităţii – respectarea legislaţiei privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, indiferent de forma de proprietate a operatorilor economici şi a instituţiilor publice controlaţi/controlate din sectorul de competenţă;

b) principiul imparţialităţii şi independenţei – în exercitarea atribuţiilor funcţionale, personalul compartimentului sau specialiştii de prevenire sunt obligaţi să aibă atitudine obiectivă şi neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură;

c) principiul confidenţialităţii – păstrarea de către personalul compartimentului de prevenire a secretului informaţiilor care nu sunt de interes public şi care sunt obţinute în cursul desfăşurării activităţii;

d) principiul transparenţei – desfăşurarea activităţii într-o manieră deschisă faţă de public, prin care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile fundamentate ştiinţific, de interes public, să constituie regula, iar limitarea accesului la informaţii să constituie excepţia, în condiţiile legii;

e) principiul continuităţii şi gradualităţii – asigurarea unor controale periodice ale factorilor de risc şi aplicarea unor măsuri din ce în ce mai severe în cazul menţinerii riscului peste nivelele acceptabile.

12.20.6. Personalul compartimentului de prevenire din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă urmează anual, pe centre de localităţi, cursuri de specializare şi perfecţionare organizate în condiţiile legii, cu sprijinul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

 

12.21. Planificarea şi organizarea activităţii de prevenire desfăşurată de

serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă

12.21.1. Planificarea activităţilor de prevenire se realizează anual, prin Graficul de control şi Graficul de informare publică, pe baza Programului de măsuri în vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei şi evidenţei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituţiilor publice din sectorul de competenţă, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, şi se aprobă de către primar.

12.21.2. Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, iar câte o xerocopie a acestuia se anexează la carnetele cu constatările rezultate din controale.

12.21.3. Anterior întocmirii graficului de control, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă repartizează personalului compartimentului de prevenire localităţile, cartierele, operatorii economici şi instituţiile publice ce urmează a fi controlate.

12.21.4. Modelul Graficului de control este prezentat în anexa nr.12.

12.21.5. Graficul de informare publică se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi conţine activităţile de informare a populaţiei, salariaţilor şi elevilor privind pericolele potenţiale la locuinţe şi gospodării, operatorii economici şi instituţiile din subordinea consiliului local, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă.

12.21.6. La planificarea activităţilor de prevenire pentru sectorul de competenţă se au în vedere:

a) riscurile identificate din Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, frecvenţa şi perioada de manifestare;

b) concluziile rezultate în urma activităţilor de prevenire anterioare;

c) organizarea în sectorul de competenţă a unor activităţi tradiţionale, târguri, expoziţii, manifestări cultural-sportive;

d) concluziile rezultate din evaluarea periodică a situaţiei operative din localitate.

12.21.7. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de prevenire, serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă achiziţionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementări specifice şi materiale documentare.

12.21.8. La nivelul localităţii, activitatea de prevenire este coordonată de primar.

12.21.9. Organizarea activităţii de prevenire se asigură de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi se realizează prin personalul compartimentului de prevenire, al cărui număr este dimensionat conform reglementărilor tehnice specifice.

12.21.10. Pe timpul îndeplinirii misiunilor, personalul compartimentului de prevenire îşi face cunoscută calitatea prin legitimaţia de voluntar, emisă în condiţiile legii.

12.22. Planificarea şi organizarea activităţii de prevenire desfăşurată de serviciile private pentru situaţii de urgenţă

 12.22.1. Planificarea activităţilor de prevenire se întocmeşte anual, prin Graficul de control şi Programul serviciului de rond, de către şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către conducătorul instituţiei publice sau de administratorul operatorului economic.

12.22.2. Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

12.22.3. Modelul Graficului de control este prezentat în anexa nr.13.

12.22.4. Serviciul de rond se desfăşoară pe bază de program întocmit de şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

12.22.5. Modelul Programului serviciului de rond este prezentat în anexa nr. 14.

12.22.6. Instruirea preventivă a salariaţilor se execută conform reglementărilor specifice.

12.22.7. La planificarea activităţilor de prevenire pentru sectorul de competenţă se au în vedere:

a) riscurile identificate, frecvenţa şi perioada de manifestare;

b) concluziile rezultate în urma activităţilor de prevenire anterioare;

c) concluziile rezultate din evaluarea periodică a situaţiei operative.

12.22.8. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de prevenire, serviciul privat pentru situaţii de urgenţă achiziţionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementări specifice şi materiale documentare.

12.22.9. La nivelul operatorului economic/instituţiei publice, activitatea de prevenire este coordonată de către manager, administrator sau conducător.

12.22.10. Organizarea activităţii de prevenire se asigură de către şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă şi se realizează prin personalul compartimentului de prevenire sau de personalul angajat al serviciului.

 12.23. Desfăşurarea şi finalizarea activităţii de prevenire prestate de serviciile voluntare

12.23.1. Activităţile de prevenire în sectorul de competenţă se desfăşoară:

a) de două ori pe an, de regulă primăvara şi toamna, la gospodăriile populaţiei;

b) premergător începerii anului şcolar şi sezonului rece, la unităţile de învăţământ;

c) o dată pe an, la operatorii economici şi instituţiile publice din subordinea consiliului local;

d) anterior şi pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice;

e) la solicitarea conducătorilor operatorilor economici din sectorul de competenţă, cu care s-au încheiat contracte de intervenţie;

f) pentru verificarea petiţiilor cetăţenilor în probleme privind situaţiile de urgenţă, cu scopul de a face propuneri primarului pentru soluţionarea acestora.

12.23.2. Anterior controlului se studiază:

a) reglementările specifice;

b) documentele de control proprii şi ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, întocmite anterior;

c) situaţia operativă specifică;

d) alte materiale documentare/informative.

12.23.3. Controalele se finalizează astfel:

a) prin consemnarea neregulilor în carnetele cu constatările rezultate din controale – cele de la gospodăriile populaţiei;

b) prin notă de control – cele de la instituţiile publice şi operatorii economici din subordinea consiliului local, de la unităţile de învăţământ şi de la operatorii economici din sectorul de competenţă, cu care s-au încheiat contracte de intervenţie.

12.23.4. Constatările rezultate în urma controalelor executate la gospodăriile populaţiei sunt aduse la cunoştinţă proprietarilor prin consemnarea semnăturii acestora în carnet, iar nota de control se întocmeşte în două exemplare, exemplarul numărul unu fiind înmânat reprezentantului unităţii controlate.

12.23.5. Modelul Carnetului cu constatările rezultate din control este prezentat în anexa nr. 15, iar cel al Notei de control, în anexa nr. 16.

12.23.6. După finalizarea activităţii de control, personalul compartimentului de prevenire prezintă şefului de serviciu carnetele cu constatările rezultate sau notele de control.

12.23.7. Şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă înmânează primarului, săptămânal, toate documentele de control încheiate în săptămâna anterioară, în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor contravenţionale, conform reglementărilor în vigoare.

12.23.8. Pe baza constatărilor rezultate, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă întocmeşte, semestrial, analiza activităţii de prevenire şi a neregulilor constatate, pe care o supune dezbaterii consiliului local, şi propune măsuri pentru remedierea acestora.

 12.24. Desfăşurarea şi finalizarea activităţii de prevenire prestate de serviciile private

12.24.1. Activităţile de prevenire în sectorul de competenţă se desfăşoară:

a) semestrial – control la secţiile şi instalaţiile care prezintă riscuri;

b) zilnic – serviciu de rond, conform programului;

c) la solicitarea şefilor de lucrări, instalaţii sau secţii – supraveghere.

12.24.2. Controlul se execută de către şeful de serviciu şi de personalul compartimentului/specialiştii de prevenire.

12.24.3. Pe timpul controlului se urmăreşte respectarea prevederilor actelor normative şi ale celorlalte reglementări privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă.

12.24.4.Finalizarea controlului se realizează prin consemnarea neregulilor în Nota de control, al cărei model este prezentat în anexa nr.17.

12.24.5. Premergător controlului se studiază:

a) reglementările specifice;

b) documentele de control proprii şi ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, întocmite anterior;

c) situaţia operativă specifică;

d) alte materiale documentare/informative.

12.24.6. Serviciul de rond se execută de către personalul angajat al serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, problemele urmărite şi verificate fiind cele stabilite în program.

12.24.7. Constatările rezultate sunt consemnate în registru. Modelul Registrului cu constatările din serviciul de rond este prezentat în anexa 18.

12.24.8. Supravegherea se organizează atunci când în sectorul de competenţă se desfăşoară lucrări cu foc deschis, de reparaţii sau de punere în funcţiune a unor instalaţii.

12.24.9. Supravegherea se execută din dispoziţia şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, care va stabili personalul şi măsurile necesare în vederea preîntâmpinării apariţiei unor situaţii de urgenţă.

12.24.10. În funcţie de complexitatea operaţiunii, şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă stabileşte locul şi durata supravegherii, precum şi personalul şi tehnica de intervenţie necesare preîntâmpinării apariţiei unor situaţii de urgenţă.

12.24.11. La încheierea activităţii de supraveghere, personalul desemnat să execute supravegherea comunică şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă despre finalizarea acesteia.

12.24.12. După finalizarea activităţii preventive, personalul desemnat prezintă şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă documentele întocmite, în vederea stabilirii măsurilor pentru remedierea neregulilor care nu au putut fi soluţiona.

ANEXA 1

DOTAREA  grupelor de intervenţie şi echipelor specializate

  1. Grupe de intervenţie
Nr.

crt.

Tipul grupei de intervenţie Dotarea
1 Salvare şi prim ajutor           – ambulanţă
2 Stingerea incendiilor            – autospecială
3 Intervenţie la înălţime          – autoscară
4 Descarcerare – autospecială de descarcerare
5 Decontaminare şi protecţie CRBN  – autospecială

    NOTĂ:

Fiecare autospecială are în dotare aparatură, echipament şi complete de protecţie, mijloace de transmisiuni, accesorii, substanţe şi alte materiale specifice, conform cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de exploatare.

  1. Echipe specializate. Dotarea echipelor specializate se realizează pe baza normelor emise potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

 ANEXA 2

CRITERII SPECIFICE care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

Nr.

crt.

Categoriile de mijloace       tehnice Criteriile specifice
 

1

Autospeciale şi utilaje  de intervenţie –  natura şi volumul operaţiunilor de intervenţie

–  caracteristicile şi performanţele  tehnico-tactice ale autospecialelor şi   utilajelor

–  duratele normale de exploatare a autospecialelor

şi utilajelor

 

2

Echipament şi mijloace   de protecţie –   natura şi periculozitatea specifică a operaţiunilor de intervenţie

–  efectele negative ale agenţilor dinamici,termici, electromagnetici şi biologici specifici evenimentelor periculoase potenţiale

–   numărul de persoane care participă la operaţiuni

–   durata normală de folosinţă a echipamentului

 

3

Aparatură de  transmisiuni şi  informatică –  mărimea şi particularităţile sectorului de

competenţă din punct de vedere al comunicaţiilor

– numărul de grupe de intervenţie,  precum şi efectivele acestora

–  numărul de personal cu atribuţii de conducere

 

4

Substanţe necesare  intervenţiei – numărul şi caracteristicile tehnice ale  autospecialelor

–  frecvenţa şi numărul intervenţiilor, precum şi consumul estimat de substanţe

 

5

Mijloace de transport –  numărul de utilaje ce trebuie tractate

–  efectivele şi materialele ce trebuie transportate

–  normele de alocare la drepturi

–  durata normală de exploatare

 

ANEXA 3

DOCUMENTELE de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii,

 serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

1.Dosarul privind organizarea şi înzestrarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

I.1. Hotărârea consiliului local de înfiinţare, organigrama şi numărul de personal ale serviciului voluntar

    I.2. Contractele de voluntariat încheiate între consiliul local şi voluntari

I.3. Contractele de intervenţie

I.4. Tabel nominal cu personalul, în funcţie de structurile din care acesta face parte, şi modul de înştiinţare

I.5. Tabel cu necesarul de tehnică, aparatură şi materiale, în funcţie de structura serviciului voluntar

I.6. Tabel cu materialele şi tehnica existente în dotare

    I.7. Evidenţa referatelor prin care se solicită completarea dotării cu tehnică, aparatură şi materiale a serviciului voluntar, întocmite de şeful serviciului

I.8. Schema legăturilor de comunicaţii ale forţelor ce acţionează în cazul situaţiilor de urgenţă

  1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

    III. Dosar privind intervenţia serviciului voluntar

III.1. Planuri de intervenţie (de răspuns) în funcţie de riscurile identificate în sectorul de competenţă

III.2. Planuri de cooperare

III.3. Planul de evacuare în caz de urgenţă

III.4. Planurile sau schiţele localităţilor din sectorul de competenţă pe care sunt marcate zonele locuite, amplasarea agenţilor economici şi instituţiilor, sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile şi vulnerabile la riscuri

III.5. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor

  1. Dosar privind pregătirea personalului

IV.1. Planul de pregătire profesională anuală şi lunară, pe teme şi exerciţii

IV.2. Registrul de evidenţă a participării la pregătirea profesională şi calificativele obţinute

IV.3. Planificarea exerciţiilor şi aplicaţiilor

  1. Dosar operativ

V.1. Registrul cu note de anunţare şi de evidenţă a intervenţiilor

V.2. Organizarea intervenţiei pe ture de serviciu

    V.3. Raportul de intervenţie

  1. Registrul istoric al serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

VII. Registrul de control

    VIII. Programul de măsuri în vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei

VIII.1. Graficul controalelor la gospodăriile populaţiei

VIII.2. Carnetele cu constatările rezultate din controale

VIII.3. Graficul de informare publică

  1. Dosar tehnic

IX.1. Planul de asistenţă la autospecialele şi utilajele de intervenţie

IX.2. Dosarul tehnic al mijloacelor de înştiinţare-alarmare

 

  ANEXA 4

STRUCTURA-CADRU  a regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

CAP. 1.Dispoziţii generale

  • hotărârea consiliului local de constituire a serviciului voluntar;
  • prezentarea succintă a activităţii serviciului voluntar în funcţie de tipurile de risc gestionate;
  • alte date de interes general.

