Poezie

RUGACIUNEA POMPIERULUI

Citat:

Când de nobila datorie sunt chema.
Oriunde o flacără s-a întremat
Dă-mi Doamne acea putere.

Să salvez oameni de la pierire şi durere .
Ajută-mă un mic copil să-mbrăţişez
De oroarea flăcărilor să-l salvez,
Şi pe bătrîni ca pe ai mei părinţi
Să-i scap de ale flăcărilor dinţi .

Nu aştept vorbe bune sau vreun dar
Ci-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest har
Că sunt privit ca şi un înger păzitor,
Un sentiment deosebit ce-mi dă fiori .
Şi totuşi, sunt un simplu muritor.

Riscându-mi viaţa pentru o mână de ajutor
Asta îmi umple inima de mulţumire
Că am fost brav şi-am împlinit a mea menire.