13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România

Bătălia din Dealul Spirii de la Bucuresti – act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluției de la 1848 și prima afirmare patriotică a calităților morale și de luptă ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituite în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

.

Intrarea în București a trupelor de invazie a prilejuit unităților române prezente în garnizoană – printre care și Compania de Pompieri – unul dintre cele mai înălțătoare momente ale Revoluției române de la 1848: încleștarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate și independență națională a poporului român.
Comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful garnizoanei capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenței Domnești să deplaseze în ziua următoare subunitățile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de luptători și comandată de Kerim Pașa, ce urma să preia cazarma din acea zonă.

Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidență, în aceeași zi de 13 septembrie, cu puțin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influențat moralul și devotamentul ostașilor, voința de a apăra demnitatea națională.

Site-ul Muzeului Național al Pompierilor din București(Foișorul de Foc)

http://www.muzeulpompierilor.ro/index.php

Galerie foto pe linkul de mai jos

http://www.muzeulpompierilor.ro/index.php/2013-04-26-02-08-34/galerie-foto

Mai jos un tur  vizual al Muzeului Național al Pompierilor din București(Foișorul de Foc)

.

Aceeași stare de spirit îi caracteriza și pe ostașii Companiei de Pompieri comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu; aceștia voiau să meargă cu toții la cazarma din Dealul Spirii, convinși de iminența unui conflict armat cu otomanii. Soldații lăsați pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: „Luați-ne și pe noi, nu ne lăsați în cazarmă, ca pe niște nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu frații noștri!”

[Imagine: Pavel_Zaganescu.jpg]

Încleștarea propriu-zisă s-a declanșat ca urmare a unei altercații între un ofițer al Companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Balsan) și unul otoman; deși împresurați din toate părțile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă și lovind fără cruțare inamicul care, în pofida superiorității numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au reușit să pună în poziție de tragere două piese de artilerie și au deschis focul asupra pompierilor. Aceștia au pornit împotriva tunurilor inamice și după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dușmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morți și răniți; numai că, din cauza lipsei de muniție, în cele din urmă tunurile au fost abandonate.

Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, văzând că nu poate înfrânge rezistența garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofițer care a propus încetarea focului, garantând în schimb „libera ieșire din cazarmă” – angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani.
Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj și dibăcie în rezolvarea situațiilor de luptă, capacitate de rezistență și spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârșitoare.

.

Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul și patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participanților la eroicul act pensii pe viață și prima medalie românească: ”PRO VIRTUTE MILITARI”. Iar în 1863, când oștirea română primea noile drapele, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie.

În bogata carte a tradițiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris și alte glorioase pagini: pe timpul Războiului de Independență, când ostașii pompieri constituiți în baterii de artilerie teritorială sau în coloane de transport muniții au contribuit la recâștigarea suveranității României; în momentele de cumpănă ale făuririi Statului național unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiții misiunea de apărare a vieții oamenilor și bunurilor împotriva incendiilor; pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanșate de bombardamentele inamice, atât în Valea Prahovei, cât și în București sau alte localități ale țării.
În confruntarea cu incendii devastatoare ori cu alte calamități, pompierii au făcut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-și viața pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Din decembrie 2004, în România funcționeaza un nou mecanism de gestionare a situațiilor de urgență, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO și ale Uniunii Europene: a fost organizat și funcționeaza Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. S-au creat cadrul legal și mecanismele menite să asigure în mod unitar și integrat apărarea vieții cetățenilor, a bunurilor și a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundațiilor, accidentelor și altor tipuri de calamități, pe timpul producerii unor situații de urgență.

Alături de „clasicele” misiuni ale pompierilor – de intervenție la stingerea incendiilor, la care s-au adăugat și cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulație, prin Serviciile Medicale de Urgență, Reanimare si Descarcerare – serviciile profesioniste pentru situații de urgență de astăzi intervin și la salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații sau alte calamități, ca și la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură.

Anunțuri

Mulțumesc pentru vizită. Vă rugăm să lăsați un răspuns.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s