CAP. 2.Organizarea şi atribuţiile serviciului voluntar 

  • conducerea şi structura organizatorică;
  • relaţiile dintre structurile serviciului voluntar:
  • ierarhice;
  • funcţionale;
  • organizarea pe ture a serviciului voluntar;
  • atribuţiile serviciului voluntar:
  • atribuţiile compartimentului/specialiştilor de prevenire;
  • atribuţiile formaţiilor de intervenţie:
  • atribuţiile grupelor de intervenţie;
  • atribuţiile echipelor specializate;
  • atribuţiile atelierului.

CAP. 3.Atribuţiile personalului din structura serviciului voluntar

  • atribuţiile şefului de serviciu;
  • atribuţiile şefului de compartiment/specialistului de prevenire;
  • atribuţiile şefului formaţiei de intervenţie;
  • atribuţiile şefului grupei de intervenţie;
  • atribuţiile şefului echipei specializate;
  • atribuţiile conducătorilor autospecialelor de intervenţie;
  • atribuţiile mecanicului de utilaj;
  • atribuţiile membrilor grupelor de intervenţie şi echipelor specializate.

CAP. 4.Coordonarea, controlul şi îndrumarea serviciului voluntar

  • relaţiile de coordonare;
  • relaţiile de control;
  • relaţiile de cooperare;
  • relaţiile de îndrumare.

CAP. 5.Gestionarea patrimoniului serviciului voluntar

modul de finanţare, dotare, exploatare, întreţinere, evidenţă şi control al patrimoniului.

CAP. 6.Pregătirea personalului serviciului voluntar

  • stabilirea modului de pregătire de specialitate şi fizică a personalului;
  • participarea la cursuri de calificare şi atestare;
  • participarea la concursurile profesionale.

CAP. 7.Dispoziţii finale

  • dispoziţii privind obligativitatea cunoaşterii şi aplicării prevederilor regulamentului de către personalul serviciului voluntar;
  • dispoziţii privind intrarea în vigoare a regulamentului.

 

ANEXA 5

ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

Consiliul Local al ________________

CONTRACT DE VOLUNTARIAT

  1. ________________________________, încheiat astăzi ___________________

 

  1. Părţile contractului
  2. Beneficiarul contractului: Consiliul Local al ________________________________, cu sediul în __________________________, reprezentat prin domnul/doamna ____________________________, în calitate de _______________________________________________________________________
  3. Voluntar: domnul/doamna ______________________________________________, fiul/fiica lui ______________________________ şi al/a .___________________________., născut/născută în anul ___________, luna ____________, ziua __________, în comuna/oraşul _______________________, judeţul ___________________, domiciliat/domiciliată în str. _________________________________ nr. _______, bl. ________, sc. ________, et. _______, ap._______., localitatea __________________, judeţul _____________________________, posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate seria _____________ nr. ___________________, eliberat/eliberată de _____________________________ la data de ___________________________, cod numeric personal ____________________________, absolvent al/absolventă a _____________________________________________________________, de profesie ___________________________, cu o vechime de _________________, angajat/angajată la ________________________________________________________________________________
  4. Obiectul contractului: prestarea de activităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare
  5. Durata contractului: 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condiţiile Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare
  6. Zona de desfăşurare a activităţii:

a) în zona de competenţă a serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

b) pe teritoriul localităţilor învecinate, în baza contractelor de intervenţie încheiate între consiliile locale.

Atribuţiile postului: cele prevăzute în fişa postului, anexă la contractul de voluntariat

Condiţii de activitate: activitatea se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare, conform condiţiilor specifice.

Durata activităţii: activitatea este nenormată.

Drepturile şi obligaţiile părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă:

a) asigurarea în caz de accident şi de boală, ce pot interveni în timpul activităţilor desfăşurate, încheiată de consiliul local beneficiar al voluntariatului, în condiţiile legii;

b) echipament individual de protecţie;

c) materiale igienico-sanitare;

d) supliment alimentar;

e) alte drepturi: ______________________________________________________________

Alte clauze:

a) perioada de preaviz este de 15 zile;

b) alte clauze: __________________________________________________________

Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor

Voluntarul

 Drepturi:

a) să fie repartizat pe un post conform pregătirii;

b) să beneficieze de măsuri de securitate şi sănătate a muncii;

c) să beneficieze de formare profesională;

d) să beneficieze de compensaţii în bani pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii, conform Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

e) să beneficieze de reducere din impozitul local pe perioada:

________________, cu __________%;

________________, cu __________%;

________________, cu __________%;

f) să beneficieze de scutire pentru următoarele taxe locale ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

g) să beneficieze de gratuităţi pe mijloacele de transport în comun din localitate, aparţinând unităţilor din subordinea consiliului local;

h) să beneficieze de scutire de următoarele servicii în folosul comunităţii:________________________________________________________________________________________________________________________________;

i) alte drepturi: __________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

1.2. Obligaţii:

a) îndeplinirea atribuţiilor conform fişei postului;

b) respectarea disciplinei în timpul activităţilor;

c) respectarea măsurilor de securitate şi sănătate a muncii;

d) păstrarea secretului de serviciu;

e) portul în mod corespunzător al uniformei şi utilizarea, potrivit prescripţiilor tehnice specifice, a tehnicii de intervenţie, a echipamentului de protecţie, a aparaturii şi mijloacelor de înştiinţare;

f) participarea la cursurile de pregătire, organizate de consiliul local beneficiar al voluntariatului ori de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz;

g) alte obligaţii: ______________________________________________________________________________________________________________________________________

 

  1. Beneficiarul voluntariatului

2.1. Drepturi:

a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru voluntar;

b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii;

d) alte drepturi: ____________________________________________________________________________________________________________________________________

2.2. Obligaţii:

a) să acorde voluntarului toate drepturile ce decurg din contractul de voluntariat;

b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice pentru desfăşurarea activităţilor specifice;

c) să informeze voluntarul asupra condiţiilor şi relaţiilor de muncă ce privesc desfăşurarea activităţilor specifice;

d) să elibereze, la cerere, documente care atestă calitatea voluntarului;

e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale voluntarului;

f) alte obligaţii: ____________________________________________________________________________________________________________________________________

  Dispoziţii finale

  1. Prevederile prezentului contract de voluntariat se completează cu dispoziţiile Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare.
  2. În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează conducerii beneficiarului voluntariatului cu care a încheiat contractul.
  3. Modificarea contractului de voluntariat se poate face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulată în termen de 15 zile de la data la care a intervenit situaţia de natură a duce la modificările contractuale.
  4. Prezentul contract individual de voluntariat s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Beneficiarul voluntariatului,                                                                         Voluntar,

______________________________                        ______________________________

Prezentul contract se prelungeşte, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.579/2005, astfel:    1.________________________________________________________________________________

  1. ______________________________________________________________________________
  2. ______________________________________________________________________________

Organizaţie gazdă,                                                                                             Voluntar,

_________________                                                                         _________________

 

Pe data de ________________________ prezentul contract încetează în temeiul art. ____________ din ___________________________________, în urma îndeplinirii procedurii legale.

 

Beneficiarul voluntariatului,

_____________________________________________

ANEXA 6*)

    *) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA 7

ANEXA 8 la criteriile de performanţă

DOTAREA echipajelor/grupelor de intervenţie şi echipelor specializate

  1. Echipaje/grupe de intervenţie
Nr.   crt. Tipul echipajului /grupei de intervenţie Dotarea
1 Stingerea incendiilor cu apă şi   spumă Autospecială pentru lucru cu apă şi spumă sau utilaj mobil
2 Stingerea incendiilor cu pulberi şi gaze Autospecială pentru lucru cu      pulberi şi gaze
3 Intervenţie la înălţime Autoscară
4 Intervenţie la inundaţie şi/sau înec Barcă de salvare
5 Descarcerare, deblocare-salvare şi  prim ajutor Ambulanţă/autospecială dotată cu    echipament de prim ajutor sau de    descarcerare
6 Decontaminare şi protecţie CBRN Autospecială, utilaj sau auto      dotată/dotat cu echipament
7 Suport logistic al intervenţiilor Autocamion, tractor, remorcă auto   sau alt utilaj
8 Cercetare – căutare Autospecială

  NOTĂ:

Fiecare autospecială sau utilaj de intervenţie este dotată/dotat conform cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de exploatare.

  1. Echipe specializate

Dotarea echipelor specializate se realizează pe baza normelor emise potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

ANEXA 9 la criteriile de performanţă

 

CRITERII SPECIFICE

care stau la baza dotării cu mijloace tehnice şi materiale a

serviciilor private pentru situaţii de urgenţă

Nr.

crt

Categorii de mijloace tehnice Criterii specifice
 

1

Autospeciale şi utilaje de      intervenţie -natura şi volumul operaţiunilor de intervenţie

-caracteristicile şi performanţele tehnico-tactice ale autospecialelor şi utilajelor

-durata normată de exploatare a autospecialelor şi utilajelor

 

2

Echipament de protecţie – natura şi periculozitatea specifică a operaţiunilor de   intervenţie

– numărul de persoane care   participă la operaţiuni

– durata normată de folosinţă a  echipamentului

 

3

Aparatură de comunicaţii şi        informatică -mărimea şi particularităţile sectorului de competenţă din  punctul de vedere al comunicaţiilor

– numărul de formaţii, grupe şi  echipe, precum şi efectivele acestora

– numărul de personal cu atribuţii de conducere

 

4

Substanţe necesare intervenţiei – numărul de autospeciale şi  caracteristicile tehnice care folosesc substanţe, frecvenţa şi numărul intervenţiilor, precum şi consumul estimat de substanţe
 

5

Mijloace de transport – numărul de utilaje ce trebuie tractate

– efectivele şi materialele ce trebuie transportate

– normele de alocare la drepturi

– durata normată de exploatare

 

ANEXA 10 la criteriile de performanţă

DOCUMENTELE

de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii serviciului privat pentru situaţii de urgenţă

I.Dosarul privind organizarea şi înzestrarea serviciului privat

    1. Decizia/actul de constituire, cu organigrama şi numărul de personal ale serviciului privat

2. Contractele sau convenţiile de intervenţie

 3. Tabelul nominal cu personalul angajat, funcţiile ocupate şi modul de înştiinţare

4. Tabelul nominal cu personalul voluntar, locul de muncă, funcţiile ocupate în serviciul privat şi modul de înştiinţare

5. Tabelul cu necesarul de tehnică, aparatură şi materiale, în funcţie de structura serviciului privat

6. Tabelul cu materialele şi tehnica existentă în dotare

    7. Solicitările anuale privind completarea cu tehnică, aparatură şi materiale

8. Schema legăturilor fir-radio cu forţele ce acţionează în cazul situaţiilor de urgenţă

9. Fişele de protecţia muncii pentru personalul angajat şi voluntar din serviciu

II.Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului privat

    III. Dosar cu planurile operative ale serviciului privat

    1. Planuri de intervenţie (răspuns) în funcţie de riscurile identificate în sectorul de competenţă

 2. Planuri de cooperare

3. Planul de evacuare în caz de urgenţă civilă

4. Planurile sau schiţele operatorilor economici/instituţiilor publice/localităţilor din sectorul de competenţă, pe care sunt marcate sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile, zonele vulnerabile la riscuri

5. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru localităţile cu care s-au încheiat contracte sau convenţii de intervenţie

IV.Dosar privind pregătirea personalului

1. Planul de pregătire profesională lunară şi anuală, pe teme şi exerciţii

    2. Registrul de evidenţă a participării la pregătirea profesională şi calificativele obţinute

3. Planificarea exerciţiilor şi aplicaţiilor

V.Dosar operativ

 1. Registrul cu note de anunţare şi de evidenţă a intervenţiilor

    2. Organizarea intervenţiei pe ture de serviciu

3. Raportul de intervenţie (un exemplar se trimite la inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, atunci când se intervine fără sprijinul serviciilor profesioniste)

VI.Registrul de control privind activitatea serviciului

  VII. Dosar privind activitatea de prevenire desfăşurată de personalul serviciului privat

1. Graficul de control

2. Programul serviciului de rond

3. Registrul cu constatările rezultate din serviciul de rond

4. Notele de control

5. Registrul cu evidenţa lucrărilor cu foc sau a lucrărilor periculoase

    VIII. Dosar tehnic

1. Planul de asistenţă la autospecialele şi utilajele de intervenţie

 2. Dosarul tehnic al mijloacelor de înştiinţare-alarmare.

 

ANEXA 11   la criteriile de performanţă

STRUCTURA-CADRU

a Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă

CAP. 1.Dispoziţii generale

– baza legală de înfiinţare a serviciului privat, dispoziţia/actul de constituire

– prezentarea succintă a activităţii serviciului privat în funcţie de tipurile de risc gestionate

– domeniul de activitate al operatorului economic/instituţiei publice

– alte date de interes general

CAP. 2.Organizarea şi atribuţiile serviciului privat

– conducerea şi structura organizatorică

– relaţiile dintre structurile serviciului privat:

– ierarhice

– funcţionale

– coordonare şi control

– cooperare

– atribuţiile serviciului privat:

– atribuţiile compartimentului de prevenire

– atribuţiile formaţiilor de intervenţie

– atribuţiile echipajelor/grupelor

– atribuţiile echipelor specializate

– atribuţiile dispeceratului

– atribuţiile atelierului

CAP. 3.Atribuţiile personalului din structura serviciului privat

– atribuţiile şefului serviciului privat

– atribuţiile şefului compartimentului/specialistului de prevenire

– atribuţiile şefului formaţiei de intervenţie

– atribuţiile şefului echipajului/grupei de intervenţie

– atribuţiile şefului echipei specializate

– atribuţiile conducătorilor autospecialelor de intervenţie/altor utilaje

– atribuţiile mecanicului de utilaj

– atribuţiile dispecerului/telefonistului

– atribuţiile servanţilor/membrilor echipelor specializate

– atribuţiile personalului din atelierul de reparaţii şi întreţinere

CAP. 4.Coordonarea, controlul şi îndrumarea serviciului privat

– relaţiile de coordonare

– relaţiile de control

– relaţiile de cooperare

– relaţiile de îndrumare

CAP. 5.Reglementarea activităţilor privind prestările de servicii

– baza legală de încheiere a contractelor şi convenţiilor

CAP. 6.Gestionarea patrimoniului serviciului privat

– stabilirea modului de finanţare, dotare, exploatare, întreţinere, evidenţă şi control al patrimoniului

 CAP. 7.Pregătirea personalului serviciului privat

– stabilirea modului de pregătire de specialitate şi fizică a personalului

– modul de participare la cursuri de calificare şi atestare

– participarea la concursurile profesionale

CAP. 8.Dispoziţii finale

– dispoziţii privind obligativitatea cunoaşterii şi aplicării prevederilor regulamentului de către personalul serviciului privat

– dispoziţii privind intrarea în vigoare a regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului privat.

ANEXA 12 la regulament

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al _____________________

 

GRAFIC DE CONTROL– model –

    NOTĂ:

În funcţie de particularităţile sectorului de competenţă, se planifică controale la alte instituţii sau operatori economici din subordinea consiliului local (spaţii de cazare, societăţi comerciale de prestări de servicii către populaţie) sau cu care s-au încheiat contracte, precum şi premergător şi pe timpul desfăşurării manifestărilor cu public legate de evenimente din viaţa comunităţii (târguri, hramuri, mari sărbători religioase)

 

 ANEXA 13  la regulament

Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă al ____________________

GRAFIC DE CONTROL –model

  NOTĂ:

În funcţie de particularităţile sectorului de competenţă, se planifică controale la operatorii economici cu care s-au încheiat contracte.

 

    ANEXA 14 la regulament

    APROB

(conducătorul instituţiei publice, managerul

sau administratorul operatorului economic)

PROGRAMUL serviciului de rond –model

 

 ANEXA 15 la regulament

 

CARNET cu constatările rezultate din control – model –

INDICAŢII DE FOLOSIRE

Situaţiile de urgenţă la gospodăriile populaţiei pot fi preîntâmpinate dacă populaţia cunoaşte şi respectă regulile şi măsurile de prevenire a acestora.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a desfăşura activităţi pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă în localităţile unde sunt constituite şi de a face cunoscute cetăţenilor regulile şi măsurile de preîntâmpinare a acestora.

Carnetul cuprinde principalele reguli şi măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei, pe baza cărora personalul compartimentului de prevenire execută controlul şi stabileşte măsuri în raport cu situaţia găsită la faţa locului.

Neregulile constatate vor fi înscrise în carnet sub formă prescurtată.

Exemplu: Într-o gospodărie s-a constatat că proprietarul foloseşte focul deschis sau mijloace de iluminat cu flacără deschisă pe lângă furaje sau alte materiale combustibile; în loc de a se înscrie în întregime neregula în carnet, se va înscrie: punctul 2b, ceea ce corespunde cu încălcarea prevăzută în îndrumător la punctul respectiv.

Dacă anumite încălcări nu sunt prevăzute în carnet, atunci acestea se înscriu în întregime fără a se mai folosi forma prescurtată.

Este indicat ca la gospodăriile în care s-au constatat nereguli să se execute verificări ulterioare pentru a vedea dacă acestea s-au remediat, fără a se aştepta al doilea control periodic.

Pentru mai multă eficacitate a controlului, personalul compartimentului de prevenire va explica cetăţenilor în ce constau neregulile, ce trebuie făcut pentru remedierea lor şi mai ales urmările posibile ale acestora, folosind în acest scop exemple de incendii provocate de neglijenţa sau de nerespectarea regulilor de prevenire a altor situaţii de urgenţă.

De asemenea, vor face recomandări cu privire la modul de salvare a oamenilor şi de evacuare a animalelor în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă

  1. Reguli şi măsuri de prevenire la grajduri, magazii şi alte dependinţe:

a) este interzis a se intra în aceste construcţii cu lumânări, chibrituri aprinse sau lămpi de petrol, iluminatul realizându-se cu corpuri de iluminat electrice prevăzute cu globuri de protecţie sau cu felinare de vânt în stare bună; cablurile electrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibile;

b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis în aceste spaţii;

c) uşile grajdurilor vor fi construite fără praguri şi se vor deschide spre exterior. Nu este permisă blocarea uşilor cu diferite obiecte sau materiale;

d) încălzirea grajdurilor este admisă numai cu sobe cu acumulare de căldură, iar aprinderea şi alimentarea focului trebuie să se facă numai din exterior;

e) se interzice depozitarea în magazii sau în alte dependinţe a oricărui fel de carburant în cantitate mai mare decât cea stabilită de reglementările în vigoare;

f) este interzisă folosirea afumătorilor improvizate, care prezintă pericol de incendiu, în magazii, şuri sau instalate în apropierea materialelor combustibile.

2.Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire la depozite de furaje, paie şi alte materiale:

a) furajele, paiele şi alte materiale combustibile vor fi depozitate, după posibilităţi, cât mai departe de casă, bucătării de vară, cuptoare, magazii etc.;

b) este interzisă folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacără deschisă pe lângă furaje şi materiale combustibile;

c) focurile deschise făcute în curţi, la o distanţă mai mare de 10 m faţă de depozitele de furaje, paie şi alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise.

   3.Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire la folosirea bucătăriilor de vară, cuptoarelor şi maşinilor de gătit:

a) este interzis a se instala cuptoare, maşini de gătit sau bucătării de vară improvizate în apropierea grajdurilor, şurilor, locurilor de depozitare a furajelor şi a altor materiale combustibile;

b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastră sau pe sub streaşină fără să fie izolate pe părţile combustibile ale construcţiei. Izolaţia se face pe o distanţă de 40 cm de o parte şi de alta a locului de trecere, prin lăsarea unei distanţe de 15 cm între faţa exterioară a burlanului şi elementele combustibile, precum şi prin îmbrăcarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vată de sticlă tencuită sau cu un strat echivalent de azbest. Când acoperişul este construit din material combustibil, nu este permisă scoaterea burlanului sub streaşină;

c) este interzisă aruncarea la întâmplare, pe lângă furaje, şuri, grajduri sau alte materiale combustibile, a cenuşii. Cenuşa se va depozita într-o groapă anume amenajată, după ce mai întâi a fost stins cu apă jăraticul rămas în ea.

  1. Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor la instalarea şi folosirea sobelor:

a) sobele de metal nu trebuie să fie instalate la o distanţă mai mică de 1 m faţă de pereţii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde uşor. Când pereţii de scândură sunt izolaţi, distanţa poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin căptuşirea peretelui cu cărămizi aşezate pe muchie, pe o suprafaţă care să depăşească cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical şi orizontal;

b) este interzis ca sobele de metal să fie aşezate direct pe duşumeaua de scânduri. Dacă înălţimea picioarelor sobelor depăşeşte 25 cm, ele vor fi aşezate pe un postament de cărămidă în grosime de 7 cm. Dacă picioarele sobelor au înălţimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faţa uşii cu 50 cm;

c) nu este permis să se folosească sobe cu uşiţele defecte;

d) este interzis a se aprinde focul în sobă cu benzină sau cu alte lichide inflamabile, în asemenea condiţii încât să prezinte pericol de incendiu, ori să se ardă în sobă lemne lungi, netăiate, care pe timpul arderii nu intră în întregime în sobă;

e) sobele de cărămidă vor avea pe duşumea, în faţa uşilor, o tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm;

f) nu este permis să se pună la uscat la mai puţin de 1 m depărtare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde uşor. De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie să se pună pe sobele de zid sau în imediata lor apropiere;

g) focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

h) se va urmări ca sobele de metal sau de cărămidă să nu se încălzească peste măsură, deoarece pot aprinde uşor obiectele din jur.

5.Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor la instalarea şi folosirea coşurilor şi burlanelor:

a) coşurile de zid vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor şi acoperişurilor astfel:

– la trecerea prin planşeu, prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşurilor la 25 cm. În spaţiul dintre coş şi planşeu se introduc un strat de azbest sau două straturi de pâslă îmbibate cu argilă;

– la trecerea prin acoperiş, prin lăsarea unei distanţe de cel puţin 10 cm între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele acoperişului, iar golul produs se închide cu un şorţ de tablă;

b) nu este permis ca în coşuri să fie zidite elemente combustibile ale acoperişului, planşeului etc.;

c) coşurile se prelungesc deasupra acoperişului cu 0,5 – 0,8 m;

d) coşurile de zid vor fi permanent întreţinute fără crăpături şi curăţate. Este interzis a se folosi coşurile de zid netencuite;

e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanţă mai mică de 70 cm faţă de pereţii de scândură sau paiantă.

Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice:

a) este interzisă folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolaţi, cu prize sau întrerupătoare defecte, doze şi derivaţii fără capace etc.;

b) este interzisă înlocuirea siguranţelor electrice cu sârmă, cuie etc. Siguranţele arse vor fi înlocuite numai de electrician autorizat;

c) nu este permisă lăsarea sub tensiune, fără supraveghere, a niciunui fel de aparat electric: fier de călcat, reşou, radiator etc.;

d) este interzisă executarea sau modificarea instalaţiilor electrice de către persoane neautorizate;

e) fiarele de călcat vor fi aşezate pe timpul folosirii pe suporţi de sârmă sau de cărămidă.

 

  1. Respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor la folosirea lămpilor de iluminat şi de gătit cu lichide inflamabile, precum şi la folosirea acestor lichide:

a) lămpile de iluminat şi de gătit cu petrol trebuie să fie în stare bună, rezervorul nu trebuie să fie spart, să aibă scurgeri, iar umplerea rezervoarelor trebuie să se facă când lămpile sunt stinse;

b) este interzisă aşezarea lămpilor de iluminat sau de gătit în apropierea obiectelor care se pot aprinde uşor sau în locuri unde din neglijenţă ar putea fi răsturnate, dând naştere la incendii;

c) lămpile de iluminat sau de gătit nu trebuie lăsate fără supraveghere pe timpul funcţionării lor;

d) este interzis să se depoziteze în locuinţe lichide inflamabile în cantităţi mai mari de 25 litri. Această cantitate se va păstra în bidoane adecvate (metalice) bine închise şi la locuri ferite de posibilitatea incendierii;

e) curăţarea cu substanţe uşor inflamabile a parchetelor, a duşumelelor, a hainelor etc. nu este permisă în încăperi unde este aprins focul.

 

  1. Respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire privitoare la folosirea buteliilor de gaze lichefiate (aragaz):

a) este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorului şi furtunului;

b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fără regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezintă porozităţi, crăpături sau lărgiri la capete;

c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor păstra în apropierea surselor de căldură sau sub acţiunea directă a razelor solare. Distanţa dintre butelie şi maşina de aragaz va fi de 1 m, iar faţă de o sursă de căldură cu o flacără deschisă, de cel puţin 2 m;

d) este interzis a se folosi buteliile în poziţie culcată sau înclinată; ele se vor folosi doar în poziţie verticală. Nu este permisă încălzirea buteliilor. Aprinderea focului, în cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectându-se principiul „gaz pe flacără”;

e) este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente.

   

  1. Respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor în podurile caselor:

a) este interzisă construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile în podurile caselor;

b) nu este permisă folosirea podurilor pentru bucătării sau spălătorii;

c) este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în poduri;

d) este interzisă folosirea pentru iluminatul în poduri a lumânărilor etc.; pentru iluminat se vor folosi felinare de vânt în stare bună de funcţionare.

 

  1. Educarea copiilor şi supravegherea lor pentru a nu provoca incendii:

a) copiii nu trebuie lăsaţi singuri în încăperi în care sunt sobe de încălzit sau de gătit, lămpi cu petrol pentru iluminat ori gătit în stare de funcţionare;

b) copiii nu trebuie lăsaţi să se joace cu focul (lămpi, lumânări, chibrituri, brichete, artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lăsate la îndemâna lor.

 

  1. Respectarea regulilor privind protecţia împotriva inundaţiilor în zonele unde acest risc se manifestă cu precădere:

a) curăţarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor;

b) interzicerea blocării sau obturării podurilor ori podeţelor cu materiale care ar împiedica scurgerea apei.

 

  1. Respectarea regulilor şi modului de comportare stabilite de autorităţi pentru diferite situaţii de urgenţă, în funcţie de riscurile identificate în plan teritorial.

 

CARNET cu constatările rezultate din control – model

 

 ANEXA 16 la regulament

    Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

    al ______________________________

NOTĂ DE CONTROL– model –

Nr. ___________ din ________________

 

Încheiată astăzi, cu prilejul controlului privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, executat potrivit art. .______din __________________________ (se va înscrie actul normativ).

 

PROPRIETAR

OPERATOR ECONOMIC/INSTITUŢIE

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE LA REGISTRUL COMERŢULUI

PERIOADA CONTROLULUI

SPECIALIST DIN COMPARTIMENTUL DE PREVENIRE

PARTICIPANŢI DIN PARTEA OPERATORULUI ECONOMIC/INSTITUŢIEI CONTROLATE

  1. NEREGULI CONSTATATE

Se vor menţiona toate încălcările actelor normative care reglementează activitatea de prevenire a incendiilor şi protecţie civilă.

  1. MĂSURI

Se vor înscrie măsurile pentru înlăturarea neregulilor constatate.

Reprezentantul Serviciului Voluntar

pentru Situaţii de Urgenţă,        ________________________

(numele şi prenumele în clar şi  semnătura)

 

Reprezentantul beneficiarului,

 

____________________________

(numele şi prenumele în clar şi semnătura)

Se va aplica ştampila beneficiarului.

ANEXA 17  la regulament

    Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă

    al ________________________________

 

NOTĂ DE CONTROL– model

Nr. _____________ din ______________

 

Încheiată astăzi, cu prilejul controlului privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, executat potrivit art. ……. din …….. (se va înscrie actul normativ).

 

PROPRIETAR*)

SECŢIA/ATELIERUL,

OPERATORUL ECONOMIC/INSTITUŢIA*)

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE LA REGISTRUL COMERŢULUI*)

SPECIALIST DIN COMPARTIMENTUL DE PREVENIRE

PARTICIPANŢI DIN PARTEA OPERATORULUI ECONOMIC/INSTITUŢIEI CONTROLATE*)

  1. NEREGULI CONSTATATE

Se vor menţiona toate încălcările actelor normative care reglementează activitatea de prevenire a incendiilor şi protecţie civilă.

  1. MĂSURI

Se vor înscrie măsurile pentru înlăturarea neregulilor constatate.

 

 

Reprezentantul Serviciului Privat  pentru Situaţii de Urgenţă,

………………………………

(numele şi prenumele în clar şi  semnătura)

 

Şeful secţiei/atelierului/ Reprezentantul beneficiarului,

……………………..

(numele şi prenumele în clar şi semnătura)

 

Se va aplica ştampila beneficiarului*).

––––

*) Se va completa numai în cazul în care controalele se execută la alte instituţii publice/operatori economici din sectorul de competenţă, cu care s-au încheiat contracte/convenţii.

 

  ANEXA 18 la regulament

 

Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă al _____________________

 

REGISTRU- model –

cu constatările din serviciul de rond

 CAPITOLUL XIII

NORME SPECIFICE DE PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR LA EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE PENTRU CONSTRUCŢII, INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII FINE

 

13.1 Norme pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

pentru utilajele navale de extracţii a agregatelor minerale

13.1.1 În scopul prevenirii incendiilor, utilajele navale de extracţie vor fi construite în conformitate cu prevederile Registrului Naval Roman si în conformitate cu proiectele de construcţie avizate de acesta.

Orice modificare constructivă sau de schimbare de destinatie a încaperilor adusă la nave se va executa numai cu avizul Registrului Naval  Român.

13.1.2. Lichidele inflamabile, cu temperatura de aprindere sub 43° C, desti­nate satisfacerii nevoilor bordului, se pastrează in interiorul magaziilor, în rezervoare metalice sau în canistre închise, conform Registrului Naval Român.

13.1.3. În timpul lucrului cu materiale combustibile, furtunurile de incendiu vor fi pregătite şi montate la gurile de apă, iar stingatoarele vor fi pregatite şi aduse în imediata apropiere a magaziilor respective.

13.1.4. Materialele uşor inflamabile, depozitate la bordul navelor de extracţie, se vor controla, pentru a se cunoaşte buna lor păstrare.

13.1.5. Este interzisă depozitarea materialelor combustibile în casa maşinii, a navelor de extracţie.

13.1.6. Echipajul (personalul) navei de extracţie va verifica starea tehnică a instalaţiilor de alimentare cu combustibil si va lua masuri de remediere a defectiunilor constatate, în vederea prevenirii unor eventuale incendii.

13.1.7  Orice lucrare de sudură sau cu foc deschis la bordul navei de extracţie se va executa pe baza permisului de foc, numai de sudorii autorizaţi, care fac parte din echipa navei, asigurându-se la locul respectiv mijloacele de stingere necesare.

13.1.8 Se interzice pastrarea buteliilor de oxigen si a generatorului de acetilena, în afara locurilor stabilite prin regulile din Registrul Naval Român.

13.1. 9. Se interzice folosirea aparatelor sau utilajelor care produc scântei, în încaperi în care se produc gaze inflamabile sau folosirea unor astfel de materiale, în încaperile în care există aparate care produc scântei.

13.1.10. Exploatarea instalatiilor electrice de iluminat si forţă de la nave se va face cu respectarea normelor în vigoare, interzicându-se orice improvizaţie care prezinta pericol de incendiu.

13.1. 11. Pe navele de extracţie, este interzisa folosirea iampiior electrice por-tabile defecte, a cablurilor electrice si a stecherelor (fiselor) improvizate.

13.1.12 Accesul la instalaţia electrică a navei de extracţie o are numai electricianul bordului. Tot acesta va schimba si siguranţele arse de la tablourile electrice.

13.1. 13. Motoarele electrice folosite la manevrarea bigelor de la bordul navelor de extracţie vor fi protejate împotriva prafului, conform regulilor Registrului Naval Român.

13.1.14  Iluminatul cu lămpi de petrol se va face (acolo unde energia electrică lipseşte), conform regulilor Registrului Naval Român.

13.1.15  Este interzisă folosirea lămpilor ale căror rezervoare nu sunt din metal.

13.1.16  Este interzisă folosirea focului deschis în vederea iluminarii sau în alte scopuri, în casa maşinii sau în alte încaperi cu pericol de incendiu.

13.1.17 Radiatoarele electrice se vor folosi şi monta la bord conform regufilor  Registrului   Naval   Român.

13.1.18 Încălzirea compartimentelor navei de extracţie, cu radiatoare elec­trice portabile, este interzisă. De asemenea, este interzisă folosirea aparatelor elec­trice (reşouri, ciocane de lipit, etc.) în alte locuri, decât cele special amenajate în acest scop, aparatele în funcţiune fiind permanent supravegheate.

13.1.19 Se interzice folosirea mijloacelor de încălzit şi de preparare a hranei fără respectarea regulilor Registrului  Naval  Român.

13.1.20 Schemele de intervenţie si evacuare se vor afisa în locurile vizibile şi frecventate ale navei. Aceste scheme vor fi afişate şi în cabina echipajului.

13.1.21. Pe toate navele de extracţie (dragi, greifere, şalupe, bige, şalande autopropulsate, platforme plutitoare etc.) inventarul de incendiu se va aşeza la locuri vizibile şi bine cunoscute de întregul echipaj, fiind numerotat şi vopsit cu vopsea de culoare roşie.

13.1.22. Instalaţiile de semnalizare de la navele de extracţie vor fi în permanenţă sub tensiune.

13.1.23  La toate mijloacele de stins incendii se vor afişa instrucţiuni de folosire.

13.1.24  Stingătoarele cu spumă vor fi încarcate la timp, iar soluţiile vor fi verificate periodic. Pe fiecare stingător se vor lipi etichete, unde se vor specifica data încarcării, felul soluţiei existente în aparat si numele celui care a încarcat stingătorul. Fiecare stingător va fi prevăzut cu un cui pentru desfundat.

13.1.25. Stingătoarele cu CO2 vor fi prevăzute cu etichete, pe care se va înscrie greutatea totală si netă a aparatelor. Periodic, acestea se vor verifica, cântări şi completa, după caz.

13.1.26. Mijloacele de stins incendii de la bordul utilajelor navale de extracţie vor fi menţinute în ordine, curaţenie şi deplină stare de funcţionare.

13.1.27. Este interzisă blocarea mijloacelor si instalaţiilor de stins incendii, cât şi a căilor de acces cu diferite materiale.

13.1.28. Pentru alarmarea echipajului, în caz de incendiu, se va folosi instalaţia manuală de alarmare,  prin sonerii.

13.1.29. În momentul izbucnirii unui incendiu, la utilajul naval de extracţie se vor lua urmatoarele măsuri:

  • se depisteaza locul acestuia pe utilajul naval de extracţie;
  • se stabileste de ce natură este;
  • se stabileşte direcţia de propagare;
  • se iau măsuri pentru scoaterea în afara pericolului, a tuturor persoanelor aflate la bordul utilajului naval de extractie;
  • se trece la acţiunea de stingere, echipajul actionând conform programului întocmit de şeful navei de extractie, precum si în raport de mijloacele de stingere prevazute, după  caz;
  • dacă incendiul ia proporţii se apelează la serviciul de pompieri al exploatării şi unitatea de pompieri militari.

13.1.30. Utilajul naval de extractie din apropiere trimite echipe cu mijloacele necesare,   la  nava  incendiată,   pentru  acordarea de ajutor.

13.1.31 Concomitent cu acţiunea de stingere a incendiului se procedează la evacuarea apei din santină, pentru a nu se forma acumulari masive de apă în zona superioară a utilajului naval, ce ar duce la periclitarea stabilităţii navei.

13.1.32 Pentru localizarea incendiului se va avea în vedere separarea rapidă a spaţiilor ce prezintă focare de incendiu, prin închiderea etanşă si folosirea mijloa­celor fixe de stingere (CO2, apa, spumă etc.).

13.2 Norme specifice de prevenirea incendiilor în industria materialelor de construcţii

13.2.1 Normele din acest capitol se referă la carierele de nişip, argilă, piatră, calcar, marmură, la secţiile de măcinare şi omogenizare, rampe de încărcare şi descărcare a materiilor prime şi finite, secţii de presare şi la depozitele de materiale incombustibile (nişip, argilă, ţigla, caramida etc.) din industria ceramică, produse refractare,  prefabricate din  beton etc.

13.2.2. Funcţionarea excavatoarelor, a staţiilor de funicular precum şi a celorlalte utilaje foloşite în cariere, este interzisă pe timp de furtună şi mai ales când acestea sunt însoţite de descărcări electrice atmosferice. Fac exepţie acele utilaje a căror securitate în funcţionare nu este periclitată în timpul descarcărilor electrice atmosferice şi deci nu pot provoca incendii.

13.2.3. La verificarea motoarelor cu ardere internă ale compresoarelor, buldozerelor, excavatoarelor, forezelor mobile, tractoarelor, nu se va foloşi flacără deschisă.

13.2.4. Instalaţiile tehnologice, maşinile-unelte, utilajele şi aparatura din secţiile unităţilor industriale vor fi intreţinute şi exploatate conform prevederilor instrucţiunilor furnizorului, Cărţilor tehnice ale acestora şi Regulamentului de fabri­caţie. Ele se vor controla şi revizui periodic, în termenele stabilite, înlaturându-se totodata defecţiunile ce ar putea provoca pericol de incendiu sau explozie.

13.2.5. La exploatarea maşinilor şi a utilajelor trebuie respectate graficele privind ungerea şi curăţirea periodică de praf şi de scame a acestora. Ungerea partilor mobile ale maşinilor se va face numai cu lubrifianţii indicaţi si numai în stare de repaos al maşinilor. În aceste grafice se vor indica şi echivalenţele de lubrifianţi, dintre lubrifianţii indicaţi de furnizorul de utilaje şi cei produsi în România, ca înlocuitori.

13.2.6. Sistermele de ungere ale agregatelor tehnologice şi ale liniilor auto­mate de productie vor fi permanent supravegheate, pentru evitarea pierderilor de lubrifianţi din lagăre, cuzineţi, angrenaje, transmisii etc. şi a supraîncălzirii lor. Orice defectiune va fi remediată numai de personal calificat.

Eventualele scurgeri accidentale se vor înlătura prin folosirea unor materiale absorbante (rumeguş, nisip etc.) care se vor colecta imediat în vase metalice cu capac. Acestea vor fi evacuate la sfârşitul zilei de lucru în locuri stabilite pentru acest scop si fără pericol de incendiu.

13.2.7. Se interzice introducerea în secţii a lubrifianţilor destinaţi ungerii maşinilor şi a utilajelor, în cantităţi mai mari decât necesarul pentru maximum trei zile de lucru, fără a se depăşi cantitatea de 25 litri. Păstrarea acestora se va face în locuri special amenajate, ferite de orice surse de foc sau de încălzire şi care vor fi marcate  cu   indicatoare.

13.2.8. Nu se admite introducerea în secţii a lichidelor combustibile utilizate în procesul tehnologic, în cantităţi mai mari decât necesarul unui schimb.

13.2.9. În timpul funcţionării utilajelor şi a maşinilor din secţiile de fabricate, acestea vor fi supravegheate pentru a se înlătura orice defecţiune ca: frecări, deformări, ruperi de piese etc., care ar putea produce scântei sau flame.

13.2.10. Periodic, se va face verificarea izolaţiei conductelor termice, pentru a se împiedica contactul cu materialele combustibile pe porţiunile deteriorate.

13.2.11. La executarea operaţiilor de curaţire cu motorină sau cu petrol a utilajelor, sau a unor piese componente ale acestora, se va întrerupe curentul elec­tric şi se va înlătura orice sursă de foc deschis din încăpere, asigurându-se totodată şi mijloacele pentru intervenţia rapida in caz de incendiu.

La locul unde se efectueaza asemenea operaţii, se va foloşi inscripţia: « ATENŢIE!  SE  LUCREAZĂ CU  SUBSTANŢE  INFLAMABILE».

13.2.12. Daca se utilizeaza cârpe sau câlţi, la curăţarea pieselor sau utilajelor, acestea trebuie colectate în cutii metalice, cu capac şi evacuate zilnic la terminarea lucrului.

13.2.13. Maşinile-unelte şi utilajele fixe de orice fel vor fi prevăzute cu instalaţii de legare la pământ pentru scurgerea sarcinilor electrostatice.

13.2.14. Utilajele acţionate de electromotoare vor fi exploatate, în limita sarcinilor admise, fără suprasolicitarea  lor.

13.2.15. La terminarea lucrului, conducătorii formaţiilor de lucru vor verifica locurile de muncă şi vor lua urmatoarele masuri:

  • oprirea tuturor maşinilor şi utilajelor;
  • curăţirea locului de muncă, în special a motoarelor electrice;
  • evacuarea tuturor  deşeurilor;
  • scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile, racordate
    cu cabluri flexibile, lămpi, transformatoare de sudură etc.;
  • punerea in funcţiune (acolo unde există) a iluminatului de siguranţă;
  • întreruperea instalaţiei electrice de forţa şi iluminat  de la tabloul de distribuţie;
  • stingerea focului din sobe, acolo unde există.

Controlul respectării celor de mai sus se va face de către şeful de schimb, în prezenţa conducătorilor de formaţii

13.2.16. La manevrarea carburanţilor ori a lubrifianţilor, necesari utilajelor, se vor respecta prevederile Capitolului 2 din  prezentele Norme.

13.2.17. La vagoanele-dormitor sau pontoanele-dormitor, ale personalului ce lucrează în cariere (balastiere), se interzice:

  • lasarea nesupravegheată a focurilor pentru încălzit sau gătit;
  • folosirea instalaţiilor  electrice  improvizate;
  • facerea focurilor la o distanta mai   mica  de  10 m   faţă   de   vagoane   sau

13.2.18. Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a utilajelor se va face numai în locurile stabilite pentru acest scop, fiind interzisă crearea de rezerve de lichide com­bustibile în alte locuri.

13.2.19. Dezgheţarea materialelor granulare la gurile de silozuri sau de buncăre, cu descărcare prin benzi, este interzis a se face cu flacară sau cu jar aşezat în tăvi metalice, montate în apropiere sau pe covorul de cauciuc al benzilor transportoare. Se pot folosi mijloace de încălzire locală, cu abur, cu aer cald, sau metode de dezgheţare  cu  apă caldă.

13.3. Uscătorii şi cuptoare

13.3.1 Aprinderea focurilor la cuptoarele sau la uscătoriile cu funcţionare discontinuă, care folosesc combustibili lichizi sau gazoşi, se va face cu mare atenţie pentru a nu se acumula gaze nearse în cuptor, care ar putea răbufni  în momentul introducerii flăcării  pentru aprindere.

În acest scop se vor lua urmatoarele măsuri:

  • Inainte de aprinderea combustibilului la arzător, cuptorul va fi   ventilat pentru evacuarea gazelor nearse, care eventual ar exista în interiorul acestuia;
  • focul în cuptor va fi supravegheat de o persoană instruită în acest scop;
  • injectoarele vor fi etanşe, pentru a nu permite scurgeri de combustibili;
  • manipularea robinetelor de gaz metan se va face numai cu chei speciale;
  • pentru colectarea eventualelor scurgeri de combustibili se vor aseza tăvi cu nisip sub injectoare. Nisipul va fi schimbat de îndată ce s-a îmbibat cu combustibil;
  • se interzice utilizarea la cuptoare a conductelor mobile de gaz metan, daca nu sunt prevăzute cu furtun flexibil blindat.

13.3.2. Este interzisă arderea în cuptoare, direct sau în amestec, a prafului imbibat sau amestecat cu diferite substanţe uşor inflamabile sau oxidabile.

13.3.3. La cuptoarele care folosesc drept combustibil rumeguşul de lemn sau alte diferite   deşeuri combustibile:

  • este obligatorie stropirea cu apă a combustibilului în jurul buncărului de alimentare a cuptorului;
  • este interzisă    depozitarea    de    orice    material    combustibil    deasupra cuptorului;
  • buchinele din zona de foc nu vor fi lasate deschise, decât   pentru   stricta necesitate a controlului  focului  din

13.3.4. Cenuşa provenită din arderea combustibilului în cuptoare va fi depozitată în locuri special amenajate, fără pericol de incendiu, şi după ce în prealabil a fost stinsă.

Transportul cenuşii de la cuptoare se va face cu ajutorul vagonetelor sau a roabelor executate din   material  incombustibil.

13.3.5. Este interzis a se depozita materiale combustibile de orice fel, in spaţiile din jurul cuptoarelor. Platformele de ardere de la capetele de alimentare a cuptoarelor vor fi  păstrate în  permanenţă libere.

13.3.6. Se interzice utilizarea cocsierelor ca surse alimentare de căldură, la uscătoriile amplasate la cuptoarele circulare sau la orice uscătorii din lemn.

13.3.7. Gurile de canale ale uscătoriilor amplasate deasupra cuptoarelor vor fi prevăzute cu site de protecţie împotriva scânteilor, supravegherea şi manipularea legăturilor de admisie şi de evacuare a aerului cald facându-se în conformitate cu ciclogramele.

13.3.8. Supravegherea uscătoriilor va fi astfel asigurată încât focul de la cuptorul ajutător, de alimentare cu aer cald, sa poată fi oprit imediat, în momentul apariţiei oricăror defecţiuni a ventilatoarelor de tiraj.

13.3.9. Se vor verifica cuvele ambelor uscătoare, grătarele acestora şi se vor lua măsuri ca ele să fie în permanenţă desfundate.

13.3.10. La uscătoriile tunel, punerea în funcţiune şi oprirea uscătoarelor se vor face cu respectarea întocmai a instrucţiunilor stabilite în acest sens, din punct de vedere tehnologic.

Se vor curăţa în permanenţă duzele de introducere a gazului şi a aerului, precum şi canalele de evacuare ale instalaţiei de ventilare.

13.3.11. Instalaţiile de uscare, care folosesc gazele arse de la cuptoare, vor fi controlate periodic, luându-se măsuri de îndepărtarea depunerilor de combustibili nearşi, la nevoie oprindu-se instalaţia pentru curăţire.

13.3.12. Pornirea şi oprirea instalaţiilor de ardere la cuptoarele tunel şi la uscătoriile artificiale se vor face cu respectarea unor reguli specifice acestor locuri de muncă, stabilite de conducerea obiectivului. Aceste operaţii se vor efectua numai de către persoane special instruite în acest sens.

13.3.13. Se interzice folosirea ramelor de lemn, cu un procent de carbonizare avansat, în   uscătoriile artificiale.

13.4. Instalaţii de producere a elementelor de construcţii

din mase plastice (PVC, PAS. polistiren)

13.4.1 Instalaţiile de flocare a mochetei pe suport PVC trebuie folosite astfel ca să se evite descărcări electrice între piesele încarcate electric, tehnologic sau acci­dental şi să se micşoreze la minimum acumularea de material inflamabil în zone în care  s-ar  putea  aprinde.

13.4.2. Generatorul de înalta tensiune şi zona de flocare se vor proteja contra descărcărilor electrice accidentale, prin interzicerea oricăror operaţiuni de reparaţii sau întreţinere, de natura să micşoreze distanţele dintre piesele încarcate electric sau sub tensiune, fie prin montaje noi, fie prin modificări de piese (inclusiv dizolvări de plexiglas, prin spălare cu solvenţi organici, pentru curăţiri facile, de exemplu).

Nu se va lucra la instalaţie decât decuplata electric, cu piesele ce se pot încărca electric puse la pamânt pe tot timpul intervenţiei.

13.4.3. Instalaţia de flocare, inclusiv etuva, se va curăţa cel puţin săptămânal, cu scopul îndepărtării parţilor combustibile, eventual acumulate, din produs, în timpul funcţionării.

13.4.4. Instalaţia de flocare se va prevedea cu extinctoare cu bioxid de carbon, cel puţin două pe instalaţie şi pe încăpere.

13.4.5. Maşina de tăiat pentru flocare şi instalaţia de vopsit, trebuie montate şi exploatate astfel ca să se evite sursele de incendiu provenite prin scurt-circuite.

13.4.6 Peroxidul şi naftanatul de cobalt se vor depozita în locuri separate şi se vor manipula în recipiente închise.

13.4.7. Nu se admite amestecarea peroxidului cu naftenatul de cobalt şi nici depozitarea lor în  recipiente deschise, aşezate unul  lângă altul.

13.4.8. Nu se admite sudarea autogenă sau electrică în hala de fabricaţie a dalelor din poliesteri, în timp ce instalaţia este încarcata cu răşini.

13.4.9. În timpul spălării şi înca o oră după spălarea cu acetonă sau tiner a instalaţiei de fabricare a dalelor din poliesteri se interzice prezenţa oricarei surse de foc.

13.4.10 În timpul spălării cu acetonă sau tiner a instalaţiei de fabricare a dale­lor din poliesteri, instalaţia de ventilaţie a halei va funcţiona continuu.

13.4.11. In timpul funcţionării liniei de fabricare a dalelor din poliesteri, se interzice oprirea instalaţiei de ventilaţie mai mult de doua ore.

În caz de incendiu se vor opri alimentarea etuvelor, spălarea instalatiilor cu solvenţi organici; se va întrerupe curentul electric şi de ventilatie; se va trece imediat la evacuarea persoanelor şi materialelor combustibile; stingerea incendiilor se face numai cu spumă chimică si prafuri pulverulente. Nu se va folosi apa in nici un caz. Personalul de intervenţie va purta în mod obligatoriu măsti de gaze adecvate.

13.5 Norme specifice de prevenirea şi stingerea incendiilor în industria sticlei şi ceramicii fine

13.5.1 Coşurile, canalele şi instalaţiile de evacuare a gazelor vor fi izolate termic pe porţiunile din vecinătatea materialelor combustibile. Izolarea se va face cu material termoizolant (vată de sticlă, azbest etc.).

Ancorarea coşurilor se va face la elementele incombustibile ale construcţiei.

13.5.2. Temperatura cuptoarelor (încălzirea cuptoarelor noi sau reparate, până la temperatura regimului de lucru, conform diagramei de încalzire) se va face după verificarea etanşeităţii instalaţiei de gaze, iar cuptorul va fi supravegheat pe toată durata temperaturii.

13.5.3. Aprinderea arzătoarelor pentru temperare se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe o tijă metalică, respectându-se principiul «gaz pe flacără», iar înainte de aprindere se vor verifica registrele de la canalele de tiraj pentru respectarea diagramei de temperare.

13.5.4 Aprinderea focului la cuptor in momentul intrării lui în temperare se va face de către muncitori special instruiţi, sub supravegherea conducătorului locului de muncă pe toată durata temperării.

13.5.5 Conducătorul locului de muncă, la terminarea lucrului, va controla dacă robinetele de gaze sunt închise. Închiderea-deschiderea şi controlul acestora se vor face conform instrucţiunilor privind folosirea instalaţiilor cu gaze naturale sau lichefiate şi care se vor afişa la locul de munca respectiv.

In caz că se constată scăpări de gaze, se va anunta imediat instalatorul autorizat, pentru remediere.

13.5.6. Furtunurile de cauciuc de la instalaţiile de gaze (acolo unde există) vor fi prevăzute la îmbinări cu coliere pentru fixare pe ştuţuri, deoarece sârma poate tăia furtunul.

Îmbinarea tuburilor flexibile de cauciuc nu se va face prin ţeavă de sticlă.

13.5.7. In cazul întreruperii gazului combustibil In timpul arderii, muncitorul va închide robinetele de la fiecare focar şi va anunţa pe şeful sau pentru a lua măsuri de remediere.

La reaprinderea focului, deschiderea robinetelor nu se va face brusc, ci treptat pentru ca debitul de gaze scurse pe arzător să fie în cantitate redusă.

13.5.8. În secţiile de decor si de preparare a coloranţilor, se interzice păstrarea unor cantităţi de substanţe inflamabile mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru. Păstrarea acestora se va face în vase închise si în locuri ferite de orice sursă de încalzire.

13.5.9. Se interzice introducerea materialelor de ambalaj în încăperile unde se execută astfel de operaţii în cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru.

13.5.10. Operaţia de sudare în depozitele materialelor pentru ambalaj se va efectua numai în cazuri exceptionale şi numai cu permis de lucru cu foc.

13.5.11. In staţia pilot se vor respecta prevederiie din prezentele norme pentru secţii,  instalaţii,  utilaje etc.

13.5.12. In sectiile unde în procesul tehnologic se utilizeaza produse petroliere (motorină, petrol etc.), nu se admit cantităţi mai mari decât strictul necesar pentru un schimb de lucru. Păstrarea lor se va face în vase metalice închise si în locurile destinate pentru aceasta.

Sectorul sticlărie

13.5.13. La cuptoarele de topit sticla, operaţia de inversare a focului se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe o tijă metalică, respectându-se principiul « gaz pe flacară ».

13.5.14. Pentru a nu se produce explozii după inversarea focului, se va verifica dacă pozitia clapetei inversorului de aer este sincronizată în poziţia robinetului principal de gaz.

In caz ca se produce schimbarea greşită a focului, se vor închide ambele ventile de gaz şi se va anunţa imediat maistrul sau ajutorul său.

13.5.15. La maşinile de ars şi de tăiat, operatorul va verifica etanşeitatea robinetelor, atât la încetarea lucrului, cât şi la reluare, pentru a se evita scăpări de gaze.

13.5.16. Este interzis a se arunca pe jos în secţie probele de topitură de sticlă scoase din cuptor; acestea vor fi depuse în locuri special amenajate.

13.5.17. Sculele cu care s-a luat proba de topitură, precum  şi  cele care  s-au folosit pentru împingere amestecului, se vor aşeza în locurile stabilite pentru aceasta.

Este interzis a se lăsa sculele aruncate pe lângă cuptor, sau nerăcite în dulapurile de păstrare.

13.5.18. In cazul scurgerii accidentale a sticlei din cuptor, se va micşora în mod corespunzător debitul de combustibil şi se vor lua măsuri pentru solidificarea sticlei în punctul de scurgere. Sticla scursă va fi evacuată în locul pentru depozitare.

13.5.19 In vederea reparaţiei, în cazul evacuării totale a sticlei din cuptor, se va stabili locul de scurgere şi de depozitare a sticlei incandescente. Se vor înlătura materialele combustibile sau se vor izola cu vată de sticlă. Pe toata durata operaţiei de scurgere, vor fi prezenţi un pompier şi electricianul de serviciu.

Canalele de scurgere a sticlei incandescente de la cuptor, la locul de depozitare vor fi din material refractar sau din metal.

13.5.20. La gurile cuptoarelor, se va avea grijă sa nu cadă materialele incandes­cente  pe  platforma de  lucru.

Marginea platformei de lucru va fi izolată de peretele cuptorului, respectiv de bazinul de lucru, cu tabla captuşită cu vată de sticlă sau azbest.

Este interzisă păstrarea sau depozitarea substanţelor inflamabile sub platforma de lucru sau sub cuptoare.

13.5.21. Este interzis să se arunce sticla incandescentă sau fierbinte în găleţile cu ulei.

13.5.22. Schimbarea talerului se va face numai dupa ce, în prealabil, se va asigura apa în jgheab si etanşeitatea cilindrului faţă de chiuvetă.

13.5.23 Substanţele inflamabile, necesare procesului tehnologic, nu trebuie să depaşască necesarul unui schimb de lucru. Păstrarea şi manipularea lor nu se vor face în apropierea gurii de foc a maşinilor.

Sectorul ceramică fină

13.5.24. La cuptoarele rotunde, — înainte de încărcarea produselor — se vor controla canalele colectoare şi de tiraj, precum şi dacă în cuptor nu sunt emanaţii de gaze, pentru a evita explozia acestora in momentul aprinderii focului.

13.5.25 Aprinderea focului în cuptoarele rotunde si în tunel se va face cu respectarea strictă a urmatoarelor reguli:

  • verificarea închiderii   tuturor   robinetelor;
  • deschiderea registrelor de tiraj;
  • deschiderea robinetului principal al conductei de gaze;
  • d) deschiderea robinetului

13.5.26. Deschiderea robinetelor la fiecare arzător se va efectua treptat pentru a se evita degajarea unor mari cantităţi de gaz într-un timp scurt, iar aprinderea se va face conform  principiului «gaz pe flacară».

Art. 4. Fochistul este obligat sa controleze zilnic urmatoarele:

  • ventilul principal de gaze;
  • regulatorul de presiune;
  • debitul de gaze.

13.5.27. Orice defecţiune a ventilului principal de alimentare cu gaze, ca şi eventualele defecţiuni ale regulatorului de gaze, trebuie anunţate imediat maistrului de schimb sau şefului de sectie, luându-se urgent măsuri pentru remediere.

13.5.28. In caz de întrerupere a curentului electric, fochistul este obligat sa închida imediat: ventilul de gaze de pe conducta principală pentru evitarea exploziei în cuptor, datorată opririi ventilatoarelor şi a exhaustoarelor. Nu se va interveni la regulatorul de presiune automată a gazelor.

13.5.29. La restabilirea curentului electric, se pornesc în primul rând ventilatoarele şi exhaustoarele cuptorului (care, în prealabil, din cauza întreruperii curentu­lui au fost oprite) şi se ventileaza cuptorul timp de cel puţin 10 minute, după ca,re se  efectuează   aprinderea   focului.

13.5.30. Ventilatoarele de răcire a cuptoarelor mobile şi fixe vor fi asigurate cu instalaţii electrice, menţinute în perfectă stare.

13.5.31. Alimentarea uscătoarelor cu aer cald se va face în mod constant, nefiind admisă depăşirea temperaturii stabilită pentru procesul tehnologic.

13.5.32. Este strict interzisă păstrarea scândurilor pentru transportul produse­lor ceramice în apropierea surselor de căldură.

ANEXE

ANEXA nr.1

NUMĂR   ORIENTATIV

de stingătoare portative pentru unele categorii de construcţii

Categorii de construcţii Număr minim de stingatoare*)/ suprafaţă desfăşurată
1. Clădiri administrative: — sedii ale administraţiei publice centrale şi locale; — sedii de fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii şi altele asemenea; — sedii de birouri 1 buc/300 mp
2. Clădiri comerciale: — comerţ alimentar şi nealimentar; — magazine generale; — alimentaţie publică (restaurante, braserii şi altele asemenea); — spaţii si încăperi destinate serviciilor 1 buc/200 mp
3. Clădiri de locuit (cu caracter de recomandare): — blocuri; — locuinţe unifamiliale. 1  buc./ nivel/ apartament
4. Clădiri civile cu funcţiuni mixte (comerţ, birouri, reuniuni) 1  buc/300 mp
5. Alte amenajări: — circuri mobile; — scene şi tribune amenajate provizoriu în aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competiţii sportive etc); — studiouri de radio, televiziune, îndeosebi cu public. 1 buc/150 mp

NOTĂ:

Tipul şi numărul de stingatoare se stabilesc de proiectant şi, pentru construcţiile existente, prin scenariile de incendiu sau de persoana cu atribuţii specifice, în funcţie de nivelul de risc de incendiu, tipul şi cantitatea de material sau substanţă combustibilă/volumul de lichid combustibil din spaţiul ce trebuie protejat.

*) Performanţa de stingere echivalentă cu focarele 21 A şi 113 B, conform standardului european de referinţă.

                                                                                     ANEXA nr. 2

PLANUL   DE   INTERVENŢI  — structura-cadru

1. Datele de identificare:

  •  denumirea operatorului economic sau a instituţiei;
  • adresă, număr de telefon, fax, e-mail; profil de activitate
2. Planul general al unităţii (la scară), pe care se marchează:

  • amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incintă;
  •  căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia;
  •  reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă;
  •  rezervele de agenţi de stingere şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;
  • reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică, agent termic, gaze şi alte fluide combustibile;
  •   reţelele de canalizare;
  •  vecinătăţile.
3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:

a.concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din evaluarea capacităţii de
apărare împotriva incendiilor;

b. particularităţi tactice de intervenţie pentru:

  • evacuarea utilizatorilor (persoane şi, după caz, animale sau bunuri), acordarea primului ajutor şi protejarea bunurilor periclitate;
  • localizarea şi lichidarea incendiilor;
  • protecţia personalului de intervenţie; protecţia vecinătăţilor;
  •  înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu;
4.Forţe de intervenţie în caz de incendiu:

  •  serviciul privat pentru situaţii de urgenţă (dotare, încadrare);
  •  servicii publice voluntare pentru situaţii de urgenţă cu care se cooperează (categoria, localitatea, distanţa, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);
  •  subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanţa, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);
  • alte forţe cu care se cooperează şi modul de anunţare (de exemplu, ambulanţa);
5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii: reţele de alimentare cu apă:

  • debite;
  • presiuni
  •  amplasarea hidranţilor exteriori şi stabilirea distanţelor faţă de incinta unităţii;
  • alte surse artificiale sau naturale de apă:
  • felul şi capacitatea acestora; platforme (puncte) de alimentare cu apă şidistanţele faţă de unitate;
6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scară), pe care se marchează ori se înscriu date privind:

  •  destinaţia spaţiilor (încăperilor);
  • suprafaţa construită şi aria desfăşurată;
  •  regimul de înălţime (numărul de niveluri);
  •  numărul de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi pe total;
  •   căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;
  •   natura materialelor şi a elementelor de construcţii;
  • nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu asigurate;
  •   instalaţiile utilitare aferente;
  •   instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi stingere a incendiilor cu care este echipată;
  • dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

NOTĂ:

În cazul operatorilor economici şi al instituţiilor având numai construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare cu risc mic de incendiu şi care nu se încadrează în categoriile de clădiri înalte şi foarte înalte, fără săli aglomerate ori cu aglomerări de persoane şi fără depozite de mari valori, nu este obligatorie întocmirea planurilor detaliate prevăzute la pct. 6 din structura-cadru. In aceste situaţii, în conturul construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi al platformelor de depozitare, marcate în planul general al incintei unităţii (pct. 2) ori într-un tabel separat, se înscriu suplimentar: destinaţia, suprafaţa, numărul de niveluri, rezistenţa la foc şi, după caz, categoriile pericolului de incendiu.

Un exemplar al planului de intervenţie avizat se pune la dispoziţie inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea recunoaşterilor şi a studiilor tactice şi pentru punerea acestora în aplicare cu prilejul exerciţiilor, aplicaţiilor tactice de intervenţie, precum şi în situaţiile de urgenţă

ANEXA  3

METODOLOGIE

de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu                                        

 CAPITOLUL I .Dispoziţii generale

Prezenta metodologie stabileşte principii, criterii şi niveluri de performanţă, precum şi condiţiile tehnice necesare elaborării scenariilor de securitate la incendiu.

Scenariul de securitate la incendiu estimează condiţiile tehnice asigurate conform reglementărilor în vigoare şi acţiunile ce trebuie întreprinse în caz de incendiu pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale „securitatea la incendiu”,

Prevederile prezentei metodologii se aplică pentru analizarea şi evaluarea interdependenţei nivelurilor de performanţă cu măsurile tehnico-organizatorice, condiţiile de asigurare a intervenţiei şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

CAPITOLUL II.Elaborarea scenariului de incendiu

Scenariul de incendiu se elaborează pentru categoriile de construcţii,
instalaţii şi amenajări stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1739/2006, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr.995 din 13 decembrie 2006.

Pot fî elaborate scenarii de securitate la incendiu şi pentru alte categorii de construcţii, instalaţii şi amenajări decât cele prevăzute la art.4, la solicitarea proprietarului sau beneficiarului pentru evaluarea riscului de incendiu sau pentru stabilirea unor măsuri de optimizare a protecţiei la incendiu.

(1) Pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări menţionate la art.4. scenariul de securitate la incendiu se elaborează de proiectanţi, în baza prevederilor prezentei metodologii.

(2) Scenariile de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări menţionate la art.5 pot fi elaborate şi de personalul serviciilor de urgenţă profesioniste care a obţinut acest atribut prin conferirea brevetului de pompier specialist în condiţiile legii.

(3) Scenariile de securitate la incendiu constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului construcţiei, instalaţiei sau amenajării, care sintetizează regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentaţiile telurice de proiectare/execuţie elaborate.

(4) Măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu trebuie să   se reflecte în piesele desenate ale documentaţiilor de proiectare/execuţie.

Scenariile de securitate la incendiu se includ în documentaţiile tehnice ale construcţiilor şi se păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a altor amenajări.

Ele se actualizează atunci când intervin modificări ale proiectului sau destinaţiei construcţiei.

Scenariile de securitate la incendiu îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost întocmite.

În baza prevederilor prezentei metodologii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, organele administraţiei publice centrale şi alte instituţii abilitate potrivit legii pot emite dispoziţii specifice privind scenariile de securitate la incendiu,pentru construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în domeniul lor de competenţă, în funcţie de tipul, destinaţia, categoria şi clasa de importantă aacestora.

                                                                 URITATE LA INCENDIU

  1. Caracteristicile construcţiei sau amenajării

1.1. Datele de identificare

  1. Se înscriu datele necesare identificării construcţiei/amenajării: denumire, proprietar/beneficiar, adresă, telefon, fax, e-mail etc
  2. Se fac referiri privind profilul de activitate şi, după caz, privind programul de lucru al obiectivului, în funcţie de situaţia în care se elaborează scenariul de securitate la incendiu.

1.2. Destinaţia

Se menţionează funcţiunile principale, secundare şi conexe ale construcţiei/ amenajării, potrivit situaţiei pentru care se întocmeşte scenariul de securitate la incendiu.

    1.3. Categoria şi clasa de importanţă

  1. Se precizează categoria de importanţă a construcţiei stabilită conform
    Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat
    prin Hotărârea Guvernului nr.766/1997, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
    nr.352 din 10 decembrie 1997, şi în conformitate cu metodologia specifică.
  2. Se precizează clasa de importanţă a construcţiei potrivit reglementărilor
    tehnice, corelată cu categoria de importanţă

1.4. Particularităţi specifice construcţiei/amenajării

  1. Se prezintă principalele caracteristici ale construcţiei/amenajării privind:

a) tipul clădirii: civilă, înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, de producţie sau depozitare, monobloc, blindată, cu funcţiuni mixte etc, precum şi regimul de înălţime şi volumul construcţiei;

b) aria construită şi desfăşurată, cu principalele destinaţii ale încăperilor, spaţiilor aferente construcţiei;

c) numărul compartimentelor de incendiu şi ariile acestora;

d) precizări referitoare la numărul maxim de utilizatori : persoane, animale, etc;

e) prezenţa permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora;

f) capacităţi de depozitare sau adăpostire;

g) caracteristici ale proceselor tehnologice şi cantităţi de substanţe periculoase,
potrivit clasificării din   Hotărârea   Guvernului   nr.   95/2003   privind   controlul activităţilor  care prezintă pericole de  accidente  majore în  care  sunt  implicate substanţe periculoase.

h) numărul căilor de evacuare şi, după caz, al refugiilor.

  1. Precizări privind instalaţii utilitare aferente clădirii sau amenajării : de încălzire, ventilare, climatizare, electrice, gaze, automatizare etc, precum şi a componentele lor, din care să rezulte că acestea nu contribuie la iniţierea, dezvoltarea şi propagarea unui incendiu, nu constituie risc de incendiu pentru elementele de construcţie sau obiectele din încăperi ori adiacente acestora, iar în cazul unui incendiu, se asigură condiţii pentru evacuarea persoanelor.

 

  1. Riscul de incendiu

 

Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se face conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice, luându-se în considerare:

a) densitatea sarcinii termice;

b) clasele de reacţie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul
privind clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc,  aprobat prin Ordinul comun al  ministrului  transporturilor,
construcţiilor   şi   turismului   şi   al   ministrului   administraţiei   şi   internelor
1822/394/2004, din reglementările tehnice specifice, precum şi din caracteristicile şi proprietăţile fîzico-chirnice ale materialelor şi substanţelor utilizate;

c) sursele potenţiale de aprindere şi împrejurările care pot favoriza aprinderea
şi, după caz, timpul minim de aprindere, precum şi timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat.

Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc pentru fiecare încăpere, spaţiu,
zonă, compartiment, potrivit reglementărilor tehnice, în funcţie de densitatea sarcinii termice, funcţiunea spaţiilor, încăperilor, respectiv de natura activităţilor desfăşurate, comportarea la foc a elementelor de construcţii şi caracteristicile de ardere a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi se precizează în scenariul de securitate la incendiu întocmit pentru clădirea în ansamblu, amenajarea ori compartimentul de incendiu.

Pentru situaţiile prevăzute la art.10 alin.(l) din metodologie se stabilesc,
după caz, măsuri alternative pentru reducerea riscului de incendiu, pentru încadrarea în nivelul prevăzut în reglementările tehnice.

 3.Nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu

    3.1. Stabilitatea la foc

Stabilitatea la foc se estimează potrivit prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi reglementărilor tehnice, în funcţie de:

  •  rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie (în special a celor portante sau cu rol de compartimentare), stabilită potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, reglementările tehnice şi standardele europene de referinţă ;
  • gradul de rezistenţă la foc a construcţiei sau a compartimentului de incendiu, conform reglementărilor tehnice.

3.2. Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul construcţiei

Pentru asigurarea limitării propagării incendiului şi efluenţilor incendiului în interiorul construcţiei/compartimentului de incendiu se precizează:

  1. compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor funcţionale
    din elementele de compartimentare;
  2. măsurile constructive adaptate la utilizarea construcţiei, respectiv acţiunea
    termică estimată în construcţie, pentru limitarea propagării incendiului în interiorul
    compartimentului de incendiu şi în afara lui: pereţii, planşeele rezistente la foc şi elementele de protecţie a golurilor din acestea, precum şi posibilitatea de întrerupere a continuităţii golurilor din elementele de construcţii;
  3. sistemele de evacuare a fumului şi, după caz, a gazelor fierbinţi;
  4. instalarea de bariere contra fumului, de exemplu: uşi etanşe la fum;
  5. sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare, stingere a incendiului;
  6.  măsuri de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare – climatizare, de
    exemplu: canale de ventilare rezistente la foc, clapete antifoc ş.a.;
  7.  măsurile constructive pentru faţade, pentru împiedicarea propagării focului la
    părţile adiacente ale aceleiaşi clădiri;

3.3. Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi

Pentru asigurarea limitării propagării incendiilor la vecinătăţi se precizează:

  1. distanţe de siguranţă asigurate conform reglementărilor tehnice sau măsuri
    alternative conforme cu reglementările tehnice, atunci când aceste distanţe nu pot fi realizate;
  2. măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului pe faţade şi pe
    acoperiş, de exemplu, performanţa la foc exterior a acoperişului/învelitorii de acoperiş;
  3. după caz, măsuri de protecţie activă.

3.4. Evacuarea utilizatorilor

Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se precizează:

a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea de alte funcţiuni prin
elemente de separare la foc şi fum, protecţia golurilor din pereţii ce le delimitează;

b) măsuri pentru asigurarea controlului fumului , de exemplu, prevederea de instalaţii de presurizare şi alte sisteme de control a fumului;

c.tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor : interioare, exterioare
deschise, cu rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc;

d.geometria căilor de evacuare : gabarite – lăţimi, înălţimi, pante etc;

e) timpii/lungimile de evacuare;

f) numărul fluxurilor de evacuare;

g) existenţa iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de alimentare cu energie
electrică de rezervă;

h) prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi;

i) timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, după caz, a refugiilor

j) marcarea căilor de evacuare.

Dacă este cazul, se precizează măsurile pentru accesul şi evacuarea copiilor,
persoanelor cu disabilităţi, bolnavilor şi a altor categorii de persoane care nu se pot
evacua singure în caz de incendiu.

Se fac precizări privind asigurarea condiţiilor de salvare a persoanelor, a
animalelor şi evacuarea bunurilor pe timpul intervenţiei.

3.5. Securitatea forţelor de intervenţie

  1. Se precizează amenajările pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi
    incintă, pentru autospeciale şi pentru acensoarele de incendiu;
  2. Se precizează caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile
    şi ale căilor de intervenţie ale autospecialelor, proiectate conform reglementărilor
    tehnice, regulamentului general de urbanism şi reglementărilor specifice de aplicare, referitor la: număr de accese; dimensiuni/gabarite; trasee; realizare şi marcare,

Pentru ascensoarele de pompieri se precizează:

  1. tipul, numărul şi caracteristicile acestora;
  2. amplasare şi posibilităţile de acces, sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă;
  3. timpul de siguranţă a ascensoarelor de pompieri.

Se fac precizări privind asigurarea condiţiilor de salvare a persoanelor, a animalelor şi evacuarea bunurilor pe timpul Intervenţiei.

 4.Echiparea  şi  dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

  1. Se precizează nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor, a normelor specifice de apărare împotriva incendiilor, precum şi a reglementărilor tehnice specifice,
  2. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu se specifică:
  3. tipul şi parametrii funcţionali specifici instalaţiilor respective;
  4. timpul de alarmare prevăzut;
  5. zonele protejate/de detectare la incendiu.
  6. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi stingere a
    incendiilor se specifică:
  7.  tipul şi parametrii funcţionali : stingere cu apă, gaze/aerosoli, spumă, pulberi; acţionare manuală sau manuală şi automată; debite, intensităţi de stingere şi stropire, cantităţi calculate de substanţă de stingere, concentraţii de stingere proiectate pe durata de timp normată, presiuni, rezerve de substanţă de stingere, surse de alimentare etc;
  8. timpul normat de funcţionare;
  9. zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de
    apărare împotriva incendiilor.
  10. Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte şi mijloace
    de intervenţie se specifică:
  11. tipul şi caracteristicile de stingere asigurate;
  12. numărul şi modul de amplasare în funcţie de parametrii specifici: cantitate
    de materiale combustibile/volum de lichide combustibile, suprafaţă, destinaţie, clase de incendiu etc;
  13. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în. caz de incendiu

În funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu, amplasarea construcţiei sau a amenajării, se specifică:

a) sursele de alimentare cu apă, substanţele de stingere şi rezervele asigurate;

b) poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze şi, după

caz, alte utilităţi;

  1. c) date privind serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de
    performanţă;
  2. d) zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc substanţe şi materiale periculoase şi pentru care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale (se precizează inclusiv cantităţile respective şi starea în care se află), precum şi tipul echipamentului individual de protecţie a personalului.
  3. Măsuri tehnico-organizatorice
  4. Se stabilesc condiţii şi măsuri necesare a fi luate potrivit reglementărilor tehnice în funcţie de situaţia existentă.
  5. Se apreciază modul de încadrare a construcţiei sau amenajării în nivelurile
    de performanţă prevăzute de reglementările tehnice şi, după caz, se stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea parametrilor şi a nivelurilor de performanţă pentru securitateala incendiu, după caz.
  6. Se precizează condiţii sau recomandări care trebuie avute în vedere la
    întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente
    construcţiei sau amenajării respective.

Anexa 4

Încărcare text…

Metodologie

privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu

CAPITOLUL I – Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta metodologie stabileşte etapele de parcurs şi principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici şi procedee care sunt avute în vedere în activitatea de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul care execută astfel de activităţi.

Art. 2. – (1) Metodologia se aplică la:

a) elaborarea şi/sau adoptarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a metodelor şi procedurilor pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenţă ale organelor respective;

b) asigurarea, de către administratorii operatorilor economici şi conducătorii de instituţii, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din unităţile proprii, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor;

c) stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în cazul intervenţiilor efectuate la construcţiile existente, când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementărilor în vigoare privind cerinţa esenţială „securitate la incendiu”;

d) validarea scenariilor de securitate la incendiu;

e) expertizarea construcţiilor existente.

(2) Metodologia nu se aplică la instalaţiile de producere şi transport al energiei electrice, exploatările miniere de suprafaţă sau subterane, instalaţiile şi platformele de foraj, extracţie, prelucrare şi transport de produse petroliere şi gaze naturale, construcţiile din domeniul nuclear, mijloacele de transport rutier, naval, feroviar şi aerian, pentru acestea urmând a fi elaborate metodologii specifice de către autorităţile competente pentru fiecare domeniu.

Art. 3. – În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) agent – factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacă diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;

b) ardere, combustie – reacţia exotermă a unei substanţe cu un comburant care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă;

c) arson – termen de origine engleză, intraductibil, ce desemnează un incendiu provocat printr-o acţiune intenţionată;

d) bancă de date privind incendiile – situaţia statistică a cauzelor şi pagubelor provocate de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmită de organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine competenţa profesională prevăzută de reglementările specifice;

e) reacţie la foc – comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate;

f) clase de reacţie la foc – expresiile cantitative formulate în termeni de performanţă pentru modul de comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală, structurate într-o serie de niveluri de performanţă;

g) comportare la foc – schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice ale unui produs expus la foc;

h) densitate de sarcină termică – raportul dintre sarcina termică şi suprafaţa pardoselii spaţiului afectat de incendiu;

i) împrejurare preliminată – situaţia în care se poate găsi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fără participarea factorului uman, care poate genera şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu;

j) incendiu – arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;

k) risc de incendiu – produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces tehnologic sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului;

l) risc de incendiu acceptat – nivelul-limită maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv;

m) sistem – ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale asociate într-o relaţie de interdependenţă, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai multe funcţii specificate, în scopul desfăşurării corespunzătoare a uneia ori mai multor activităţi;

n) sarcină termică de incendiu – energia termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeţelor;

o) sursă de aprindere/iniţiere a arderii – sursa de energie care produce o ardere, aceasta putând fi un fenomen fizic, chimic sau de altă natură, care generează o cantitate de energie capabilă de a iniţia aprinderea unui material sau mediu combustibil;

p) consecinţe – rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ sau calitativ;

q) probabilitate de producere a incendiilor – măsura în care un eveniment de tip incendiu este probabil să se producă; se exprimă în număr de evenimente produse într-o unitate de timp;

r) frecvenţă – gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadă de timp.

 

CAPITOLUL II – Managementul riscurilor de incendiu

SECŢIUNEA 1.Etape de parcurs în fazele de proiectare şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor

 

Art. 4. – (1) Managementul riscurilor de incendiu presupune următoarele etape:

  1. a) stabilirea sistemului sau procesului supus evaluării;
  2. b) stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului;
  3. c) alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru;
  4. d) identificarea pericolelor de incendiu;
  5. e) identificarea riscurilor;
  6. f) estimarea şi cuantificarea riscului;
  7. g) evaluarea riscului;
  8. h) controlul riscului;
  9. i) monitorizarea riscului;
  10. j) documentaţia rezultată în urma procesului de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

(2) Schemele logice de management al riscurilor de incendiu în faza de proiectare, respectiv de exploatare, sunt prezentate în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

(3) Principalele obiective ale managementului riscului de incendiu sunt:

  1. a) asigurarea securităţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie;
  2. b) protejarea proprietăţii;
  3. c) asigurarea continuităţii activităţilor operatorilor economici;
  4. d) protejarea mediului;
  5. e) protejarea patrimoniului – monumente istorice, de arhitectură sau alte valori culturale.

Art. 5. – Factorii care trebuie luaţi în considerare în managementul riscului de incendiu sunt:

a) pierderile de vieţi omeneşti: numărul de decese/100.000 de locuitori, numărul de copii morţi/100.000 de copii, numărul de morţi prin inhalare de fum, monoxid de carbon, substanţe toxice, numărul de morţi în afara sau în interiorul locului focarului de iniţiere a incendiului, numărul de morţi pe lună, săptămână, zi şi altele asemenea;

b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pământului, speciilor de animale şi ecosistemelor, costurile refacerii acestora, costurile materialelor dcurăţare, suprafeţele afectate, numărul populaţiei, fauna şi flora afectate şi altele asemenea;

c) afectarea patrimoniului, proprietăţii şi a continuităţii activităţilor operatorilor economici, ca de exemplu: numărul construcţiilor/instalaţiilor afectate, durata de aducere la starea iniţială anterioară incendiului sau de restaurare – în cazul obiectivelor de patrimoniu, valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietăţii, pierderile în procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierdută în desfăşurarea activităţii economice, valoarea financiară a întreruperii activităţii economice din valoarea asigurată şi altele asemenea;

d) costul măsurilor implementate de control al riscului;

e) efectele asupra imaginii operatorului economic/instituţiei.

 

SECŢIUNEA a 2-a.  Stabilirea sistemului/procesului supus evaluării de risc

 Art. 6. – În funcţie de obiectivele stabilite, identificarea şi evaluarea riscului de incendiu pot include un singur sistem/proces, prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai multor sisteme/procese, prin evaluarea globală a riscului de incendiu, când trebuie avute în vedere: interdependenţa sistemelor/proceselor, inclusiv a măsurilor de securitate la incendiu active şi/sau pasive, efectul propagării incendiilor sau al prăbuşirii construcţiilor/instalaţiilor, precum şi alţi factori, cum ar fi vârsta şi starea fizică a utilizatorilor, nivelul de instruire al acestora.

SECŢIUNEA a 3-a.Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului

Art. 7. – Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazează pe premisa că în orice sistem/proces supus evaluării există un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu, exprimată în pierderi umane, materiale şi/sau financiare nu poate fi acceptată.

Art. 8. – (1) Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se stabileşte, după caz, pe baza experienţei anterioare sau a raţionamentelor previzionale, de către:

a) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor;

b) administratorul şi/sau conducătorul instituţiei, prin strategia de apărare împotriva incendiilor adoptată în interiorul unităţii sale;

c) societăţile de asigurare/reasigurare.

(2) Criteriile de acceptabilitate au forme variate, cum ar fi valori cantitative, valori comparative sau alte tipuri de valori agreate, care depind de factorii menţionaţi la alin. (1), de sistemul/procesul analizat şi de metoda aleasă pentru analiza riscului, ţinându-se cont de:

a) reglementările prescriptive;

b) reglementările bazate pe conceptul de performanţă;

c) standarde şi ghiduri.

SECŢIUNEA a 4-a
  Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru

 

Art. 9. – (1) În raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării, care pot fi de proiectare, execuţie, exploatare sau post utilizare şi de funcţiile acestuia, după caz, civilă, de producţie, mixtă, se utilizează următoarele tehnici, procedee şi metode, denumite în continuare metode:

a) calitative;

b) matematice – cantitative, semicantitative;

c) analitice;

d) grafice;

e)

(2) Categoriile de metode de evaluare a riscului de incendiu sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

Art. 10. – (1) Metodele şi procedeele matematice de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu constau în determinarea unor valori numerice ataşate sistemului supus evaluării.

(2) Valorile numerice se determină printr-o formulă de calcul, în care intervin ca necunoscute pericolele de incendiu, consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute, precum şi posibilitatea de activare a factorilor de pericol, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi şi exprimaţi prin valori numerice cu ajutorul unor scări convenabil alese.

Art. 11. – Metodele şi procedurile analitice constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.

Art. 12. – (1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

(2) De regulă, parametrii globali acceptaţi sunt: probabilitatea P de apariţie a evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de valori.

(3) Riscul de incendiu se exprimă generic printr-o relaţie de forma:

R(incendiu) = f (P, G). Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu poate fi de forma prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

 

SECŢIUNEA a 5-a
  Identificarea pericolelor de incendiu

 

Art. 13. – Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, şi anume:

a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii;

b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice;

c) sursele potenţiale de aprindere existente;

d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Art. 14. – Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

  1. a) surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură şi altele asemenea;
  2. b) surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea;
  3. c) surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică şi altele asemenea;
  4. d) surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea;
  5. e) surse de aprindere naturale: căldură solară sau trăsnet şi altele asemenea;
  6. f) surse de autoaprindere de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme;
  7. g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;
  8. h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea.

Art. 15. – Împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:

  1. a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate;
  2. b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
  3. c) sisteme şi mijloace de încălzire, instalaţii de ventilare, climatizare, răcire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
  4. d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire;
  5. e) jocul copiilor cu focul;
  6. f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;
  7. g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor;
  8. h) reacţii chimice, urmate de incendiu;
  9. i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice în medii periculoase;
  10. j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;
  11. k) scurgeri de produse inflamabile;
  12. l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;
  13. m) defecţiuni tehnice de exploatare;
  14. n) nereguli organizatorice;
  15. o) explozie urmată de incendiu;
  16. p) trăsnet şi alte fenomene naturale;
  17. q) arson;
  18. r) neîntreţinerea elementelor de construcţii cu rol de separare la incendiu sau a instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor, precum şi probabilitatea ca acestea să nu declanşeze/funcţioneze în caz de incendiu;
  19. s) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de pădure sau de vegetaţie uscată, care pot afecta construcţii şi instalaţii tehnologice;
  20. t) alte împrejurări.

Art. 16. – Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri civile, de producţie şi/sau depozitare ori cu funcţii mixte, precum şi la instalaţii tehnologice, care se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice.

 

SECŢIUNEA a 6-a.Identificarea riscurilor de incendiu

Art. 17. – Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.

Art. 18. – Probabilitatea de producere a incendiului se bazează pe date statistice privind incendiile sau pe modele matematice, în cazurile în care statistica nu dispune de date suficiente.

Art. 19. – Probabilitatea de producere a consecinţelor este bazată pe analiza probabilistică şi pe modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efluenţilor incendiului, evaluarea evacuării utilizatorilor şi altele asemenea.

Art. 20. – La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producere a consecinţelor acestuia, se au în vedere, de regulă, următoarele elemente:

  1. a) pericolele de incendiu identificate;
  2. b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa esenţială „securitate la incendiu”;
  3. c) nivelul de echipare şi dotare cu sisteme, instalaţii, echipamente şi aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică şi termică, de ventilaţie şi climatizare, starea de funcţionare şi performanţele acestora;
  4. d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora, nivelul de instruire;
  5. e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Art. 21. – (1) Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu, sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi/sau eliminării pericolelor de incendiu, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

(2) Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, a normelor şi dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

Art. 22. – Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode de evaluare specifice principalelor domenii de activitate, a băncilor de date privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.

Art. 23. – În absenţa unor bănci de date privind incendiile, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

  1. a) extrem de rare – probabilitatea de producere nu se distinge de zero: P aprox. 0;
  2. b) rare – improbabil de a se produce: P < 10-6;
  3. c) improbabile – improbabil de a se produce în funcţionarea unui sistem dat, dar nu există certitudini pe baze experimentale: P > 10-6;
  4. d) probabile – se produc de câteva ori pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,0001;
  5. e) posibile – se pot produce pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,01;
  6. f) frecvente – probabilitatea de producere este frecventă, pe baze experimentale: P < 1.

Art. 24. – Evaluarea estimativă cumulată a efectelor agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, precum şi asupra factorilor de mediu se exprimă prin niveluri de gravitate.

Art. 25. – La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, următorii parametri:

  1. Impactul direct al incendiilor, prin următoarele consecinţe:
  2. a) numărul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate;
  3. b) valoarea pierderilor materiale;
  4. c) numărul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate;
  5. d) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi: păduri, culturi, apă sau aer.
  6. Capacitatea operaţională a forţelor şi mijloacelor specializate de răspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru:
  7. a) evacuare, salvare şi protecţie;
  8. b) limitarea şi stingerea incendiilor;
  9. c) înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor.
  10. Costurile recuperării şi reabilitării.
  11. Importanţa economică şi socială a construcţiei şi/sau instalaţiei.

Art. 26. – Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

Art. 27. – În funcţie de probabilităţile de iniţiere şi de nivelurile de gravitate estimate ale incendiilor se stabilesc niveluri de risc de incendiu pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu şi construcţii/instalaţii tehnologice, care se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice.

 

SECŢIUNEA a 7-a. Evaluarea riscurilor de incendiu

 

Art. 28. – (1) Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de comparare a riscului de incendiu identificat cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

Art. 29. – La evaluarea riscului de incendiu se iau în considerare factori ca:

  1. a) sursele de aprindere, precum şi măsurile prevăzute pentru diminuarea pericolului de incendiu;
  2. b) iniţierea şi dezvoltarea incendiilor;
  3. c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în reducerea consecinţelor;
  4. d) limitarea propagării fumului – sisteme evacuare a fumului şi de presurizare pe căile de evacuare;
  5. e) sisteme de alarmare-alertare în caz de incendiu;
  6. f) asigurarea intervenţiei serviciilor de pompieri.

Art. 30. – Pe baza unor criterii de evaluare a gravităţii consecinţelor incendiului şi prin impunerea unor limite de acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale riscului de incendiu:

  1. a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regulă, începuturilor de incendiu/cu consecinţe de gravitate neglijabilă, rare şi foarte rare/cu probabilitate redusă, respectiv foarte redusă de producere;
  2. b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate ridicată de producere sau incendiilor majore/cu consecinţe de gravitate ridicată rare şi foarte rare;
  3. c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu probabilitate de producere care nu poate fi neglijată.

Art. 31. – În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor acestuia. Modelul grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil este prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta metodologie.

 

SECŢIUNEA a 8-a
  Controlul riscurilor de incendiu

 

Art. 32. – (1) Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii sau reducerii riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite.

(2) În ordinea adoptării lor, măsurile prevăzute la alin. (1) sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.

Art. 33. – (1) Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.

(2) La stabilirea priorităţilor de acţiune se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor.

Art. 34. – Implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz, prin:

  1. a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;
  2. b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi a persoanelor interesate;
  3. c) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
  4. d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;
  5. e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de incendiu la schimbarea condiţiilor preliminate;
  6. f) actualizarea permanentă a listei cu substanţele periculoase utilizate în activitatea de producţie.

SECŢIUNEA a 9-a
  Monitorizarea riscului de incendiu

 

Art. 35. – Monitorizarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de supraveghere a modului de desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de analizare a eficienţei măsurilor întreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi de luare a deciziilor care se impun.

 

SECŢIUNEA a 10-a
  Documentaţia întocmită în urma procesului de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu

 

Art. 36. – (1) Documentaţia întocmită în urma procesului de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu cuprinde următoarele:

  1. a) scopurile analizei;
  2. b) stabilirea sistemului/procesului supus evaluării;
  3. c) natura pericolelor de incendiu determinate de funcţiuni, activităţi şi/sau procese tehnologice;
  4. d) stabilirea limitei/limitelor de acceptabilitate;
  5. e) identificarea pericolelor de incendiu;
  6. f) metoda/metodele utilizată/utilizate pentru analizarea probabilităţii şi consecinţelor, precum şi adecvarea acestora la sistemul/procesul supus analizei;
  7. g) banca de date utilizată;
  8. h) estimarea şi cuantificarea;
  9. i) evaluarea;
  10. j) concluzii, recomandări, măsuri de reducere sub nivelul/limita de acceptabilitate.

(2) Documentaţia stabileşte, totodată, condiţiile în care evaluarea de risc este validă, precum şi tipurile de modificări în sistem/proces care necesită o nouă evaluare de risc.

 

 

CAPITOLUL III
Desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

 

SECŢIUNEA 1
  Condiţii pentru persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

 

Art. 37. – Persoanele fizice şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu trebuie să fie autorizate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 38. – Autorizarea persoanelor fizice se realizează pe bază de interviu, după depunerea unui dosar care cuprinde următoarele documente:

  1. a) cerere-tip de autorizare/reautorizare a persoanelor fizice pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, conform modelului din anexa nr. 6 la metodologie;
  2. b) documente care să ateste pregătirea şi certificarea competenţei profesionale în ocupaţia de evaluator de risc de incendiu;
  3. c) memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate.

Art. 39. – Autorizarea persoanelor juridice se realizează pe baza evaluării dosarului tehnic care cuprinde următoarele documente:

  1. cerere-tip de autorizare/reautorizare a persoanelor juridice pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, conform modelului din anexa nr. 7 la metodologie;
  2. documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului – în copie:
  3. a) denumirea, sediul social/sedii secundare;
  4. b) certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului;
  5. memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate;
  6. documente din care să rezulte autorizarea în domeniu a personalului/specialiştilor angajaţi ai societăţii.

Art. 40. – Dosarele menţionate la art. 38 şi 39 se depun la Direcţia Pompieri – Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 41. – (1) Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri comunică solicitanţilor persoane fizice data susţinerii interviului în vederea autorizării, în cel mult 60 de zile de la depunerea dosarului complet.

(2) Interviul se susţine în faţa unei comisii numite prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

(3) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.

(4) Solicitanţii declaraţi respinşi pot depune o nouă cerere de autorizare după minimum 6 luni de la susţinerea interviului.

(5) Contestaţiile cu privire la decizia comisiei se adresează inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în termen de 48 de ore de la data desfăşurării interviului.

(6) Contestaţiile se soluţionează de o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin repetarea interviului, în termen de 5 de zile de la primirea acestora.

Art. 42. – Solicitanţilor declaraţi admişi li se eliberează autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, al cărei model este prezentat în anexa nr. 8 la metodologie.

Art. 43. – (1) Evaluarea dosarelor menţionate la art. 39 se face de către o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general, în cel mult 30 de zile de la depunerea dosarului complet.

(2) În urma evaluării dosarului, comisia hotărăşte eliberarea sau respingerea eliberării autorizaţiei. Modelul autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu pentru persoane juridice este prezentat în anexa nr. 9 la metodologie.

(3) Contestaţiile la hotărârea comisiei se adresează inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de 15 zile de la data comunicării actului.

(4) Contestaţiile se soluţionează de o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de 15 zile de la primirea acestora.

Art. 44. – Persoanele fizice şi persoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu au următoarele obligaţii:

  1. a) să ţină la zi un registru de evidenţă cu sistemele constructive pe care le-au examinat în vederea identificării şi evaluării riscurilor de incendiu;
  2. b) să prezinte registrul de evidenţă şi, prin sondaj, documentaţiile de evaluare a riscului de incendiu întocmite, la solicitarea personalului cu atribuţii de control din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Art. 45. – Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu are valabilitate 3 ani de la data emiterii, care poate fi prelungită la cererea deţinătorilor, prin reluarea procedurii de autorizare.

Art. 46. – (1) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu se retrage la propunerea organelor de control, în urma constatării elaborării unor documentaţii care nu corespund realităţii din teren.

(2) Evaluarea în vederea reautorizării persoanelor fizice şi juridice se realizează conform procedurii stabilite în prezenta metodologie, după minimum 2 ani de la retragerea autorizaţiei.

Art. 47. – (1) În cazul modificării condiţiilor iniţiale care au stat la baza eliberării autorizaţiei, deţinătorul are obligaţia de a relua procedura de autorizare, în termen de 30 de zile de la data când au intervenit aceste modificări.

(2) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului deţinătorului autorizaţiei de a desfăşura activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

Art. 48. – Prin excepţie de la prevederile art. 37, identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu se pot face şi de către:

  1. a) persoane fizice şi persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene, dacă pot face dovada că deţin autorizaţii în domeniu, recunoscute la nivelul Uniunii Europene;
  2. b) proiectanţi, pentru construcţiile, instalaţiile tehnologice şi alte amenajări proiectate de aceştia;
  3. c) experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa esenţială „securitate la incendiu”, potrivit legii, pentru proiectele sau construcţiile şi instalaţiile pe care le expertizează.

Art. 49. – Controlul persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu se efectuează de către personalul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau cel al inspecţiilor de prevenire din cadrul inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, nominalizat prin ordin de zi.

 

SECŢIUNEA a 2-a
  Bănci de date privind incendiile

 

Art. 50. – Pentru asigurarea unor rezultate credibile în activitatea de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu la un sistem/proces dintr-un anumit domeniu de activitate, informaţiile referitoare la sursele şi împrejurările de producere a incendiilor, precum şi la victimele şi pagubele materiale cauzate de astfel de evenimente vor proveni numai din bănci de date întocmite de organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine competenţa în domeniu, potrivit legii.

Art. 51. – Modalitatea de punere la dispoziţie a informaţiilor cuprinse în băncile de date privind incendiile se stabileşte de către fiecare autoritate, cu respectarea principiilor confidenţialităţii şi protecţiei informaţiilor clasificate.

Art. 52. – Constituirea unei bănci de date privind incendiile se comunică la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri, pentru a fi luată în evidenţ